|
Stirile
Zilei |
VIRTUAL
ARAD
Suntem pe
locul
Votati-ne zilnic!
|
|
|
Sambata,
15 martie 2008 |
|
- Incepe
show-ul în cartiere
|
|
Primaria
a semnat contractele cu executantii lucrarilor de
canalizare din Gai, Bujac si Sanicolau.
Contractele dintre Primaria Arad si castigatorii licitatiilor
organizate de Banca Mondiala pentru canalizarea a
trei cartiere din Arad au fost semnate ieri, în Sala
Festiva a Palatului Administrativ.
Este vorba de lucrarile de executie a canalizarii
în Sanicolaul Mic, Gai si Bujac, dublate de asfaltarea
strazilor si trotuarelor, investitie de peste 70 de
milioane de euro.
La eveniment au participat primarul Gheorghe Falca,
presedintele CJA, Iosif Matula, consilieri locali,
directori de institutii, reprezentantii firmelor asociate
care au castigat licitatiile, dar si un reprezentant
al Bancii Mondiale, Doina Visa.
"Suntem în business, cum ar spune colegi mei
de la Washington", a sustinut Doina Visa,
în timp ce primarul Gheorghe Falca a tinut sa precizeze
ca este "un eveniment deosebit de important
în conditiile în care este vorba de cel mai mare proiect
de infrastructura din Romania, dupa Bucuresti. Primim
aici un grant de 40 de milioane de euro si vom reabilita
în întregime cele trei cartiere".
ICIM, stapan peste cartiere
Este vorba de 55 de strazi din Gai, 73 de strazi
din Bujac si 22 din Sanicolaul Mic.
Castigatorii celor trei licitatii sunt mai multe firme,
grupate într- o asociatie, ICIM gasindu-
si loc în toate cele trei contracte.
Asociatiile dintre firmele Confort, Befonut, ICIM
si Amarad, respectiv Amarad- Ekawark- Confort-
ICIM au licitat pentru toate cele trei cartiere cele
mai mici sume în contul lucrarilor: 81.193.033 RON
pentru Gai, 114.536.716 RON pentru Bujac, respectiv
41.642.286 RON pentru Sanicolaul Mic. În aceste cartiere
va fi realizata canalizarea, vor fi asfaltate strazile
si trotuarele, vor fi statii de pompare, bazine de
retentie etc.
Banca Mondiala ameninta
Constructorii nu au scapat însa, nici ieri, la
moment festiv, de amenintarea Bancii Mondiale.
Doina Visa le-a atras atentia firmelor romanesti
care au castigat licitatiile ca "daca ati
licitat cele mai mici preturi doar în speranta
ca va creste valoarea proiectului pe parcursul lucrarii,
v- ati înselat. Misiunea bancii e de acum aceea
de a superviza realizarea lucrarii, asa ca orice plata
va fi verificata de noi".
Nici pentru primarie misiunea nu va fi usoara,
pentru ca aceasta are de platit, în 15 ani, creditul
de 10 milioane de euro luat de la Banca Mondiala,
dar si 20 de milioane de euro, bani ce trebuie achitati
pe parcursul lucrarii.
Adriana
Barbu - Adevarul |
|
- Suprafata
fondului forestier al judetului Arad a crescut in
ultimii cinci ani cu 670 de hectare
|
|
Incepand
de astazi, pana in 15 aprilie, Directia Silvica organizeaza
diverse actiuni specifice, numind acest interval "luna
padurii".
Pentru ca "oamenii sunt precedati de paduri
si urmariti de deserturi", se vor desfasura
activitati intense de constientizare a populatiei
privind protectia padurii.
Teodor Tigan, directorul Directiei Silvice Arad, spune
ca "de cand a intrat in vigoare legea retrocedarii,
multe zone impadurite au fost defrisate, iar natura
nu iarta. Multe paraie s-au napustit si au dat peste
sate lasand in urma dezastre sau oameni care s-au
trezit cu dealul in casa, din cauza taierii necontrolate
a arborilor. Daca inainte de a se aplica legea retrocedarii
in Romania exista o suprafata impadurita de 26,8 %
, dupa 16 ani a scazut simtitor procentul padurilor.
"
In acest an, Directia Silvica Arad si-a propus sa
mareasca procentul suprafetei acoperita de paduri
a judetului nostru cu 230 de hectare.
In aceasta campanie vor fi plantati 1.200.000 de puieti,
pretul de impadurire a unui hectar atingand suma de
1000 de euro.
