Interviu cu rectorul Universitatii "Aurel Vlaicu", d-na Lizica Mihut, care peste trei zile candideaza pentru pozitia de presedinte al universitatii, dupa opt ani de mandat in calitate de rector - Doamna Lizica Mihut, sunteti la finalul celor doua mandate de cate patru ani, in calitate de rector al Universitatii „Aurel Vlaicu”. Dupa opt ani de zile, la finalul acestei saptamani va fi ales un nou rector. Aveti emotii inaintea alegerilor din 7 martie? - Chiar daca par lipsita de sentimente si putin prea rece, vreau sa va spun ca nu am niciun fel de emotie, pentru ca este vorba despre un sfarsit si un nou inceput: sfarsitul mandatului de rector si inceputul posibilului mandat de presedinte al universitatii. Este o continuitate la care gandim cu totii. O continuitate nu referindu-ma la numele meu, ci la strategia pe care impreuna cu Senatul am votat-o pentru prezent si pentru viitor. - Despre care realizare din ultimii opt ani putem afirma ca a fost cea mai importanta, in mandatele dumneavoastra de rector? - Mi-ar fi foarte greu sa va spun care ar fi cea mai importanta, dar as vrea sa va punctez doar cateva dintre bucuriile mele. In anul 2000, aveam 2154 de studenti, iar in prezent avem 15394 de studenti. In anul 2000 aveam trei facultati, iar acum sunt opt. Nu aveam niciun departament si niciun program de master, iar acum avem 12 departamente si 13 programe de master, acreditate Bologna. Situatia financiara in anul 2000 era de asemenea natura incat a trebuit sa fie concediati sase portari ca sa ne luam salariile, iar in anul 2008, dupa o investitie de peste 11 milioane de euro, avem pe depozite, la Trezorerie, peste 200 de miliarde de lei. - In ceea ce priveste dezvoltarea bazei materiale, se lucreaza in aceste zile la supraetajarea Complexului M, din Micalaca. Este vorba despre un campus scolar care tot in anii acestia a revenit Universitatii. - Daca in anul 2000, Universitatea "Aurel Vlaicu" avea o singura proprietate, si anume sediul Facultatii de Inginerie de pe Calea Aurel Vlaicu si contracte expirate ale unor spatii ce nu ne apartineau, in prezent avem Complexul M, o mandrie pentru Arad. Am cumparat doua imobile P plus 3, am reabilitat cantina si caminul cu o investitie de 58 de miliarde de lei. Avem o sala de sport, am cumparat doua hoteluri (Petrom Residence si Rebecca), am reabilitat in totalitate sediul Facultatii de Inginerie, care din 1971 nu mai cunoscuse nicio reparatie. Toate aceste lucrari sunt finalizate. In prezent avem in derulare supraetajarea Complexului M, un camin studentesc-hotel, cu o investitie de 63,5 miliarde de lei, o hala pentru testarea normelor de poluare a autoturismelor importate in Romania (o investitie foarte consistenta, cu acreditare internationala) si laboratoare de licenta in valoare de 14 miliarde de lei. - Ati afirmat, de-a lungul vremii, ca pentru Universitatea "Aurel Vlaicu" conteaza standardele de calitate. Ce presupun aceste standarde de calitate in invatamantul superior? - Oricand, dar absolut oricand, o universitate, cu sau fara acreditare, poate sa se transforme in cursuri de balet si de dans. Oricand, dar absolut oricand, o institutie poate falimenta, la modul real, in plan financiar, dar si mai grav, poate falimenta prin intrarea in derizoriu, printr-o activitate de mimare a calitatii. Nicio acreditare nationala si internationala care se plateste cu bani grei nu poate sa certifice ceea ce certifica un student sau un absolvent, adica seriozitate, adica rigoare, responsabilitate, academism si contributii in plan stiintific. - Pentru o universitate, cercetarea stiintifica reprezinta o prioritate. La Universitatea "Aurel Vlaicu", aceasta activitate a avut suficienta sustinere? - Acordam