|
Stirile
Zilei |
VIRTUAL
ARAD
Suntem pe
locul
Votati-ne zilnic!
|
|
|
Vineri,
11 aprilie 2008 |
|
- Maghiarii
vor legatura la M44
|
|
Consiliul
Judetean Arad a participat la cea de-a treia sedinta
a comisiei mixte Arad-Bekes.
Aceasta s-a desfasurat la sediul Consiliului Local
Bekes si a debutat cu sedinta celor trei subcomisii
de specialiatate: cea pentru Amenajarea Teritoriului
si Infrastructura, pentru Dezvoltarea Resurselor Umane,
Cultura si Sanatate si cea pentru Protectia Mediului,
Sport si Turism.
Temele dezbatute de comisia mixta au vizat identificarea
si recunoasterea valorilor comune ca premisa a continuarii
relatiilor de parteneriat, identificarea prioritatilor
in domeniul infrastructurii de transport si de granita
dar si incurajarea si dezvoltarea contactelor transfrontaliere
si cooperarii la nivel local si regional (in principal
in sfera infrastructurii rutiere si de
granita).
Maghiarii interesati de Arad
O atentie deosebita s-a acordat conexiunii
drumului expres M44 din Ungaria cu drumul expres Arad-Oradea,
membrii comisiei primind informatii despre situatia
acestui proiect, iar partea maghiara si-a prezentat
disponibilitatea ca drumul sa fie adus pana la Gyula.
"Partea maghiara a depus eforturi pentru aducerea
drumului pana la granita, urmand ca partea romana
sa asigure continuitatea acestuia pana la legatura
cu viitorul drum expres Arad-Oradea. Proiectul initial
presupunea modernizarea drumului M44, pe portiunea
Kecskemet-Bekescsaba, dar in urma intalnirilor bilaterale
dintre noi, am ajuns la acest proiect comun. Mai mult,
in urma dezvoltarii Zonei Industriale Chisineu-Cris
si a Zonei Libere Arad-Curtici, cererea de personal
calificat este tot mai mare. Astfel ca, se doreste
atragerea fortei de munca din Ungaria si se pare ca
interesul muncitorilor maghiari de a lucra pe platformele
judetului nostru este tot mai mare", a precizat
Iosif Matula, presedintele CJ Arad.
Monica
Tulcan - Glasul Aradului
|
|
- Gardenia,
paradisul florilor
|
|
Timp
de patru zile aradenii au un nou parc: Targul Gardenia
organizat de Expo
Arad.
Aflat la a noua editie, targul de flori, Gardenia,
a adunat peste 40 de firme autohtone sau internationale.
Expozantii nu s- au limitat doar la flori ci
au venit si cu mobilier de gradina, utilaje pentru
gradinarit, oferind vizitatorilor chiar si solutii
in domeniul arhitecturii peisagiste.
"Gardenia si- a deschis din nou portile
pentru a- i primii pe toti iubitorii de frumos,
dovedind ca imaginatia si pasiunea sunt cheile succesului
in amenajarea casei, cursii si gradinii",
a punctat managerul de proiect Gabriela Bora.
In cadrul targului se pot gasi: flori naturale in
ghivece, rasaduri, arbori si arbusti ornamentali pentru
exterior, flori pentru amenajat balcoane, terase,
interior de blocuri, materiale dendrologice pentru
parcuri si gradini, seminte de flori, iarba, scoarta
de copac, unelte si utilaje pentru gradinarit, vase
de sticla, portelan, calcar si marmorean, suporturi
pentru flori si statuete, etc.
Targul va fi deschis pana duminica, transportul vizitatorilor
fiind asigurat in regim gratuit pe traseul: Podgoria
- Gara CFR - UTA - Fortuna - Expo
Arad si retur.
A.P. - Adevarul
|
|
|
Problemele
de trafic si sumele alocate de administratia locala
sanatatii au fost principalele subiecte ale conferintei
de presa desfasurate azi la sediul Partidului
Conservator.
In opinia lui Dorel Popa, candidatul acestei formatiuni
politice la functia de primar, blocajele in trafic
reprezinta una din marile probleme cu care se confrunta
locuitorii Aradului.
