Palatul Cenad, situat pe Bulevardul Revolutiei, numarul 73, este unul dintre imobilele cele mai impunatoare ale municipiului. Acesta a fost inregistrat in Lista Monumentelor Istorice, lista care a fost publicata in anul 2004, din ordinul Ministerului Culturii. Construit la sfarsitul secolului XIX, intre anii 1892 si 1894, de catre societatea de cale ferata Arad-Cenad, dupa planurile arhitectului Jivaszek. Cladirea face parte din ansamblul urbanistic al pietei Primariei si este construita intr-o combinatie de stiluri eclectic si neoclassic, cu o arhitectura bogat ornamentata in stil clasic si renascentist ce prezinta elemente decorative care ii tradeaza menirea ca functionalitate. Este vorba de zeul comertului, Mercur, a carui figura este reprezentata pe frontispiciul edificiului. Initial, Palatul Cenad a fost sediul Societatii de cale ferata Arad-Cenad, dat in folosinta in anul 1887, remarcandu-se prin acoperisul prevazut cu interesante turnuri a caror ornamentatie oglindeste specificul arhitecturii aradene de la sfarsitul secolului al XIX-lea. Dupa Revolutie, mare parte din spatiile de la parterul Palatului Cenad  au fost acordate partidelor, parlamentarilor si asociatiilor, ca sedii. In anul 1994, Palatul Cenad a trecut, impreuna cu vecinul sau de piata, Palatul Administrativ, in proprietatea statului roman si in administrarea Prefecturii Arad. Statutul juridic al palatului a creat, de-a lungul timpului, mari probleme. Prefectura a  solicitat la un moment dat, evacuarea chiriasilor. Ea nu putea, nici legal, nici financiar, sa administreze cele doua palate. Dupa emiterea unei Hotarari Guvernamentale, se pare ca aceste spatii au trecut in administrarea Regiei Protocolului de Stat. In momentul de fata, Primaria Arad detine si ea spatii in Palatul Cenad, aici oficiindu-se casatoriile civile. Saptamanal, miercurea la ora 15:30, sala de casatorii a palatului, devine locul in care consilierii locali mai tineri, isi tin sedintele si hotarasc activitatile elevilor din judet. Monument istoric si de arhitectura, Palatul Cenad infrumuseteaza centrul orasului si ii confera identitate proprie, demna de cunoscut, respectat si intretinut de catre cetatenii acestui judet. A. B. - Glasul Aradului

Biserica Reformata de pe strada M. Eminescu e o constructie care dateaza din anul 1847.  Preotul actual Baracsi Levente spune ca reformatii si-au croit propriul drum religios de la anul 1517, in urma reformelor aduse de Calvin, Luther si Zvigli Ulrich.  Chiar daca a trecut de atunci o jumatate de mileniu, Biserica Reformata pastreaza conceptul puritan al initiatorilor ei. Biserica Reformata este extrem de sobra, "fara statui sau icoane, fara cruce" – dupa cum ne spune preotul reformat Baracsi Levente, slujitor de 7 ani al acestui lacas de cult.  "Dogmatica noastra este deosebita de a celorlalte biserici, inclusiv a celei catolice din care s-a desprins. Avem, intr-adevar, sfanta liturghie care consta in slujbe si cantece bisericesti, rugaciuni, si, mai ales, "Cuvantul de Invatatura" care dureaza cam jumatate de ora. De obicei, se comenteaza un text biblic, se spune rugaciunea „Tatal Nostru”, si, evident, credinta cultului se bazeaza pe Sfanta Treime. In rest, nu avem sfinti, apostoli, nu-l avem conducator spiritual pe Papa. Singura autoritate bisericeasca recunoscuta este Episcopul. Biserica Reformata din Romania are doua episcopiate, unul la Cluj-Napoca prin episcopul Papp Geza si unul de pe langa Piatra Craiului avand centrul la Oradea, prin episcopul reformat Tökes Laszlo. In rest, avem protopopiate in fiecare judet. In Arad mai sunt doua biserici reformate, pe langa aceasta de pe strada M. Eminescu: una este in Gradiste si cealalta este biserica de curand ridicata, in Gai, langa strand". Practica rugaciunii la reformati Credinciosii reformati sunt in numar de aproximativ 1500, dupa spusele tanarului preot Baracsi.  "Duminica este zi de rugaciune, dimineata si dupa-masa, si, totodata, de 6-7 ori pe an avem saptamana de rugaciune, in special, inaintea marilor sarbatori. In aceasta perioada se face pregatirea sufleteasca a credinciosilor pentru luarea impartasaniei".  