Timp de doua ore, ieri trenurile au ramas nemiscate, calatorii trebuind sa se descurce cum pot. Activitatea din statia CFR Arad a fost paralizata, ieri dimineata, intre orele 7.00 si 9.00, din cauza grevei de avertisment a feroviarilor.  Afisele care anuntau miscarea de protest erau puse peste tot, pe geamurile casieriilor, la biroul de informatii si chiar pe usa sefului garii. In statia Arad au fost blocate cinci trenuri, doua accelerate, de Galati si de Iasi si trei personale, in timp ce in toate statiile din judet au fost trase pe linie moarta 12 trenuri. Pe parcursul grevei, trebuiau sa ajunga la Arad sapte garnituri, iar noua trebuiau sa plece mai departe.  Trebuie spus ca, nici trenul de Nadlac, linie pe care opereaza o societate privata, nu a putut sa- si vada de drum, asta din cauza faptului ca nu a primit unda verde de la CFR- stii aflati in greva. Desi aveau posibilitatea sa renunte la bilete, urmand sa li se restituie contravaloarea lor, putini calatori au facut acest lucru, majoritatea asteptand linistiti sa treaca cele doua ore de greva.  Desi fortele de ordine au fost suplimentate, conform declaratiilor subcomisarului Florin Fluieras, din cadrul Serviciului de Politie TF Arad, numarul politistilor fiind aproape dublat pe perioada grevei, din fericire, nu au fost incidente. Calatori intelegatori In general, calatorii au fost destul de intelegatori cu grevistii.  "Greva e buna pentru feroviari, dar pentru noi e rea. Trebuie sa mergem la lucru si sa justificam de ce am intarziat. Pot sa mai faca greva de 10 ori, ca le vor creste salariile cand vor altii, nu cand vor ei. Daca o tin asa o saptamana, poate rezolva ceva", spune Ion Diacon.  Pavel Ivanoiu, un alt calator intalnit in statie, este ceva mai suparat. "Am muncit toata noaptea si acum stam si asteptam. Nu stiu cat castiga dansii, dar tot asa castigam si noi", spune Ivanoiu.  Au fost insa si aradeni care nu stiau nimic de greva feroviarilor.  "Nu stiam de greva, si acum imi fac probleme pentru fiica mea, care nu stie cu ce o sa vina de la scoala de la Ineu", afirma Viorica Duma.  "Stam si asteptam, ce sa facem", a incheiat Maria Nistor, rezumand astfel, atarea de spirit a tuturor clientilor CFR. Fara reduceri de personal In ceea ce- i priveste, liderii de sindicat aradeni astreapta o noua runda de negocieri cu Guvernul, dar nici nu vor sa auda de majorari salariiale urmate de reduceri de personal. "Daca in 1990 erau 220.000 de salariati, acum mai sunt 70.000. Reducerile de personal nu ar aduce imbunatatirea conditiilor de munca si nici cresteri salariale, astfel incat raspunsul nostru este categoric nu. Cerem ca grila de salarizare sa fie corelata cu salariul minim pe economiei. Concomitent cu greva, am inaintat si o actiune in justitie pentru acest lucru. Pe de alta parte, ne cerem scuze publicului calator care a fost afectat de greva", a declarat Ioan Voica, presedintele Uniunii Sindicatelor Miscare Comercial Arad. "Nici nu se pune problema unei reduceri de personal, pentru ca si asa numarul orelor suplimentare e foarte mare. Disponibilizari se pot face doar la nivel de minister", este de parere Marian Epure, presedintele Sindicatului Liber MC Arad. Acesta mai spune ca, desi sindicalistii au cerut sa se intalneasca cu premierul Calin Popescu Tariceanu, seful Guvernului nu a dorit sa stea de vorba cu ei.  "Pe domnul Tariceanu atata il intereseaza problemele tarii, ca acum e la Geneva, la salonul auto, ca doar e si el dealer de masini", a incheiat Epure. CFR- isti in civil Putinii CFR- sti intalniti in Gara pe parcursul grevei, au dat dovada de multa discretie.  Daca unii au refuzat sa stea de vorba cu presa, altii ne- au povestit ca au preferat sa vina imbracati in civil, pentru a evita unele evenimente neplacute. "In 1993 am avut mari probleme, la autogara mi- au luat cascheta si mi- au aruncat- o. Pe de alta parte, si noua ne e rusine de calatori. Sa stiti insa ca ar fi cazul sa ni se dea bonurile de masa si sa ne mai creasca salariile", afirma seful de tren Dorel Lazea. Lucian Serban - Adevarul

