Primarul Aradului, Gheorghe Falca, a decis sa dea un raspuns cu privire la acuzatia adusa de catre presedintele  sindicatului liber al angajatilor primariei,  Ioan Mircea Peres. Acesta din urma l-a acuzat pe primar, in cadrul intalnirii generale a membrilor de sindicat, de faptul ca l-a agresat verbal si chiar ar fi vrut sa il loveasca. Liderul de sindicat afirma ca lupta pentru ca angajatii primariei sa primeasca lefuri mai mari, deoarece  peste 90 la suta dintre angajatii institutiei nu beneficiaza de sporuri la salarizare si au sub 1.000 de lei salariu. Primarul Aradului a afirmat la randul sau ca acest lucru nu este adevarat si a prezentat, intr-o conferinta de presa, o statistica din care reiese  ca din  cei 480 de angajati ai Primariei, doar 30 au salarii mai mici, pentru ca  sunt angajati de putin timp si nu beneficiaza de nici un spor. "Fata de acuzatile liderului de sindicat vreau sa va spun ca  in Primaria Arad sunt 86 de oameni care in opt luni de zile au mers cu peste 200 de milioane de lei acasa. De asemenea,  sunt 76 de persoane care in opt luni au mers acasa cu o valoare cuprinsa intre 150 – 200 milioane lei, iar 207 persoane care au  primit intre 100 -150 de milioane. Tot la un calcul pe opt luni,  80 de angajati au luat intre  80 -100 milioane lei. Daca facem o analiza, cu exceptia celor 30 de tineri angajati de curand, nu exista o persoana care sa fi mers cu mai putin de 10 milioane de lei, bani in mana acasa. Prezint aceste date deoarece acesti bani sunt platiti de cetatenii Municipiului Arad, iar informatiile eronate acordate de liderul de sindicat fac sa avem o dezinformare fata de cetateni ", afirma primarul Gheorghe Falca (n.r. valorile sunt exprimate in lei vechi).  Ancheta interna Gheorghe Falca a  dat un raspuns  si la acuzatia ca ar fi incercat sa il loveasca pe liderul de sindicat. "Regretabil este ca un angajat al primariei, care este invitat impreuna cu directoarea lui de departament sa discutam despre stadiul proceselor pe care le avem, multe dintre ele chiar pierdute de persoana respectiva, spune aceste lucruri. Am discutat si faptul ca mi-a trimis o scrisoare prin care sa anulez toate concursurile atat la Politia Comunitara, cat  si la Primarie, ca nu a existat un membru de sindicat in interior. In acel moment i-am spus ca nu intelege si ca isi bate joc de primarie si l-am dat afara din biroul meu, ceea ce am dreptul sa fac cu fiecare om care depaseste limita de bun simt in ceea ce inseamna functionarul public din Arad. El a reactionat cum a reactionat. Ceea  ce spune foarte multe lucruri despre persoana respectiva", mai precizeaza primarul.  In momentul de fata, in cadrul Primariei are loc o ancheta interna.  Se pare ca Ioan Mircea Peres are o problema cu o anumita societate, care produce  echipamente electrice de iluminat. Claudia Untaru - Glasul Aradului

Potrivit intentiei administratiei judetene, in patru ani majoritatea traseelor aradene urmeaza sa fie reabilitata si adusa la nivelul cerintelor actuale ale traficului greu, pentru ca soselele sa nu mai fie degradate de masinile de mare tonaj care transporta lemne, materiale de constructii sau balast Presedintele Consiliului Judetean, Nicu Iotcu, ne-a anuntat ieri ca se lucreaza la studiul pentru evaluarea situatiei drumurilor judetene si inventarierea necesarului de reparatii. "Drumurile sunt o prioritate. In cei patru ani de mandat voi avea doua directii de finantare: banii primiti de la Guvern pentru drumuri judetene (anul acesta au fost total insuficienti, 110 miliarde de lei pentru 1087 de km de drum judetean). A doua solutie va fi un imprumut, pentru a putea realiza rapid refacerea principalelor drumuri judetene" – spune Nicu Iotcu. Valoarea imprumutului bancar pe care Consiliul Judetean intentioneaza la modul foarte serios sa il contracteze se poate ridica la 92 de