prioritate absoluta cercetarii stiintifice. Numai asa se explica programele de excelenta, granturile NATO, proiectele stiintifice cu finantare nationala si internationala, dar nu in ultimul rand cele patru centre de cercetare stiintifica, acreditate de CNCSIS, si nu in ultimul rand programul Erasmus pentru burse (studenti si profesori) care a primit deja o dubla acreditare, 2003-2007, 2007-2013. Daca suntem la cercetare stiintifica, as vrea sa imi permiteti sa adaug ca in anul 2000 biblioteca noastra avea o singura camera, in Corpul D, iar acum avem o Biblioteca Centrala Universitara "Cornelia Bodea". - Carui fapt credeti ca i se datoreaza dezvoltarea Universitatii "Aurel Vlaicu" si cresterea numarului de studenti, de sapte ori intr-o perioada de opt ani de zile? - 7 aprilie 2000 este o data pe care niciunul dintre colegii nostri nu o va uita. Ministrul Invatamantului, de atunci, domnul Marga, venea la Arad cu ideea de a face un experiment – si anume absorbtia noastra de o universitate particulara. Am inteles atunci si inteleg si acum ca numai o strategie pe termen scurt, dar mai ales mediu si lung, cu respectarea ad literam a standardelor europene si a standardelor romanesti de calitate poate conduce la performanta. Situatia absolut speciala din 7 aprilie 2000 a determinat ca noi toti, comunitatea academica, sa adoptam drept profesiune de credinta: "IMPREUNA". Alegerile desfasurate pana acum in 7 facultati si doua departamente (a mai ramas o singura facultate unde se desfasoara astazi si miine alegerile) au demonstrat ca cei putini, chiar foarte putini, care din motive politice sau nepolitice, de interese sau de dezinteres, nu se incadrau in acest "IMPREUNA" au fost exclusi de colegii lor, prin vot secret, chiar din Consiliul Profesoral. Deci ei nici macar nu au ajuns in Senat. - Aveti neajunsuri pe care sa vi le reprosati? - Imi reprosez un fapt fundamental, si anume ca avand un presing puternic pe linie administrativa (strategii, investitii, programe, proiecte) am neglijat foarte mult activitatea mea didactica. Am tradat, intr-un fel, pentru managementul academic, calitatea mea de profesor, sper onorabil, de gramatica, pentru ca, precum se stie, aproape jumatate plus unu dintre aradeni au ajuns intr-un fel in legatura cu mine ca profesor de gramatica. Deci asta este prima mea mare tradare, fata de mine insami. A doua mare mahnire personala este ca proiectul la care tin atat de mult, si anume de a continua istoria teatrului pana astazi, a stat intr-o amortire evidenta opt ani. Cartea aparuta la Editura Academiei despre teatrul aradean si transilvanean pana la Marea Unire doresc sa o continui pana la zi. Sunt doua mari semne de intrebare pe care mi le pun mereu, si la care raspunde doar managerul din mine. Sunt uluita cum un rector poate sa scoata zeci de carti si sute de articole, cu nonsalanta, si sa se mai si autopremieze, cand eu, avand norocul unei familii care nu imi creeaza probleme, ba dimpotriva numai bucurii, nu am reusit sa public decat trei carti in opt ani, dintre care una de istoria culturii si doua de gramatica. - Spuneati ca se incheie un episod si incepe altul, pentru universitate, pentru Dumneavoastra. Cu ce proiect candidati pentru functia de presedinte al universitatii? - Este o functie noua, pe care cele doua camere al Parlamentului au votat-o in unanimitate si pe care presedintele Traian Basescu a promulgat-o la inceputul lunii ianuarie. Atributiile functiei de presedinte sunt date de Carta. Presedintele va reprezenta Universitatea "Aurel Vlaicu" in raport cu institutiile publice, cu mediul de afaceri si cu mass-media. Dar, ceea ce este mai important, va elabora strategii