Construirea Podului Traian a fost propusa de catre conducerea orasului la inceputul secolului XX.  In 1908 s-a acceptat un proiect al societatii de cai ferate din Austria. Podul a fost construit dupa un plan al inginerului resitean Robert Toth (1857-1913), structura de fier fiind realizata de catre uzinele din Resita, ornamentatia prezentand multe elemente de tip "secession". Proba de greutate si predarea oficiala a podului catre conducerea municipiului s-a facut la 11 noiembrie 1910.  La sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, podul a fost dinamitat, dar structura nu a fost grav afectata, podul fiind refacut in cateva luni dupa terminarea razboiului. Pana in anii 1980 a fost principala si singura cale de acces intre localitatea noastra si Timisoara. In anii 1990 podul a suferit lucrari de consolidare a pilonilor.  De la constructia podului, insa, nu s-au realizat lucrari majore de consolidare a suprastructurii metalice. Acesta se afla inscris in prezent pe lista monumentelor istorice, dar desi au trecut sase ani de la expirarea termenului de garantie al constructiei podului, pana in prezent nu s-au realizat lucrari majore de consolidare a suprastructurii metalice. Restaurarea completa a Podului Traian este cuprinsa in programul "Reabilitare centru vechi" pentru care Primaria Municipiului Arad a obtinut in anul 2007 o finantare de peste 10 milioane de euro din fonduri structurale din partea Uniunii Europene.  Inca nu s-a stabilit data demararii acestui proiect. A. B. - Glasul Aradului

Centrala Electrica de Tremoficare va intra in reparatie capitala. La inceputul lunii mai, incep lucrarile de reparatii la instalatiile de producere a energiei electrice si termice. Reprezentantii societatii sustin ca aradenii nu vor ramane fara apa calda deoarece vor pormi centrala din zona Polivalenta. Reparatia capitala face parte dintr-un program mai amplu de reabilutare financiara a centrale aradene, care in ultimul an are probleme financiare. In data de 30 aprilie, CET Arad va opri toate instalatiile de la centrala pe lighnit. Si asta pentru ca, de la 1 mai incep lucrarile de reparatie capitala, programate pentru acest an. Cet-ul pe lignit va fi inchis timp de 4 luni iar o parte a angajatilor vor intra intr-un program de asteptare. In acest timp, orasul va fi alimentat cu apa calda de la centrala pe gaz, aflata in zona salii polivalente. Reparatiile fac parte din programul de reabilitare financiara a centrale aradene. Instalatiile de energie termica ale CET Arad vor fi pornite abia la data de 1 septembrie. Vasile Blidar - Televiziunea Arad