Este in crestere sau in scadere numarul de credinciosi?  "Evident, in scadere, daca luam in calcul faptul ca anul trecut am avut 60-70 de inmormantari si doar 15-20 botezuri."  Adolescentii de 13-14 ani sunt pregatiti, prin orele speciale de rugaciune pentru "confirmatia de credinta".  In fiecare sambata se face pregatirea pentru confirmare, un catehism pentru copii care se numeste heidelbergian.  "Sunt intrebari si raspunsuri despre Biblie si cultul reformat la care copiii trebuie sa raspunda la sarbatoarea de confirmare de credinta. Numai dupa confirmatie, tinerii au dreptul sa participe la liturghia de impartasanie." Preot si preoteasa predica la amvon Preotul bisericii reformate poarta o mantie lunga, neagra, cu care predica la amvon.  Preotul Baracsi predica, alaturi de sotia sa, Suzana in Biserica Reformata de pe strada Eminescu.  "La noi este permis acest lucru, pot predica atat barbatii cat si femeile. Ambii am terminat Institutul Teologic Protestant din Cluj-Napoca." Curiozitati legate de acest cult sunt faptul ca din cele 7 taine bisericesti recunoscute, Biserica Reformata nu recunoaste decat 2, Taina Botezului si Taina Impartasaniei.  Casatoria este un eveniment care se produce fara fast, tinerii depun un juramant sacru in fata altarului, dupa care primesc binecuvantarea preotului si sunt declarati sot si sotie.  "Noi, preotii, nu suntem obligati sa ne casatorim. Cine vrea se casatoreste, cine nu, ramane celibatar, fara sa-i afecteze, insa, menirea de preot". Anul 2008, anul Bibliei E prima vizita pe care o fac intr-o astfel de biserica, deosebit de austera.  Preotul Baracsi spune ca " inca din anul 2004 s-au inceput diferite reparatii la biserica, deocamdata numai pe exterior", dar in acest an se vor continua lucrarile, fondul banesc necesar provenind, in majoritate, de la enoriasi.  Biserica mai dispune de o sala de rugaciune, in care se tin si lectiile de catehism pentru tinerii pregatiti pentru confirmatie.  Acestia au posibilitatea sa studieze carti religioase din biblioteca bisericii.  "Anul 2008 este anul Bibliei. Noi predicam dupa Biblia lui Caroly Gaspar, tradusa in maghiara in anul 1590. Evident, s-au mai adus tot felul de imbunatatiri, nu mai putem folosi formularile de atunci."  Cu toata aceasta maxima sobrietate si puritanism, biserica reformata viiaza in credinta. Batrani, tineri si copii, participa, saptamanal la "lectia de rugaciune" in care sunt dezbatute probleme de dogmatica dar si cele de actualitate.  Biserica Refomata se bucura de o universitate veche de aproape 400 de ani, plecata din Aiud, mutata abia la inceputul anilor 1900 la Cluj-Napoca.  Chiar daca numarul reformatilor pe judet (in afara municipiului) se ridica la mai putin de o mie de credinciosi, biserica se innoieste, an de an, prin credinta. Enoriasii, fie ca sunt copii, tineri sau in varsta, participa activ si constant la viata bisericeasca ancorata in prezent.  "Avem pentru acest an actiuni interesante si sustinute, avand in vedere ca suntem in "anul Bibliei" si speram in mai multa implicare, din partea tuturor".  In biserica refomata nu exista cruce si nici nu se face cruce, (Romania, Ungaria) desi in alte tari ca Germania sau Elvetia, aceasta este prezenta in incinta lacasului de cult.  Cazurile de parasire a cultului pentru un altul sunt extrem de rare, dar exista si se indreapta spre iehovism sau baptism. Felicia R.Gheorghe - Observator

Cota de atentie a fost atinsa, dupa ploile din ultimele zile, la Gurahont, iar apele sunt in crestere. Institutul National de Hidrologie si Gospodarirea Apelor a emis inca de sambata avertizarea de cod galben pentru inundatii, iar specialistii sustin acum ca precipitatiile combinate cu cedarea apei din stratul de zapada, au dus la scurgeri importante pe versanti, cresteri de debite si niveluri pe raul Crisul Alb in Hunedoara si Arad. Directia Apelor Crisuri informaza, de pilda, ca in judetul Arad la Gurahont s- au atins ieri cotelor de atentie.  Ba mai mult, ca pe cursul Crisului Alb, pe tronsonul Vata de Jos- Gurahont, codul galben de avertizare hidrologica a fost extins pana astazi, ora 12.00. Debitele Crisului erau ieri dupa- masa in crestere la Vata de Jos si Gurahont. Specialistii nu cred, insa, ca in acest interval se va emite cod protocaliu de inundatii sau cod rosu pe Crisul Alb, dar sustin ca situatia va fi monitorizata indeaproape. Adriana Barbu - Adevarul