In "luna padurilor" vor mai avea
loc si alte activitati in care sunt implicati elevi
aradeni si pensionari, precum si actiuni specifice
domeniului silvicol, cum ar fi lucrari de exploatare
si valorificarea a masei lemnoase, ca urmare a reimpaduririlor.
Directia Silvica a avut deja o licitatie importanta
in care din cei 10.150 de metri cubi de lemn au fost
valorificati 5000 de metri cubi.
In 8 aprilie va avea loc o alta licitatie considerata
importanta, in care se va prezenta masa lemnoasa sub
forma de loturi si piese in cele 18 subunitati ale
ocoalelor silvice, acestea putand fi vazute incepand
din 29 martie.
De asemenea vor mai avea loc controale, lucrari de
curatire, combaterea incendiilor si a sustragerii
ilegale de lemn, revizuirea culturilor in pepiniere,
infiintarea a 156 de culturi pentru vanat in cele
23 de fonduri de vanatoare.
Nici drumurile forestiere nu au fost uitate, in acest
an preconizandu-se repararea a 60 de kilometri de
drumuri pentru care au fost alocati 1.700.000 de lei
si infiintarea a 14 km de drum nou, suma alocata pentru
aceasta actiune fiind de 2.000.000 lei .
Suprafata fondului forestier al judetului Arad a crescut
in ultimii 5 ani cu 670 de hectare, clasandu-ne printre
zonele care nu se confrunta cu probleme alaturi de
Bihor, Satul Mare si judetele din sudul tarii.
Ana
Maria Cantea - Observator
|
|
- Primaria
reamenajeaza, vandalii distrug
|
|
Sa
faci o plimbare prin parcurile de pe Malul Muresului
poate fi chiar o aventura.
Imaginea pe care acestea o prezinta nu este tocmai
una atragatoare dat fiind faptul ca la modernizarea
acestora nu s-a mai lucrat de multa vreme.
Cosuri de gunoi, banci si absolut orice mobilier urban
existent erau vandalizate de asa zisii tineri "bine
crescuti", iar proprietarii de caini îi scoteau
la plimbare si îi lasau sa-si faca nevoile pe unde
apucau: alei, trotuare, spatii verzi.
De altfel nici tasnitorile, desi exista nu functioneaza,
astfel ca daca vrei sa bei o gura de apa si nu ti-ai
luat la pachet de acasa, rabzi.
Nu ca acest lucru nu s-ar întampla si în zilele noastre...
doar ca nici un cetatean nu mai este interesat de
aceasta problema deoarece a devenit o obisnuinta.
Modernizari s-ar putea face multe si în acest parc,
dar daca nimeni nu e interesat....
Municipalitatea s-a gandit ca e de ajuns pentru copiii
din zona o groapa cu nisip (în care si cainii îsi
fac nevoile) si doua mese de ping-pong, restul lipsurilor
nemaicontand.
Dar iata ca macar în privinta unui parc Primaria Municipiului
Arad a luat masuri, a Parcului Europa, desi nu pierdem
speranta ca si cel din Micalaca (vizavi de Maranata)
sa aiba parte de aceeasi soarta.
Pentru ca imaginea pe care o reprezinta este, din
punctul de vedere al unui simplu cetatean, anosta:
mobilierul urban de aici este destul de vechi, iar
spatiul este cam saracacios în privinta locurilor
si modulelor de joaca pentru copii.
"Deocamdata de acel parc nu stiu nimic. Probabil
se va trece si la modernizarea lui, dar trebuie sa
vedem cand si cum", a mentionat Corina Draghici,
purtator de cuvant al Primariei.
Corina
Timpa - Glasul Aradului
|
|
|
Pregatirile
pentru infrumusetarea orasului sunt pe ultima suta
de metri.
Sute de plante curgatoare asteapta sa fie amplasate
pe stalpii din centrul orasului.
Toate acestea sunt in pepiniera Gospodaririi Comunale
si vor fi amplasate in centrul orasului odata cu incalzirea
vremii.
In serele societatii mai sunt si cateva mii de flori
care vor fi plantate imediat ce timpul o va permite.
Pentru creserea lor este nevoie de cateva luni bune
de munca.
Cu toate ca in fiecare an in centrul orasului dar
si pe spatiile verzi sunt plantate mii de flori, de
cele mai multe ori, acestea sunt distruse sau furate.
Asa s-a intamplat si anul trecut cand au disparut
sute de muscate amplasate pe stalpi chiar in centrul
orasului.