Cel care a ocupat functia de edil sef in perioada
2000-2004, considera regretabil faptul ca s-a renuntat
la aplicarea studiului de fluidizare a traficului,
care a fost platit, dar a ramas la stadiul de proiect.
Dorel Popa considera ca aglomeratia din oras se datoreaza
faptului ca au fost deschise simultan mai multe santiere,
pe care se lucreaza haotic, fara un grafic al lucrarilor.
Situatia sectorului sanitar a fost un alt punct al
conferintei de presa, in conditiile in care anul trecut
din bugetul local au fost alocati pentru spitalul
municipal aproximativ 150.000 de euro. In opinia conservatorilor,
primaria trebuie sa fie mult mai atenta cu spitalele
din municipiu, care trebuie reabilitate din punct
de vedere al infrastructurii, suma necesara fiind
de aproximativ cinci milioane de euro.
Mircea Purcaru, presedinte al filialei judetene, a
a anuntat ca Partidul Conservator va avea candidati
la functia de primar in 48 de localitati ale judetului,
printre care se numara Aradul si alte opt orase.
A fost prezentat si unul dintre acestia, Nicolae Stoian,
care va candida la Seleus.
Florin
Coita - Televiziunea Arad
|
|
- Medicii
de familie nu sunt obligati sa incheie contracte cu
Casa de Asigurari de Sanatate
|
|
Chiar
daca majoritatea medicilor de familie are incheiate
contracte cu Casa de Asigurari de Sanatate, totusi
nu exista nicio lege care sa oblige cadrele medicale
sa faca acest lucru, incheierea contractelor fiind
facuta benevol de catre acestia.
In Arad mai mult de 90% dintre medicii de familie
colaboreaza cu Casa de Asigurari de Sanatate in vederea
decontarii serviciilor medicale pe care acestia le
presteaza si de care beneficiaza gratuit pacientii
asigurati.
Dintre cadrele medicale care nu vor sa colaboreze
cu Casa de Asigurari, majoritatea sunt medici de specialitate
care doresc sa functioneze in regim privat, practicand
tarife pe care solicitantul trebuie sa le plateasca
indiferent daca este asigurat sau nu.
Purtatorul de cuvant al Casei de Asigurari de Sanatate
Arad, a declarat ca "medicii nu sunt obligati
in niciun fel sa colaboreze cu noi, acest lucru il
face cine doreste, noi nu obligam pe nimeni. Sunt
unii medici specialisti care nu vor sa incheie contracte
cu noi, dar sunt foarte putini, majoritatea medicilor
colaborand cu Casa de Asigurari de Sanatate. Medicii
care vor sa incheie aceste contracte cu noi si care
sunt indreptatiti, trebuie sa se adreseze Casei si
noi ne conformam".
In cazul in care un medic de famile nu vrea sa incheie
aceste contracte automat persoanele inscrise la acesta
ar trebui sa plateasca o taxa pentru seviciile medicale
de care beneficiaza, insa pacientii pot opta si pentru
un alt medic existand posibilitatea transferului de
la un medic la altul.
A.M.C.
- Observator
|
|
- Satul
aradean, incremenit la portile Europei - Hasmasul,
o comuna la margine de lume
|
|
Incursiunea
unui orasean get-beget in mediul rural pare o expeditie
intr-o tara exotica.
Realitatea ne duce, intr-adevar, intr-o lume fantastica,
in care chiar mai exista vaci si cai, carute cu roti
de lemn si garduri din crengi, in care un rau zglobiu
– prezenta permanent in satele de munte romanesti
– incearca sa mimeze un strop de vitalitate unei localitati
amortite.
O imagine rustica, chiar feerica! Dar asta la prima
vedere...
Plecand din Arad, ne indepartam de tumultul marilor
orase, de poluarea fonica si de praful cotidian, de
statura impozanta si apasatoare a blocurilor si halelor
industriale.
Tinta: Hasmas,
o comuna aflata la marginea judetului, la limita cu
Bihorul. O comuna linistita, cu oameni harnici si
rabdatori.
O comuna de-a dreptul... comuna pentru judetul Arad,
pentru Romania.