In "Vocea Aradului" a aparut o cronica a concertului de luni (25.02) al Corului Filarmonicii de la "Maranata" (fapt absolut laudabil, mai ales ca a aparut urgent, peste noapte, de parca ar fi fost gandit dinainte) in care e atacat programul de "Gospel si Negro spiritual", un anumit tip de muzica religioasa, recomandandu-se in schimb unul  pur romanesc.  Autorul, ce scrie barbat este si semneaza femeieste (Mirela Grecu), nu spune nimic despre calitatea productiei filarmonistilor, despre reactia publicului, de parca nici n-ar fi fost acolo. Cand autorul a propus acel program, dealtfel cerinta fireasca, ar fi fost frumos si bine sa se angajeze ca va sprijini asigurarea afluentei unui public numeros la programul propus, program romanesc care nu lipseste total din repertoriul corului Filarmonicii. Problema ar fi aceea ca institutia, cu toate formatiile ei: orchestra, cor, ansambluri camerale, pe langa grija ridicarii permanente a nivelului cultural al publicului, mai trebuie sa si raspunda gusturilor acestuia, adica sa-si vanda marfa. Merita sa cititi acest ziar sau "ziara", pentru ca are voci de femei, care suna barbateste (sau barbati care gandesc femeieste ?), cu idei interesante, dar cam seci, cu punct ochit, dar nelovit ca nu-i gandit. Poate ca suntem singurii beneficiari din Romania ai unui asemenea interesant demers jurnalistic, in care nu gasim ecourile muzicii. Faptul are o semnificatie deosebita, daca ne gandim la evolutia ziaristicii aradene, dupa marele eveniment ce s-a petrecut cu ani in urma, cand un alt ziarist aradean se lega de sexul lui Mozart, tot intr-o cronica ce se voia muzicala. Desi nu ma dau in vant dupa o asemenea muzica, eu ma duc la toate concertele, asa cum se duc altii la meciurile cu UTA, chiar cand urmeaza sa piarda. Dar de data aceasta, datorita acelui articol, ma rugam lui Dumnezeu sa nu se intample joi ceva ca sa ma impiedice de a asista la acest concert, ca sa ma dumiresc. Acest concert nu a fost primul de acest gen, caci corul Filarmonicii l-a avut candva ca dirijor pe Doru Serban, care, la vremea lui, ne servea asa ceva din cand in cand si traditia a ramas. Am constatat ca si acum, ca mai demult, exista oameni interesati de acest gen, ca ei asculta cu interes, cu placere, uneori entuziasmandu-se de-a dreptul la contactul cu lumea sonora ce reda extaz mistic sau bucuria purificarii sufletesti, exprimata expansiv, in stilul celor cu sange mai fierbinte. Putem spune ca acest concert a fost un spectacol sonor atragator, cu lucrari a capella, sau cu acompaniament de pian (Manina Bogdan) si nu rareori si cu percutie (Lucia Florescu). Spre exemplu, sonoritatile fin nuantate, cu solo-uri cum a fost "Deep River", a fost urmat de vigurosul "I’ve Got A Home", pentru ca formatia de cvartet (Dan Pui , Florin Hantig, David Buzgau, Emanuel Careba) sa aduca un plus de varietate timbrala cu "When the Stars Begin to Fall" si "Were You There?", ultima, ceva mai putin sudata. Nu se putea ca si de asta data unii tenori sa nu adauge un forte fortissimo-ului din finalul piesei "Wade In The Water", trebuind neaparat sa iasa in evidenta prin ceva, incepand cu disparitiile temporare, parca fantomatice, sau mai degraba puerile, a capului unuia dintre ei dupa un perete al scenei. Se pare ca dirijorul Robert Daniel Radoias are resursele artistice si tehnice necesare ridicarii stachetei formatiei, care trebuie sa lupte tenace ca sa merite titulatura de cor academic.  