O masina a IJP Arad, cu girofarul si sirena aprinse, a fost proiectata de un Matiz, intr- un magazin. O masina a Politiei Arad a fost lovita, in plin centrul orasului, de un Matiz, la momentul la care aceasta se afla in misiune. Evenimentul s- a petrecut marti seara, pe Bulevardul Revolutiei (langa Piraeus Bank), in jurul orei 21.45, cand autoturismul Matiz a lovit masina Politiei care era cu sirena si girofarurile aprinse. Vehiculul de interventie, care transporta la sediul Politiei, pentru audieri, trei femei, a fost proiectat in vitrina unui magazin de telefonie mobila. Nu s- au inregistrat victime. Autoturismul Politiei, Dacia Logan, se intorcea de la un scandal care a avut loc in Micalaca, cu semnalele luminoase si acustice pornite. In intersectia cu strada N.  Grigorescu, Dacia a trecut pe rosu, cu semnalele in functiune, si a fost lovita de Matizul care nu i- a acordat prioritate. "Din primele cercetari si din relatarile martorilor rezulta ca politistii erau in misiune, iar autoturismul de interventie era pe drum cu prioritate si avea sirenele si girofarul pornite", a sustinut si Camelia Tuduce, purtatorul de cuvant al IPJ Arad. Ambele autoturisme au fost grav avariate, cea a Politiei trebuind a fi transportata, de la fata locului, "pe sus". Tanarul conducator al Matizului (23 de ani),  sustine ca nu a auzit sirena si nici un a vazut girofarurile decat cand era prea tarziu. Politia a demarat o ancheta pentru a elucida cazul. Nici unul dintre soferi nu se afla sub influenta bauturilor alcoolice, iar masina politiei era asigurata Casco. Adriana Barbu - Adevarul

Desi sunt multi bani investiti si in alte proiecte, invatamantul se bucura de o foarte mare importanta in comuna. S-a inceput constructia unei noi cladiri care va adaposti elevi in cel mai scurt timp, dupa spusele primarului Florin Farcasiu. O alta lucrare importanta pentru comunitate este alimentarea cu apa a localitatii. Scoli noi si renovate pentru elevi Tarnova este cunoscuta drept localitatea care a fost populata masiv de ucrainieni. Pe langa faptul ca acest lucru s-a rasfrant in sens pozitiv asupra administratiei prin taxele si impozitele care s-au inmultit dupa venirea ucrainienilor mai exista un aspect pozitiv si anume intinerirea populatiei si cresterea numarului de elevi. "Cu cat ai mai multi elevi, cu atat mai usor primesti fonduri pentru renovari si construirea unor noi cladiri dedicate procesului de invatamant. Noi construim noua scoala din necesitate, tinand cont ca nu mai avem locuri disponibile pentru toti elevii. Si este si normal sa primim finantare de la guvern. Este logic sa primesc eu bani pentru o scoala noua pe care o construiesc din lipsa de spatiu, decat altii care nu se confrunta cu aceasta problema" a declarat Florin Farcasiu. Noua scoala care va fi construita la Agrisu Mare va cuprinde patru sali de clasa, va avea trei centrale termice dintre care una va deservi scola veche, precum si utilitatile necesare unei asemenea cladiri, cum ar fi grupuri sanitare, sala profesorala sau biroul directorului. Au mai fost investiti bani si in renovarea unor scoli.  De exemplu, scoala veche din Tarnova, denumirea dupa care o stia toata lumea, era o cladire construita in jurul anului 1870 si care a fost scoasa din uz din cauza ca prezenta un real pericol pentru elevi. Au fost desfiintate, in lipsa de sali pentru elevi, cancelaria, biroul directorului si alte sali administrative. Astfel s-a nascut ideea de a renova acea cladire veche. In urma lucrarilor, scoala veche de peste 130 de ani a devenit una dintre cele mai moderne cladiri din localitate. Aici a fost infiintat Centrul de Documentare si Informare, care adaposteste o sala de lectura, o sala de sport, un laborator de informatica si alte sali administrative, toate dotate la standarde europene. Lucrarile la reteaua de apa au inceput O alta problema cu care s-a confruntat administratia Tarnovei este cea a alimentarii cu apa de la retea, tinand cont de faptul ca pana acum apa provenea doar din puturi. In urma Ordonantei Guvernamentale 7/2006, comuna s-a bucurat de castigarea unui proiect privind