milioane de euro. In conditiile negocierii unui termen de plata de 30 de ani, spune presedintele Consiliului Judetean, ratele pot fi suportate fara probleme din bugetul judetului. Suma poate fi insa si mai mica, avand in vedere ca nu toate tronsoanele vor intra in modernizare, numai cele pe care in ultimii ani nu s-au facut investitii. Fata de conditiile realizarii drumurilor aradene, in anii 1960, structura traficului de astazi in judetul Arad s-a schimbat. Traficul greu a crescut si se va accentua odata cu inceperea lucrarilor la autostrada. Judetul Arad va fi principalul furnizor de piatra si de balast pentru autostrada, pentru ca Timisul nu are balastiere, iar asta inseamna uzura suplimentara, trafic greu si mai intens. Printre lucrarile care se vor realiza cu prioritate, la inceputul anului viitor, sunt asfaltarea drumului Vladimirescu-Horia, pentru deblocarea traficului de la intrarea in Arad; Cruceni-Tisa, pentru a scoate pe drumul Timisorii traficul care merge spre Lipova. "Urmatorul proiect mare este drumul de la Petris la Vata, Drumurilor Regilor, un proiect in asteptare de finantare. In momentul cand va fi rezolvat, principalele zone turistice si care nu au alta sansa decat dezvoltarea pe aceasta componenta, sunt rezolvate", spune presedintele. Nicu Iotcu a punctat faptul ca imprumutul bancar pentru repararea drumurilor din judet va fi accesat anul viitor, in urma unei licitatii la care vor participa banci comerciale. Andrei Ando - Observator

Desi pentru unii medicina a ajuns sa faca miracole, pentru mii de locuitori din judetul Arad existenta unei simple ambulante care sa le salveze viata e cea mai mare dorinta de la sistemul romanesc de sanatate Oamenii au fost la un pas de a avea o ambulanta in zona, insa, in mod socant, medicii au refuzat categoric salvarea primita de la Ministerul Sanatatii, pentru care nu ar fi trebuit sa plateasca nimic. Scandalul a pornit dupa privatizarea cabinetelor medicale, cand serviciul de ambulanta care exista in orasul Curtici s-a desfiintat. Autoritatile locale spun ca vina le apartine medicilor In tot acest scandal, ambulanta trebuie sa vina de la Arad, adica de la 20 de km departare,iar daca mai are ghinion trebuie sa astepte si la trei bariere, ajungand chiar si dupa 45 de minute de la solicitare. "Dupa privatizare, la dispensar a avut loc o involutie, nu se mai face de garda, serviciul de tratament se face haotic. S-a primit o ambulanta foarte bine dotata, dar medicii au refuzat-o pe motiv ca nu sunt specializati si nu se pot organiza, dar inainte aici a existat o ambulanta", spune Nicolae Aanitei, primarul din Curtici, localitate unde nu exista niciun spital. Doar unul dintre medici spune ca si-ar dori o ambulanta, dar nu ca cea primita deja pe gratis. Ceilalti medici au refuzat sa comenteze. "Nu refuzam o salvare, dar ce am primit era un Fiat Punto mic, nu avea nici macar targa. Ce sa faca cu bolnavul? Acea ambulanta nu ne scotea din impas, este o masina mica. Nu avem posibilitati sa intretinem noi o salvare. Permanenta e asigurata pe 2 ture, dar pe noapte nu mai este, ramane pe statia de salvare de la Arad sau pe spitalul judetean", spune Gheorghe Lupas, medic de familie. Medicii sunt contrazisi insa chiar de conducerea Serviciului de Ambulanta Arad, care ii acuza de incompetenta. "Au refuzat ambulanta tip consult la domiciliu. Aceste ambulante sunt dotate cu toata aparatura si medicatia necesara acordarii primului ajutor si a mentinerii vietii pana la sosirea unui echipaj mai avansat. Daca medicii de familie sustin ca aceasta ambulanta nu era de folos, inseamna ca sunt incompetenti, nu cunosc la ce se folosesc aparatele medicale din ambulanta si nu cunosc cum trebuie sa acorde un prim ajutor in situatia unei afectiuni care pune viata in pericol. Nu aveau de platit nimic, deoarece, conducatorul auto era