Licitatia pentru Arad -Timisoara a fost incheiata, contractul intrand la semnat in aceasta luna Contractul intre Guvern si constructorul autostrazii Arad -Timisoara va fi semnat pana in 20 septembrie.  Anuntul a fost facut de ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, la Timisoara.  "In 18 august au fost deschise ofertele depuse de cele sapte societati interesate de acest proiect. Am analizat deja cateva dintre ele si credem ca vom respecta termenul anuntat. Cert e ca spre sfarsitul lunii vom avea constructorul, finantarea e asigurata, dar mai sunt unele etape care trebuie parcurse. Noi am finalizat procedura de evaluare a ofertelor insa fiind un proiect finantat si prin banca si prin programul operational sectorial, avem nevoie de un... «No Objection» pentru evaluarea pe care am facut-o. Deci in jurul datei de 20 septembrie vom avea semnarea contractului, anuntarea castigatorului, practic ", a declarat Orban. In 30 de luni Termenul de executare a tronsonului de autostrada Arad – Timisoara, investitie a carei valoare a fost calculata la peste 270 de milioane de euro, este de 30 de luni de la inceperea lucrarilor. Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania anunta, la inceputul lui iulie, ca sapte companii si asocieri s-au precalificat pentru proiectul autostrazii Arad-Timisoara.  A fost vorba de companiile si consortiile Strabag (Austria), Mota Engil (Portugalia), JV Condote/CMC di Ravenna (Italia), JV  Aktor/Pantechniki (Grecia), Colas (Franta), JV FCC/Astaldi (Spania-Italia), JV Impreglio/Itinera (Italia), cu una dintre acestea urmand a fi semnat contractul. Fara data certa Proiectul autostrazii Arad-Timisoara include constructia a 32 km de autostrada, 24 poduri si pasaje, un nod rutier si doua spatii de servicii.  In vederea implementarii proiectului a fost contractat un imprumut de la Banca Europeana de Investitii, in valoare de 200 milioane euro, la care se adauga 70 de milioane euro cofinantarea Guvernului Romaniei.  Garantia lucrarii a fost stabilita la 24 de luni.Orban a tinut, insa, sa precizeze ca "nu as vrea sa ma hazadrez cu o data pentru inceperea lucrarilor", semn ca nimic nu e batut in cuie nici la aceasta ora. Caseta: Centura se liciteaza Centura Aradului in regim de autostrada este si ea in faza de licitatie, dosarele nefiind inca analizate cu toate.  Proiectele care vizeaza tronsonul Arad-Timisoara si centura Aradului au pornit impreuna, insa, la momentul licitatiei, prima pe lista a intrat autostrada Arad- Timisoara.  Si in cazul centurii, potrivit oficialilor bucuresteni, constructorul va fi cunoscut pana la finele anului. Adriana Barbu - Jurnal aradean

Agentii economici aradeni au primit, din partea Administratiei Fondului pentru Mediu, o tema de casa nu tocmai placuta.  Este vorba despre recenta propunere de instituire a unei taxe de 0,2 lei pentru fiecare punga de plastic folosita in magazine.  Asadar, comerciantii aradeni sunt pusi in fata unor alternative simple: fie renunta la folosirea pungilor de plastic, fie opteaza pentru pungile de hartie sau scot din buzunar Eco-taxa prevazuta. Fara pungi pe gratis Administratia Fondului pentru Mediu (AFM) a supus recent dezbaterii publice un proiect de act normativ prin care propune introducerea unei taxe pentru pungile din material plastic.  Eco-taxa va avea valoarea de 0,2 lei si va fi platita de operatorii economici pentru fiecare punga de plastic introdusa pe piata.  Prin introducerea acestei taxe, autoritatile spera sa descurajeze practicile comerciantilor de a oferi gratuit acest tip de ambalaj.  In acelasi timp, se doreste orientarea consumatorilor catre sacose din materiale biodegradabile.  De cealalta parte a baricadei, agentii economici spun ca procesul de inlocuire a pungilor de plastic cu cele de hartie presupune investitii prea mari. Costuri prea mari Vanzatorii aradeni sustin, la unison, ca obligativitatea inlocuirii pungilor de plastic cu cele de hartie reprezinta un efort prea mare pentru ei.  