E sambata, ulitele sunt pustii, doar ici-colo cate
un om isi iteste privirea peste gard sau de dupa fereastra,
curios la masina straina si la tinerii cu priviri
iscoditoare.
E, poate, una dintre putinele ocazii in care monotonia
zilnica se sparge.
Incet-incet, tot mai multe fete apar pe la porti,
tot mai multi sateni vin curiosi.
Deloc paradoxal, intrebarile curg mai mult inspre
noi, decat invers.
Cu atata candoare si perseverenta suntem descusuti
– de unde sunteti, cum am ajuns la Hasmas, cine ne-a
trimis, de ce ne-a trimis – incat ajungem la concluzia
ca multi hasmasani ar putea fi buni reporteri de investigatii.
Omenia s-a nascut si... a ramas la tara
Intram intr-una dintre casele care si-a deschis
larg poarta. Oamenii sunt amabili, dar parca trag
de timp.
Desi vrem sa plecam de vreo doua ori, suntem retinuti
cu o amabilitate de-a dreptul amenintatoare, de parca
i-am jigni daca am pleca chiar atunci.
Misterul se dezleaga pe loc: nu erau gata placintele.
"Cum se poate sa plecati din casa mea fara
sa gustati o placinta. Le-am facut eu», ne spune gazda.
Ne conformam si infulecam fiecare cate o placinta
fierbinte, care ne arde degetele, cu acea dureroasa
si in acelasi timp placuta senzatie din copilarie,
cand faceam cerc in jurul cuptorului de pamant, in
asteptarea placintelor cu varza, nuca sau magiun.
Stapanul casei apare cu un recipient (inevitabilul
PET, cu care ne-am mai intersectat de cateva ori la
Hasmas) de juma’ de litru, plin cu tuica. «E de-a
noastra, de doua ori intoarsa», ne linisteste gazda,
spre disperarea sotiei, care vede in tuica scoasa
din camara un concurent serios si neloial al placintelor
la care a lucrat de dimineata. Nu o linistim decat
dupa ce mai luam cate o placinta, care s-a mai racit
si e cu atat mai buna. Ne luam ramas bun, lasand in
urma fete luminate de placerea unor oaspeti nepoftiti,
dar intotdeauna bineveniti".
Plasticul civilizatiei
Se apropie amiaza, soarele straluceste sus,
iar razele lui fac din inepuizabilul parau zglobiu
un suvoi de diamante ce curg la vale cu placerea unui
caine de apartament scapat din lesa.
Cateva rate coboara alene sa se scalde si, cu macanitul
lor, sparg vraja suvoiului de diamante.
Fara a fi murdar – cum poate fi un rau de munte murdar?!?
– raul e neingrijit.
Intr-o parte un cauciuc de masina abandonat, dincolo
o oala ce sta pe un ciot de copac, in apa cateva PET-uri
(v-am spus ca nu scapam de ele) ingreuneaza scalda
ratelor.
Civilizatia a ajuns in acest colt de rai prin ramasitele
ei, prin mizeria pe care rasa umana se straduie sa
o lase mereu in urma sa, ca o marcare definitiva a
teritoriului.
Viata de zi cu zi e tot mai grea
Intram intr-o alta casa. Aceleasi tabieturi,
aceeasi ospitalitate, apar si placintele, de alt soi
– vestitele haiosuri de casa – dar cu atat mai gustoase.
Gazdele noastre tocmai au terminat de preparat un
porc.
"L-am taiat de dimineata si acum am terminat»,
ne spune gazda. Si-a taiat un porc pentru traiul zilnic.
Barbatul din fata noastra e inca tanar, abia daca
a sarit pragul varstei de 40 de ani. Poate sa tina
o gospodarie. Unul dintre putinii care mai pot, pentru
ca in rest majoritatea oamenilor sunt batrani".
Agricultura? Nu mai putem...
In sus, spre capatul satului, asfaltul se
imputineaza, apoi dispare cu totul. Intram in una
dintre ultimele case din sat.
O gospodarie mare, bine intretinuta, dar locuita de
o familie trecuta de prima tinerete.
In spatele curtii serpuie raul, fara PET-uri pentru
ca trece efectiv prin gradina din spate, impartind
proprietatea in doua.