asigurat de noi, la fel intretinerea ambulantei, medicamentele si materialele sanitare de catre Ministerul Sanatatii, singurul lucru de facut, sa urce in ambulanta si sa asigure asistenta medicala de urgenta", a declarat Roberto Schill, managerul Serviciul Ambulanta Arad. In tot acest timp, pacientilor nu le mai ramane decat sa spere ca nu vor avea nevoie de ambulanta. De cele de mai multe ori isi folosesc, pe post de salvare, masinile personale. Existenta unei ambulante in zona ar reduce la jumatate timpul de ajungere la spital, iar de serviciile ale ar beneficia aproape 20.000 de oameni din orasul Curtici si mai multe comune din zona. "E rau ca nu este salvare, asistenta noaptea sau medici de garda. Trebuie sa mergi acasa la ei, si atunci se supara ca ii deranjezi, alte ori nu ii gasesti acasa ca mai fac si agricultura. Face si agricultura, e si medic. Mai repede ajunge 112 de la Arad", spune nana Floare, speriata la gandul ca ar avea nevoie de salvare. Alex Negru - Evenimentul Zilei

Taut e situat in zona de contact a Dealurilor Cigherului cu Muntii Zarandului, in bazinul hidrografic al Cigherului.   Administratia comunei a realizat anul acesta o serie de renovari si au fost demarate noi proiecte, ce sunt prevazute a fi puse in practica in anul 2009.  Din punct de vedere administrativ, comuna este alcatuita din patru sate: Taut care este satul resedinta de comuna, situat la 55 km de Arad, Minisel, Minisu de Sus si Nadas. Datorita unei bune colaborari a primarului Gheorghe Ples cu viceprimarul Ioan Hurezean si a experientei dobandite de acesta prin mandatele anterioare, comuna Taut a beneficat anul acesta si va mai beneficia si anul viitor de o serie de proiecte cu ajutorul careia vor fi reabilitate scoli, biserici si pentru a fi inbunatatita infrastructura.  Au fost obtinute fonduri pentru renovarea bisericii din Taut, in valoare de 550 milioane lei (bani vechi), fiind puse deja in curte pavele noi si urmand sa fie schimbat si gardul din jurul bisericii.  De asemenea, a fost realizat un pod peste Valea Plesa in satul Nadas, au fost reabilitate drumurile comunale, fiind puse 3000 de tone de pietris, material pietros si a fost introdusa apa curenta pe strazile adiacente in satul Taut.  Pentru a putea  fi implementat proiectul pentru canalizare, dupa cum spune si primarul Gheorghe Ples, "au fost  realizate masuratori geotop".  Tot anul acesta in comuna Taut, a fost facuta o parcare in fata caminului cultural.  "Ne mandrim ca am realizat cu oamenii de aici toate lucrarile gospodaresti ivite, de la legea 76, de aici din comun si le multumesc tuturor celor care s-au implicat", a declarat primarul.  Accentul deosebit a fost pus pe amenajarea scolilor, astfel a fost reabilitata in intregime Scoala Generala din satul Nadas, unde au fost renovate toate salile de clasa, fiind pus parchet nou in fiecare incapere.  O alta realizare a fost defrisarea unei suprafete de pasune in satul Minisu de Sus, pasune care a fost si curatata.Pentru viitor au fost gandite si alte proiecte, care vor fi realizate in anul 2009.  Exista deja un proiect pentru grupuri sociale la scolile generale.  A fost realizat proiectul tehnic pentru schimbarea iluminatului public.  Lucrarile vor fi realizate anul viitor, cand vor fi amplasate lampi ecologice.  A fost facuta licitatia pentru un proiect important privind asfaltarea a 2 km de drum la Nadas, iar in satul Taut, a fost inceputa lucrarea pentru noul teren de sport de tip 2.  "Va fi construit un teren de sport de tip 2, care difera de cel tip 1 prin faptul ca, pe langa un teren de fotbal, care este specific tipului 1, va fi construit un teren pentru iubitorii de handbal. Vor fi construite si vestiare, unde va fi incalzire, iar intreaga lucrare se va ridica la o valoare de 7 miliarde de lei (bani vechi). Este o investitie care merita si va fi benefica pentru iubitorii de sport, in special pentru tineri", a spus Gheorghe Ples. Pe viitor este prevazuta introducerea apei curente si in satul Nadas, precum si realizarea unei legaturi intre Valea Muresului cu cea a Crisului. Primarul Gheorghe Ples a mentionat faptul ca in total exista peste 10 proiecte care trebuie derulate.  