alimentarea cu apa in comuna. "Eu consider OG 7 una dintre cele mai eficiente actiuni ale guvernului Tariceanu in ceea ce priveste dezvoltarea din mediul rural" a mai spus Farcasiu. Cu banii primiti de la guvern se vor face peste sapte kilometri de retea de apa, iar lucrarea e programata sa fie terminata in trei luni de zile. Planurile administratiei din Tarnova nu se opresc aici, primarul Farcasiu declarand ca urmeaza o extindere cu peste 20 de kilometri a retelei de apa, tinand cont ca OG 7 se extinde pana in anul 2010. O alta investitie importanta va fi reteaua de canalizare. Aceasta lucrare se afla in stadiul intocmirii de proiect. Tarnova are cea mai lunga retea de drumuri comunale Din cauza faptului ca de comuna apartin cinci sate, Tarnova este declarata drept comuna cu cea mai mare retea de drumuri comunale din judet. Astfel, pentru a asigura o infrastructura acceptabila, primaria din localitate modernizeaza intr-un ritm alert si continuu soselele care fac legaturile intre sate. Au fost asfaltati peste patru kilometri pe DC 65, intre satele Agrisu Mare si Draut, urmand ca in acest an sa fie finalizata portiunea din ultimul sat, banii fiind deja alocati. Au fost modernizate drumuri si din bugetul local al comunei. Au fost asfaltati trei kilometri de sosea pe drumul dintre localitatile Agrisu Mare si Maderat, alti doi kilometri urmand sa fie finalizati in decursul acestui an, fiind deja alocate de la buget trei miliarde de lei vechi. Un alt drum intrat in proces de reabilitare, DJ 792D, care face legatura intre satele Tarnova, Araneag si Casoaia, a fost asfaltat pe o portiune de peste opt kilometri, in acest moment lucrandu-se la soseaua dintre ultimele doua sate. Cel mai important proiect al comunei Dupa cum primarul Florin Farcasiu a spus, cel mai important proiect al localitatii pe care o conduce este regularizarea cursului Vaii Almas si al Vaii Mari. Valoarea lucrarii este de 55 de miliarde de lei vechi. Prin aceasta lucrare se incearca sa se regularizeze cursul celor doua mici rauri pentru a nu avea probleme in cazul inundatiilor. "Banii pentru aceasta lucrare vor veni de la Apele Romane. In acest moment suntem la faza de autorizatie de construire iar lucrul propriu-zis va incepe in vara acestui an, dupa toate probabilitatile" a declarat primarul Farcasiu. Se pune valoare pe sport si cultura Copiii din Tarnova au demonstrat ca sunt talentati in materie de sport si cultura. Echipa de handbal a comunei, formata din elevi de la scolile din satele apartinatoare, a castigat in anul 2006 locul trei pe tara, aceasta fiind cea mai buna clasare a unei echipe sportive din istoria Tarnovei. Un numar de 16 copii formeaza Ansamblul de dansuri Zarandul. Acest ansamblu este recunoscut pe plan local si judetean, participand la multe concursuri si evenimente. Acest grup a fost infiintat acum patru ani la initiativa primarului Florin Farcasiu si a profesoarei coordonatoare Deta Teodora. Apogeul ansamblului in materie de reprezentatie a fost festivalul national de pe Muntele Gaina, dar au fost invitati si in strainatate, in orasul Choisi le Roy, cu care Tarnova este infratita.  Acest ansamblu a infiintat si un concert de colinde, ajuns la a treia editie, la care sunt invitati artisti importanti din muzica populara romaneasca. Dupa spusele profesoarei coordonatoare, Teodora Deta, ansamblul Zarandul va pleca la vara pentru a sustine concerte in Grecia. "Primarul Farcasiu este singurul care se implica in activitatea acestui ansamblu, inclusiv finantarea fiind sustinuta de dansul" a spus profesoara Deta. Alin Gherasim - Observator