Cei mai multi nu isi permit financiar sa plateasca Eco-taxa dar nici nu pot sa investeasca in cumpararea pungilor de hartie.  "Sa fiu sincer, este cea mai mare tampenie pe care am auzit-o in zece ani, de cand am deschis alimentara. Cred ca mai-marii nostri de la Bucuresti se plictisesc si atunci se apuca sa emita tot felul de aberatii cu ajutorul carora iau banii de la comercianti. Sigur ca, aceia care vor avea de suferit din cauza adoptarii acestei masuri sunt micii intreprinzatori, pentru ca marile magazine au suficiente fonduri ca sa nu le pese de aceasta investitie. Pentru mine, o asemenea investitie poate sa insemne faliment, dar sunt convins ca pe domnii care au emis acest normativ nu ii intereseaza daca afacerea mea exista sau moare", spune Andrei Covaci, patronul unei mici alimentare de cartier. Productia ambalajelor biodegradabile – incurajata de lege Utilizarea sacoselor din plastic va fi descurajata in scurt timp.  Autoritatile vor sa stopeze poluarea apelor si a solului pline pana la refuz  cu astfel de produse.  Administratia Fondului pentru Mediu a propus un proiect de act normativ pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru Mediu.  Modificarile vizeaza si pungile din material plastic, obiecte care nu sunt biodegradabile. Pretul la vedere Prin acest proiect de act normativ se doreste introducerea unei taxe  care se va numi Eco-Taxa,  in cuantum de 0,2 lei pe bucata la pungile de tip sacosa confectionate din plastic.  Costurile vor fi suportate de operatorii economici care introduc pe piata astfel de ambalaje, potrivit autoritatilor de mediu.  Pana la sfarsitul anului 2008  se intentioneaza punerea in practica a actului normativ.  Stoparea poluarii este necesara indiferent de riscurile la care sunt expuse afacerile unora.  Problema care deranjeaza cel mai tare este aceea ca noi Administratia Fondului pentru Mediu cere afisarea la vedere a pretului pungilor de plastic. Banii stransi din Eco-Taxa vor intra in fondul de mediu sumele rezultate stand la baza  finantarii proiectelor de mediu. Parti bune si rele Legislatia Europei este, uneori, copiata doar in punctele care ne convin.  Se introduc taxe dar nu si facilitati.  Pentru a inlocui pungile din plastic cu cele din hartie costurile sunt foarte ridicate .  Mai mult, hartia provine din materialul lemnos, adica din padure.  Pe de alta parte, cand cumperi carne sau branza, punga din hartie trebuie sa fie plastifiata, lucru care implica alte costuri.  Totusi, mediul inconjurator trebuie protejat.   In ceea ce ii priveste pe micii comercianti aradeni, situatia este destul de clara: se vor alinia noilor norme indiferent de costuri sau vor pune zavor afacerilor pe care le detin. Monica Tulcan - Glasul aradului

Sufletul urbei noastre s-a imbogatit duminica seara odata cu elevatia acustica oferita de de Gala de Opera din Parcul Reconcilierii, in prezentarea cunoscutilor actori aradeni Angela Petrea si Zoltan Lovas. Extraordinarele voci ale unor solisti de renume mondial in acompaniamentul Orchestrei Filarmonice, tinutele elegante, dar si locatia aleasa cat se poate de inspirat pentru o manifestatie culturala de o asemenea anvergura au indus publicul intr-o  stare de beatitudine. Ambrozia auditiva disipata in lumini puternice si umbre adanci a fost gustata din plin de un numar impresionant de aradeni, dintre care o mare parte nu au mai gasit locuri pe sutele de scaune dispuse de organizatori in arealul parcului.  Gala din acest an a avut o semnificatie aparte, intrucat serbeaza 150 de ani de la nasterea compozitorului Giacomo Puccini, ramas celebru datorita fortei emotionale deosebite, materializata in capodoperele "Manon Lescaut", "Boema"," Tosca" sau Madamme Butterfly.  Pe scena amplasata intre cele doua grupuri statuare - intre un neoclasic complice Micii Viene si un expresionism teatral si involuntar autocritic (sub adresa  caragialiana) au urcat nume consacrate pe plan mondial, precum Xu Chang, Paolo Ruggiero, Ella Tyran, Mihaela Ungureanu sau Carmen Gurban.  