Mai trebuie sa existe si asa zisul consens, adica fiecare corist sa tinda cu toata fiinta lui spre acest tel, cu atat mai mult cei cu studii mai modeste. Al. Lascaie, dirijor olandez de origine romana, venit sa dirijeze la Bucuresti, a raspuns miercuri, in pauza concertului, la intrebarea unui reporter: Diferenta dintre componentii orchestrei olandeze pe care o conduce ( realizand lucruri de inalta tinuta) si cei romani, e ca ai nostri sunt foarte talentati, dar le lipseste disciplina apuseana, fiind prea individualisti, ansamblul ratand tintele inalte. Recital de viola si pian In ultima zi a lunii februarie, in sala mica a Palatului Cultural, Cristina Pop, absolventa a Liceului de Arta "Sabin Dragoi", dar intre timp si a Facultatii de Muzica din Timisoara, a unui curs de perfectionare la Madrid, cel din Germania fiind in curs, a sustinut un recital dedicat liceului unde au fost puse bazele ascensiunii sale, liceu ce implineste anul acesta 50 de ani de activitate. Violista aradeana a avut-o ca partenera pe pianista japoneza Kanade Joho, care are la activ o serie de succese la concursuri si festivaluri muzicale asiatice si europene. Tinerele interprete au creat de la bun inceput senzatia ca asistam la un eveniment de marca. In primul rand, Cristina Pop a surprins multimea de auditori ce a umplut sala mica, cu capacitatea a scoate din umbra un instrument de fundal cum este vioala, etalandu-i posibilitatile tehnice si de expresie sensibila. In "Sonata in mi bemol major pentru vioala si pian" op. 120 nr.2 de Johannes Brahms, cele doua interprete au redat larga paleta de stari sufletesti: de la seninatate la meditatie grava, de la drama la lirism delicat. Cu "Sonata pentru viola solo" op.25 nr.1, de Paul Hindemith, piesa de mare virtuozitate, creata de un compozitor pentru care viola era poate instrumetul cel mai drag, el insusi fiind un bun bracist, Cristina Pop s-a impus ca muziciana ce isi utilizeaza tehnica acumulata in sondarea profunzimilor lumii sonore. Lucrarea complexa, rod al unor cautari ale anilor 20 ai veacului trecut (incepand cu Cvartetul nr. 3 op 22, in care forma se largeste, capatand noi valente, o modernitate desemnata drept Spielmusik), modernitate concretizata si in sonata aceasta printr-o virtuozitate instrumentala neingradita, a avut sub arcusul tinerei soliste un flux dinamic, concentrat. Recitalul s-a incheiat cu "Konzertstuek" pentru viola si pian de George Enescu.  Contrastele, de la grav la gratios, expansivitatea si lirismul, expresia schimbatoare in functie de evolutia tematica, folosirea cu eficienta a fluctuatiilor agogice si dinamice, a rubato-ului specific enescian, au caracterizat aceasta interpretare a violistei Cristina Pop si a pianistei Kanade Joho, talmacire care a entuziasmat melomanii prezenti. Hugo Hauptmann – Virtual Arad   ***  Concertul din 06.03.08, ora 19 va fi un Medalion Felix Mendelssohn-Bartholdy - Uvertura in si minor "Hebridele" - Concertul pentru vioara in mi minor - "Visul unei nopti de vara" - Uvertura si muzica de scena Dirijor: Cristian George Neagu / solista: Cristina Anghelescu

Nicolae Bara, patronul echipei UTA, a declarat ca unui jucator de la echipa aradeana i s-a propus inainte de meciul de sambata, dintre "U" Cluj si UTA, scor 2-2, sa nu-si apere corect sansele. "Unul dintre jucatorii care ar fi trebuit cumparat a marturisit totul. Nu stiu daca doar unul singur a fost contactat, insa e bine ca tentativa de blat a iesit la iveala. Jucatorul ne-a indicat si persoana care l-a sunat. Aceasta persoana a fost chemata la sediul clubului si a dat o declaratie scrisa in care a explicat ce s-a intamplat. Declaratia a fost pusa la dispozitia FRF si LPF, dar nu o vom face publica decat dupa ce comisiile abilitate vor da un verdict", a spus Bara. Acesta a mentionat doar ca persoana in cauza este clujean stabilit la Arad. "Maine (n.r. - astazi) va fi judecat cazul si s-ar putea lua o decizie. Nu am vrut sa vin cu aceasta dezva luire decat dupa incheierea partidei, pentru ca s-ar fi creat o tensiune prea mare", a mai spus Bara, care a precizat ca intreaga poveste s-a petrecut in cursul zilei de joi, 28 februarie. Surse din FRF au declarat pentru Mediafax ca jucatorul care a dezvaluit tentativa de blat este fundasul Alin Chita, iar persoana incriminata este observatorul Cristian Dulca. Mircea Calin, secretarul Comisiei de Disciplina din cadrul FRF, a refuzat sa se antepronunte, insa a specificat, usor sceptic, ca "sunt fel de fel de oameni in fotbalul romanesc si oricine poate sa faca o declaratie si sa scrie un CNP". Cristian Delcea - Evenimentul Zilei