academice, stiintifice, financiare, impreuna cu intreaga comunitate academica. Aceste strategii vor fi dezbatute in mod democratic si abia apoi adoptate de catre Senat. Mi-a placut foarte mult titlul pe care l-ai dat, Andrei, unui articol, si anume ca le sugerez celor care faceau la cafenele strategia de alegeri la UAV, ca noi stim mai bine decat ei cine, cand si cum sa ne reprezinte. In prezent pot sa le si spun ca realitatea confirma pe deplin aprecierea pe care o faceam in urma cu cateva saptamani. - Au fost opt ani in care v-ati confruntat cu prefecti, primari, parlamentari, ministri, cu cei mai influenti oameni ai Aradului. Nu v-ati temut ca „razboaiele” ar putea sa va marcheze? - Au fost cei mai grei ani din viata mea, pentru ca a trebuit sa ne batem pentru fiecare izbanda, cat de mica. Nimeni, dar absolut nimeni nu ne-a deschis o usa, fara sa aiba grija sa ne-o tranteasca la momentul oportun. Tocmai de aceea ne-a ambitionat, sa fim impreuna si mai ales ne-a ambitionat sa optam pentru performanta la modul real. Cea mai mare bucurie a mea in cei opt ani a fost dobandirea unei neasteptate simpatii din partea aradenilor, a oamenilor mai mult sau mai putin implicati in problemele academice, care au inteles ca batalia mea nu era si nu este pentru mine. Ci pentru Arad. Andrei Ando - Observator

Chiar daca unii bolnavi aleg spitale din alte judete sau chiar din tarile invecinate pentru tratament si operatie, si in spitalele din judetul Arad au loc interventii rare si dificile. Pentru a oferi o privire asupra diversitatii interventiilor chirurgicale, am discutat cu Dr. Bogdan Totolici, sef al sectiei de Chirurgie a Spitalului Clinic Judetean de Urgenta. Dupa spusele specialistului, in cadrul Sectiei de Chirurgie se efectueaza interventii de: chirurgie endocrina, tiroida suprarenala, chirurgie arteriala, chirurgie vasculara, anevrisme de aorta, varicele membrelor inferioare, colecis apendic.  Dr. Bogdan Totolici declara: "Printre interventiile pe care le facem se numara chirurgia pancreasului, neoplasmul de cap pancreatic, prin care se trateaza cancerul de pancreas si in general toata patologia oncologioca: stomac, colon, rect. Si toate traumatismele si politraumatismele care vin prin urgente." Chiar si cei ce sufera de obezitate isi "gasesc leac" prin chirurgia obezitatii, prin introducerea inelului gastric.  Aceste interventii nu se realizeaza inca: "Chirurgia obezitatii urmeaza sa se faca cand primim trusa noua de chirurgie laparoscopica. Inelul gastric costa in jur de 2.000 de euro, si nu este asigurat de Casa de asigurari Medicale. Chiar si sortul abdominal, care este mai frecvent la femei este operabil, se face deja si este pentru asigurati." Dr. Teodora Olariu, director medical al Spitalului Clinic Municipal tine sa declare Aradul ca fiind printre putinele centre universitare in care este posibila efectuarea esofagoplastiilor, alaturi de Cluj, Bucuresti, Iasi, Sibiu si Craiova. In Spitalul Municipal se mai  realizeaza cistectomii totale, litotritie extracorporiala si interventii chirurgicale endoscopice la copiii din toata tara. Dr. Teodora Olariu ne explica si dorinta anumitor pacienti nu numai de a pleca din judet pentru a fi operati, ci si alegerea cetatenilor din alte judete de a-si lasa sanatatea in grija medicilor din Arad:  "Desi sunt interventii laborioase, interventii mari, evolutia bolnavului este buna cu prognostic destul de bun, de aceea adresabilitatea pacientilor din tara este destul de mare. Am primit solicitari din alte judete, pentru noi este o carte de vizita, pe langa profesionalism oferim si confort hotelier la standarde." Andreea Dorotovics - Glasul Aradului