Orchestra Filarmonicii aradene s-a prezentat la inaltime, beneficiind de maiestria dirijorala a marelui Wolfgang Gröhs, a carui cariera impresionanta este definita de repere precum: capelmaestru la Kammeroper din Viena, dirijor permanent la Teatrul Raimund din Viena si la Teatrul de Stat din Baden, fondator al orchestrei Europasymphony, prima orchestra privata din Romania.  Spectacolul a fost deschis de Uvertura operei "Fiica regimentului", creatie a maestrului italian Gaetano Donizetti, compozitorul oficial al Imparatului austriac, Ferdinand I. Elixir de dragoste pentru Mica Viena Liniile melodice au relevat aradenilor o realitate: timpii sensibilitatii moarte au apus, iar Mica Viena isi retraieste destinul. Tenorul Xu Chang, multiplu laureat al unor prestigioase concursuri internationale, a deschis pleiada solistilor printr-o interpretare magistrala a "Ariei lui Tonio" – "Ah! Mes Amis".   Vocea tenorului italian Paulo Ruggiero a vrajit in continuare audienta cu mostre de "Elixirul dragostei" din "Aria lui Belcore" – "Come Paride".  Ultimii stropi ai elixirului au fost picurati de acelasi Xu Chang, in "Aria lui Nemorino" – "Una furtiva lagrima".  Buchetul muzical a continuat prin interpretarea, de catre sopranele Carmen Gurban si Mihaela Ungureanu, a unor arii din opere celebre de Puccini si Verdi : "O mio Babbino caro" din "Gianni Schicchi", respectiv "Aria lui Eboli" din opera "O don fatale".   Epicul muzical al lui Donizetti cu arii din "Don Pasquale" si "Lucia di Lammermoor", avandu-i solisti pe Paulo Ruggerio, Ella Tyran si Xu Chang.  "Lucia di Lammermoor" este adesea considerata capodopera compozitorului italian, avand un consistent fir narativ si o linie melodica de o frumusete devastatoare.  Povestea se concentreaza in jurul unei idile tainice dintre Lucia (Ella Tyran) si Edgardo (Xu Chang), pe fondul unei vechi stari conflictuale care macina cele doua familii.  Drama Luciei, prinsa intre adevarata idila si o casatorie fortata de interesele fratelui sau, prinde contur in mod remarcabil odata cu interpretarea Ellei. Expresivitatea solistei a purtat auditoriul printr-un rogvaiv sufletesc al urii, disperarii, distrugerii si al decadentei, care a condus in cele din urma la alienarea mintala a personajului feminin. Parfum vienez... Ella Tyran a vorbit, ulterior, dintre florile succesului, despre dimensiunea tragica a personajului sau.  Cu o eleganta debordanta in gesturi si un zambet rafinat, atipice vremurilor noastre, soprana vieneza o cunoaste in profunzime de Lucia: "Crima curge prin vene, da sangelui gust si isi asteapta pretextul".  Aflata pentru a doua oara orasul nostru, Ella considera ca "Aradul este o miniatura stilata a Vienei. Am regasit alura orasului meu in stilul arhitectural al cladirilor. Din cate am vazut, oamenii de aici sunt foarte prietenosi si receptivi la muzica clasica." Dimensiunea succesului de care s-a bucurat Gala a fost reliefata inca din pauza, timp in care din public razbateau voci apreciative.  Partea a doua a debutat cu un Intermezzo la opera "Manon Lescaut" de Giacomo Puccini, continuat de "Aria lui Manon" – "Sola perduta abbandonata".  Opera despre care Puccini spunea ca este singura care nu i-a pricinuit vreodata vreo mahnire, a dobandit, datorita vocii sopranei Carmen Gurban, o incarcatura plina de semnificatii, gravitand in jurul iubirii tragice, cea care dezumanizeaza si ucide.  Trilurile nobile ale serii s-au perpetuat odata cu "Martha" lui Friedrich von Flotow si flautul lui Constantin Talmaciu.  Solistii si-au dat nota valorii lor in arii din "Madamme Butterfly" , "Rigoletto" si "Turandot", ovatiile indelungi de la sfarsitul spectacolului demonstrand recunostiinta publicului aradean in fata unei Gale de cel mai inalt nivel. Am asistat la glorificare a artei pure, a artei nobile, la un suflu revigorant in cultura si in simtirea orasului nostru.  "Avem un public extraordinar de educat care are nevoie de astfel de evenimente. In aceasta seara am facut un pas pe drumul spre desavarsire. Oamenii simt si se bucura de faptul ca orasul nostru devine din ce in ce mai european. Am remarcat si numarul mare de tineri din public si tin sa precizez ca ma bucura enorm acest fapt, intrucat ne da mare incredere pentru viitor", a declarat Rodica Talmaciu, directorul Filarmonicii. Florian Matei - Observator