Acesta a mai adaugat faptul ca "anul 2009 va fi un an mult mai usor, deoarece am reusit sa facem proiectele anul acesta, urmand ca in anul care vine ele sa fie realizate pe rand, iar ca valoare pot spune ca nu exista proiect care sa fie sub zece mii de euro. Speram ca pana saptamana viitoare sa aflam cand vor fi puse toate aceste proiecte in aplicare", a adaugat Gheorghe Ples. Pe langa toate acestea, la momentul de fata se realizeaza masuratori in jurul lacului Taut, deoarece toate suprafetele din jurul acestuia vor fi scoase la licitatie. Acesta este unul din proiectele de viitor  cele mai importante pentru comuna Taut, deoarece el poate fi un punct de pornire pentru infiintarea si dezvoltarea unui punct agroturistic si in creearea unei oaze de liniste pentru cei care doresc sa se rupa de monotonia si aglomeratia  vietii de zi cu zi. Anca Oprea - Observator

Traiectoria istorica a satului Fiscut (sat component al comunei Sagu) este asemanatoare cu cea a Cruceniului. Fiscut (in  Temesfűzkút), a fost atestat prima data in anul 1493 sub numele de Fziscut. Vechea vatra a satului, aflata la circa 3 km spre Est, la locul numit "Fiscutul Batran", dispare la un moment dat, pe seama disparitiei si mutarii acestei asezari, circuland o serie de legende. In schimb, locuitorii au pastrat in traditie orala denumirea asezarii de pe locul respectiv pana astazi. Micile asezari care existau odata, s-au grupat din diferite motive pe locul actual al localitatii Fiscut. Aproape disparut in perioada ocupatiei Otomane, renaste sub administratia habsburgica, ajungand la mijlocul secolului XIX la 1.000 locuitori. Pana in secolul al XIX-lea, satul Fiscut era proprietate a Erariului, dupa care a fost vandut lui Mihail Sanderer. In jurul anului 1865, stapanii pamantului s-au schimbat din nou in persoana a doi mari mosieri, dupa cum isi aminteau satenii, Frolik si Rex. Ei au dotat scaunele bisericii imediat dupa terminarea ei. Unul dintre ei, Rex a decedat in comuna si e inmormantat in cimitirul satului. De la acestia, la sfarsitul veacului al XIX -lea au cumparat pamanturile cei doi mosieri, fratii Kintzig, Francisc si Geza, care s-au instalat in cele doua conace in care functioneaza astazi scoala. Fiecare din cei doi mosieri aveau in partea de nord a conacelor cate un parc deosebit de frumos si bine intretinut, cu alei si boschete, cu luminisuri si piste special amenajate pentru calarie sau plimbare cu sareta. Dupa primul razboi mondial evenimentele in sat se precipita. Imediat, dupa razboi, datorita legii de reforma agrara, mare parte din pamanturile mosierilor s-au vandut. In 1931 au fost cumparate de catre primarie, cladirile, parcul si gradinile ce apartineau mosierilor Kintzig. In 1910, in schimb, gasim localitatea ca facand parte din cadrul judetului - Torontal, Plasa Aradul Nou, situatie care se mentine pana in 1926, cand Fiscutul trece la Plasa Aradului. Pana in 1930, secretariatul comunal era la Firiteaz impreuna cu care alcatuia un notariat, dupa care s-au despartit. Din 1950, formeaza impreuna cu Firiteazul si Hunedoara Timisana, comuna Firiteaz, in cadrul Raionului Arad, regiunea Timisoara. In 1956, Fiscutul trece la comuna Sagu, in judetul Arad. In jurul anului 1900, autoritatile timpului au dispus sa se construiasca o cale ferata care sa lege Timisoara de Lipova si sa treaca pe valea Fibisului, intre Fibis si Fiscut. Legatura stransa intre localnici si pamanturile lor i-a facut sa respinga categoric propunerea. Adrian Todor - Glasul Aradului