"Nu mai putem lucra pamantul de dincolo de
apa. Traba sa ocolim mult si vin porcii (n.r. mistretii)
si calca tat in picioare. N-avem hazna de munca noastra",
ne spune gazda. O intelegem si ne simtim oarecum nemultumiti
de faptul ca n-avem cum s-o ajutam.
Case
de vacanta
Hasmasul nu se remarca doar prin saracia
majoritatii locuitorilor.
La iesirea din Botfei, spre cabana Directiei Silvice,
incep sa rasara una-doua case de vacanta. "Is
ale unor domni care vin pe-aici vara, cateva zile.
Aici e liniste...", suntem lamuriti de un
localnic.
Intr-adevar, departe de lume, fara semnal la telefon,
cu un peisaj ce rivalizeaza cu orice alt loc din lume,
Botfeiul este pentru unii locul ideal de refugiu.
Din pacate, doar pentru cateva zile pe an, asa cum
ne spunea localnicul. In rest, traim intr-o lume a
vitezei...
Preturi mici, dupa buget...
Pentru a nu profita prea mult de ospitalitatea
oamenilor, am intrat intr-unul dintre
localuri, la o cafea, o apa minerala sau ce-o mai
fi.
Patru cafele, tot atatea sucuri, o punga de bombonele
si 100 de coniac drept bonus – o comanda pe care am
considerat-o relativ impresionanta. Pretul? 13 lei.
Am facut imprudenta sa-i cerem domnisoarei de la tejghea
explicatii. Ni se parea putin, ridicol de putin.
Fata a rosit, convinsa ca o banuim ca ne-a umflat
nota de plata. Asa am aflat ca, spre exemplu, la Hasmas
o cafea (si o cafea buna, aproape la fel de buna ca
si in cluburile cu renume din Arad) costa 80 de bani.
Un pret dat de puterea de cumparare a locului, de
saracia oamenilor care cred ca si un leu ar fi prea
mult.
Loz in plic
Urvis de Beliu – un sat apartinand de Hasmas,
poarta si acum pecetea unui joc de noroc foarte popular
pe vremuri: Lozul in plic.
Desi de 20 de ani nu s-a mai vandut loz in plic in
Urvis, tabla se incapataneaza sa troneze pe peretele
fostei cooperative din sat, ca o ultima urma a unor
vremuri trecute. Vesnicia s-a nascut la sat?
"Lozul in plic" de la Urvis nu face
decat sa confirme aceasta sintagma, desi daca intrebi
localnicii, ei iti spun mai multe de 6/49, de pariuri
sportive sau de "rosu-negru", acele
aparate electronice de selectat fraieri pe care le
gasim in mai fiecare dintre localurile comunei.
***
Nume, adrese, numere de casa? Oamenii s-au prezentat:
Nicu, Marioara, Elena, Gheorghe. Dar parca numele
nici nu mai au importanta.
Aceleasi fete triste in esenta, luminoase pentru ca
le-a mai calcat cineva pragul casei.
Fete resemnate, intr-un colt de rai in care progresul
a ajuns sporadic si doar prin partile sale negative.
Satul romanesc nu moare brusc, dar parca e un muribund
ce hiberneaza in asteptarea sfarsitului.
Am lasat in urma Hasmasul, convinsi ca ne vom intoarce,
macar pentru a mai respira un aer liber de noxe, de
galagie, de semnal la telefonul mobil.
Un aer pe care-l gasim tot mai greu, in aceasta lume
a vitezei, in care relaxarea o inlocuim cu inchistarea...
Elena
Rusu - Glasul Aradului
|
|
|
|
Cautare
in arhiva Virtual Arad
Publicitate
Imobil
de vanzare
Colectivul de redactie:
Draghi
Puterity, Gheorghe
Puterity,
Trutiu
Florin.
O parte din stirile Virtual
Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse:
Agentia
Mediafax,
Ziarul Jurnal aradean, Ziarul
Observator,
Ziua de Vest, Evenimentul
Zilei (Editia de Vest), Romania
Libera, Ziarul
in limba maghiara Nyugati Jelen, Astra
Aradeana, Ziarul
Glasul Aradului,
Informatia Aradului,TV
Arad, Info
TV.
|
|