Turistii care vin in judetul Arad pot vizita prima rezervatie arheologica din judet, situata la 12 kilometri de Arad, in localitatea Frumusani. Rezervatia arheologica "Manastirea Bizere" cuprinde palatul abatial, un cimitir, o fantana si amprenta unei barci de 12,5 metri, datand din secolul al XII-lea. "Descoperirile arheologice au adus la suprafata urme de docuri, cu instalatii portuare, cu fantani care erau protejate de poluare, cu bai, cu mozaicuri. Ele sunt cele mai grozave lucruri pe care le-am gasit aici. In plus, am descoperit ca se turnau si capete de buzdugane. Aici se facea alchimie, fierarie, smalt si sticlarie", spune responsabilul stiintific al zonei, dr. Adrian Andrei Rusu, cercetator la Institutul de Arheologie si Istoria Artei Cluj-Napoca. Potrivit presedintelui Consiliului Judetean Arad, Nicolae Iotcu, autoritatile intentioneaza sa amenajeze niste podele din sticla speciala, sub care se vor afla pretioasele mozaicuri, dar si o parte din celelalte obiecte arheologice descoperite.  Rezervatia poate fi vizitata zilnic, in timpul saptamanii, intrarea fiind gratuita.  La inaugurarea rezervat iei, organizatorii au incercat sa recreeze atmosfera veche, cu ajutorul unei formatii de muzica medievala si celtica Grafic.  In plus, vizitatorii s-au putut plimba cu caii ori si-au incercat norocul la trasul cu arcul. Alex Negru - Evenimentul Zilei

Orasul Lipova este situat la 34 de kilometri sud-vest de Arad si in nordul regiunii Banatului. Cetatea Lipova a fost construita intre 1235 si 1270, in timpul domniei regelui Bela al IV-lea.  Prima mentiune documentara a cetatii Lipova dateaza din 1324. Deoarece importanta locului este marcata de prezentele regale, de aceea a monetariei, a vamii, a camarii sarii si a manastirii franciscane, la care sunt asociate complexitatea elementelor de aparare, exista posibilitatea ca orasul sa fi fost fortificat inca din aceasta perioada istorica. Lipova a avut o fortareata si o incinta urbana separate. Fortificatiile de la Lipova se compuneau din trei complexe distincte. La nord-vest, aproape de Mures se gaseau castelul si "fortezza delle spine" – denumita Toviskvar. Ambele se aflau pe insule, cu numeroase poduri de legatura intre ele si cu orasul, aflat catre est si sud est. La fel, ambele fortificatii aveau cate patru turnuri de colt, rotunde, frapant de asemanatoare cu cele ale Timisoarei. Orasul, fortificat separat, era inzestrat cu ziduri inchizand un poligon neregulat cu cinci laturi si zece turnuri sau bastioane. Incinta era prevazuta si cu santuri si valuri. Spre est, pe malul Muresului, se gasea orasul exterior. Portul era situat spre nord de fortaretele cele mici, de-o parte si de alta a raului. La sfarsitul secolului al XIX lea, din castel se pastrau mici fragmente din toate curtinele. Cel mai bine era conservat traseul unui turn semicircular, aflat in coltul de sud-est. File de istorie Istoria cetatii se desparte de aceea a regalitatii in anul 1426, atunci cand este daruita lui Sisman, fiul tarului bulgar. In 1456 este mentionat un castelan al lui Ioan de Hunedoara, iar dupa aceasta data exista o multime de atestari ale cetatii alaturi de oras – 1475, 1482, 1486. Cetatea a trecut de la vaduva lui Ioan de Hunedoara la fratele acesteia – Mihai Szilagy, apoi la Jan Giskra si in cele din urma la Nicolae Banffy. Perioada care a urmat a fost marcata de conflictele provocate de noul stapan si stimulate de familia Dangelegi, verii regelui Matia. In 1487 orasul a fost asediat de Petru Doczy. Sprijinit de fortele comitatului si de rege, victoria i-a apartinut lui Doczy care a pus imediat in aplicare confiscarea mosiilor Banffy sub acuzatia de necredinta.  