Un barbat in varsta de 37 de ani din Arad a fost prins dupa ce acesta furase mai multe laptopuri din magazine de profil din Targu Mures si Timisoara. Barbatul le lua chiar de pe rafturi, dezactivand sistemele de asiguranta la care erau cuplate laptopurile. Intr-una dintre ocazii a fost surprins  de camerele de supraveghere.  El a sustras prin aceasta metoda  doua calculatoare la Timisoara si unul la Targu Mures. Politistii l- au retinut pe aradean in Bucuresti, in timp ce studia un laptop expus in magazinul de electronice. Impotriva sa a fost emis un mandat de arestare preventiva pe 29 de zile. I.C. - Adevarul

Indivizii care organizeaza jocurile ilegale de alba-neagra in Arad au devenit din ce in ce mai violenti. Astfel, in plin centrul orasului luni, la primele ore ale diminetii, acestia au fost implicati intr-un incident armat in timpul caruia o persoana a fost ranita si mai multi euronavetisti lasati fara bani Totul s-a petrecut intr-o parcare amplasata peste drum de "gara mare" din Arad. 35 de romani veneau din Spania cu un autocar. Purtatorul de cuvant al Inspectoratului de Politie al Judetului Arad, Camelia Tuduce Berar, a declarat ca "autocarul este din Bistrita, iar pasagerii le-au spus politistilor ca au oprit pentru alimentare". In acel moment, peste euronavetisti au navalit cinci barbati si femei care i-au constrans sa joace alba-neagra. De la conflictele verbale s-a ajuns la focurile de arma. Unul dintre soferi, care era si ghid, a fost impuscat in brat cu un pistol cu bile de cauciuc dupa ce i-a sfatuit pe pasageri sa nu joace. "Una dintre victime a declarat ca i s-au furat din mana 15.000 de euro, bani adusi din Spania", a mai spus Camelia Tuduce Berar. Euronavetistii pagubiti spun ca scena s-a derulat in fata angajatilor unei firme de paza, care insa nu au intervenit. Politistii aradeni ii cauta acum pe cei care i-au pagubit pe pasagerii autocarului si incearca sa intocmeasca dosar penal pentru talharie in cazul celor 15.000 de euro smulsi din mana unuia dintre pasageri. Alex Negru - Evenimentul Zilei

Comuna Chisindia este situata in sudul Depresiunii Sebis, la poalele Dealului Cuiedului si are o suprafata de 12.900 de hectare. Din punct de vedere administrativ comuna este alcatuita din satele: Chisindia – sat resedinta de comuna, Paiuseni, Vasoaia, Ciolt si Hurez. In randurile de mai jos vom afla de la primarul Ioan Stan, ceea ce s-a facut, din punctul de vedere al administratiei locale, dar si proiectele ce le are in vedere pentru perioada urmatoare. - Ce a reprezentat 2007 pentru administratia pe care o conduceti? - Inainte de toate, vreau sa va spun ca s-a facut cate ceva, iar in ceea ce ne priveste nu ne-am plans de bani. Am reusit sa introducem incalzirea centralizata la scoala din Chisindia, cu clasele I – VIII si la cea din Paiuseni, cu clasele I – IV, unitati de invatamant in care am realizat grupuri sociale dupa normele europene. La Paiuseni am procurat cele necesare unui spatiu de joaca pentru copiii de la gradinita, dar am facut si lucrari la caminul din aceasta localitate. Incalzire centralizata am introdus si la sediul primariei, unde am mai inlocuit mobilierul vechi cu unul nou. In ceea ce priveste drumurile, am pietruit DC 59 Paiuseni, DC 60 Vasoaia si strazile din Chisindia. - Ce planuri aveti pentru perioada urmatoare? - Ne propunem sa asfaltam drumul de legatura intre centrul de comuna si localitatile Ciolt si Hurez, dar si pe cel ce leaga Chisindia de Paiuseni, pe o portiune de  cinci kilometri. De asemenea avem un proiect pentru modernizarea drumului dintre Chisindia si Vasoaia, pe o distanta de 10 kilometri. Reteaua de apa potabila si canalizarea, pentru satul Paiuseni, sunt pe agenda noastra de lucru. Voicu Sida - Glasul Aradului