Vasile
Blidar - Televiziunea Arad
|
|
- Statul,
orb la problemele nevazatorilor
|
|
Loviti
din toate partile, copiii nevazatori din Arad inca
se inghesuie in bancile scolii
In Arad sunt aproximativ 300 de persoane
sub 18 ani cu deficiente de vedere.
Acestia primesc alocatia de stat de 40 de lei, dublata.
Dar banii nu le ajung in folosinta daca urmeaza
cursurile Scolii Speciale si locuiesc la Centrul de
Plasament, ca un blestem asupra dorintei de a invata
carte sau a se profesionaliza intr-o meserie, care
eventual i-ar ajuta sa isi castige painea.
Marginalizati de restul populatiei, persoanele care
au deficiente de vedere nu se trateaza in timp, ei
nu vad rasaritul soarelui sau chipul educatoarei de
la gradinita, si daca il vad, vad doar o fasie, imagine
incompleta la fel ca drepturile de care ar trebui
sa beneficieze.
Insa copiii sunt viitorul. Iar ei sunt cei mai asupriti.
Calin Alexandru Szilagyi, presedintele Asociatiei
Nevazatorilor din Romania, cu filiala in Arad, declara:
"Noi am facut tot posibilul ca nevazatorii
sa beneficieze de acea indemnizatie de asistenta sociala
si de alocatia sociala. S-au facut toate demersurile,
dar nu am fost ajutati cu nimic. Am fost si in proces
cu statul roman, in 2002. Timp de o luna, doua, s-au
dat alocatii si indemnizatii, dar dupa, s-au sistat.
Noi am fost mai mici decat conducerea statului."
Pe langa faptul ca oamenii care au deficiente de vedere
au greutati in a se integra, ei doresc sa invete si
sa aiba parte de o viata cat de cat normala, judetul
Arad bucurandu-se de forme de invatamant pentru toate
categoriile de varsta, de la invatamat prescolar la
scoala postliceala.
Insa lipsa banilor duce in timp la eschivarea parintilor
in fata inscrierii copiilor la o scoala speciala.
Silviu Vanda, director adjunct al Liceului pentru
persoanele cu deficiente de vedere, Cluj, declara:
"Daca copiii sunt in institutii, unde primesc
totul pe gratis: mancare, echipament, daca locuiesc
acolo non-stop, ei nu mai primesc nici un ban. Daca
sunt in regim extern, isi primesc drepturile. La Arad,
majoritatea sunt in regim intern. Statul cheltuieste
cu ei, pe haine, mancare, personal, de ce sa le mai
dea alocatie si drepturi? Pentru ca pierd acesti bani,
parintii nu isi mai duc copiii la scoala si aleg sa
intretina familia cu banii primiti."
O alta problema intampinata in gestionarea banilor
este legata de alocatia de hrana, mult prea mica.
"Eu am sesizat si Parlamentul Romaniei, mi
se pare inuman ca alocatia sa fie de 7 lei, cum e
in Arad, respectiv 6 lei, cat e la Cluj",
ne mai spune Silviu Vanda.
Pe langa faptul ca depun un efort supraomenesc de
a memora cele auzite in clasa, pentru ca explicatiile
educatoarei sau profesorului nu sunt integral
reproduse in cartile editate in alfabetul Braille,
ei nu sunt tratati la fel ca si ceilalti copii, care
se bucura de cei 40 de lei lunar.
Daca alocatia de hrana pentru cei care sunt lipsiti
de simtul vazului este de doar sapte lei, ce calitate
trebuie sa aiba hrana data in schimbul alocatiei sociale?
Si toate acestea, in ciuda faptului ca acesti copii
au cel mai mare nevoie de ajutor, neputand a se descurca
singuri nici in alegerea hainelor cu care sa mearga
la scoala.
La propriu, acesti copii nu stiu cum arata banul.
Nici domnul Calin Popescu Tariceanu!
Andreea
Dorotovics - Glasul Aradului
|
|
|
|
Cautare
in arhiva Virtual Arad
Publicitate
Imobil
de vanzare
Colectivul de redactie:
Draghi
Puterity, Gheorghe
Puterity,
Trutiu
Florin.
O parte din stirile Virtual
Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse:
Agentia
Mediafax,
Ziarul Jurnal aradean, Ziarul
Observator,
Ziua de Vest, Evenimentul
Zilei (Editia de Vest), Romania
Libera, Ziarul
in limba maghiara Nyugati Jelen, Astra
Aradeana, Ziarul
Glasul Aradului,
Informatia Aradului,TV
Arad, Info
TV.
|
|