In perioada imediat urmatoare, pana la moartea regelui Matei Corvin s-a facut transferul proprietatii catre fiul sau bastard. Dupa moartea parintelui natural, Ioan Corvin a trebuit sa faca fata unei probleme noi – Nicolae Banffy a revendicat vechea sa stapanire cu armele si cu mijloace juridice. Regele Vladislav al II-lea a inclinat sa dea castig de cauza lui Banffy, dar cu toate poruncile sale repetate in anii 1494 si 1496, revenirea nu s-a produs. Situatia parea sa se fi rezolvat prin decesul revendicatorului survenita in 1503. La moartea lui Ioan Corvin, petrecuta la scurt timp dupa aceea a adversarului sau, in 1506, vaduva, Elisabeta de Frangepan, s-a recasatorit cu margraful Gheorghe de Brandenburg. Regele i-a recunoscut aceluia, printre altele, si mostenirea Lipovei. Se pare ca in perioada care a urmat zidurile de centura au fost refacute. Episodul din timpul razboiului cruciatilor - tarani este bine cunoscut. Orasul a cazut cu mare usurinta in mainile razvratitilor. Venirea voievodului Ioan Zapolya a restabilit situatia. Cu toate acestea orasul va ajunge din nou in stapanirea lui George de Brabdemburg abia in 1516, iar acesta se va grabi sa-l vanda palatinului Petru Perenyi. Oferit ca rezidenta reginei vaduve Izabella si micutului Ioan al II-lea Sigismund Zapolya, orasul va fi pierdut fara lupte la 8 octombrie 1552. Cu prilejul eroicului asediu intreprins, reluarea cetatii la 7 noiembrie in acelasi an se mentioneaza ca zidurile erau groase doar de sapte picioare. In interior, turcii au sapat inca un sant, lat de trei metri si adanc de doi. Peste un an trupele de mercenari si de haiduci paraseau definitiv Lipova, nu inainte de a pune pulbere in turnuri si tunuri, in asa fel incat turcii sa preia o ruina cat mai ineficienta. A fost grav distrusa de mai multe ori, in cursul secolelor XVI – XVII. Ultimul asediu, din 1695, aduce cetatea Lipovei intr-o stare jalnica, iar in 1701 toate elementele de aparare au fost demolate pana aprope de sol. Prezentul turistic Chiar daca cetatea Lipova nu s-a pastrat, exista inca multe obiective importante care includ Lipova pe lista destinatiilor turistice frecventate. Unul dintre acestea este celebrul bazar turcesc construit dupa 1615, cladire care astazi adaposteste spatii de locuit si spatii comerciale. Un alt obiectiv important este Biserica ortodoxa cu hramul Adormirea Maicii Domnului construita in stil baroc si cu un turn rococo intre anii 1732 – 1792 si restaurata in 1928. De asemenea, un obiectiv important este Manastirea Maria Radna, important loc de pelerinaj pentru toti credinciosii romano catolici din aceasta parte a Europei. Primul lacas de cult atestat pe acest loc dateaza din  secolul XVI si se datoreaza stramutarii unor calugari din Lipova. Se pare ca initial a fost doar o capela inconjurata de bordeie. Dupa 1642 incepe reconstructia manastirii, reconstructie ce va fi finalizata in 1668, cand lacasului i-a fost donata o gravura "Fecioara cu pruncul", facatoare de minuni. Din 1756 si 1767 dateaza noua biserica. Manastirea a devenit important loc de pelerinaj incepand cu secolul al XVIII-lea, dar a fost desfiintata in 1949 si si-a reluat activitatea dupa 1990. Din 1992 a fost ridicata la rang de Basilica Minorita. Adapostit de Casa Memoriala Sever Bocu, Muzeul Orasului Lipova este un alt obiectiv important al zonei. Cladire construita in secolul al XVIII-lea, sediul actual al muzeului a intrat in proprietatea lui Sever Bocu, important ziarist si om politic banatean, in 1922. Printre activitatile in care s-a implicat Sever Bocu se numara intemeierea Universitatii de Vest din Timisoara, a Teatrului de Vest, construirea de scoli si repararea de biserici. Muzeul Orasului Lipova, al carui muzeograf este in prezent Corina Dubestean, gazduieste o importanta colectie de arta plastica si decorativa romaneasca si universala, donatie a familiei Eleonora Cristescu – Vasile Varga din 1980. De asemenea in incinta muzeului poate fi vizitata colectia de arta bisericeasca donata de clericul ortodox Stefan Crisan, colectie care cuprinde icoane din lemn, carte veche si alte obiecte de cult datand din perioada secolelor XVII – XIX. Glasul aradului