Si Primaria Arad, ca si alte primarii din tara, ar putea avea de suferit din cauza crizei financiare de la nivel global, ca urmare a cresterii cursului de schimb si a cresterii ratelor interbancare. Aradul a contractat trei imprumuturi importante: de la BERD (20.000.000 de euro in anul 2005), de la BIRD (9.440.000 de euro in 2006) si de la Dexia Kommunalkredit Bank AG Austria (33.000.000 de euro in 2008). Datoria catre BERD trebuie sa o platim pana in anul 2017, la BIRD in 2023, iar imprumutul catre banca din Austria trebuie stins pana in 2018. Corina Draghici, purtatorul de cuvant al primariei, spune ca s-au primit notificari pentru cresterea dobanzii. „La astfel de banci, dobanzile sunt stabile, n-am fost notificati ca ar intentiona sa ne majoreze dobanda. De altfel, BNR a emis o norma care limiteaza cresterea dobanzilor. Noi nu avem imprumuturi de la banci comerciale, asa ca nu suntem afectati”. Primarul Aradului, Gheorghe Falca, nu are emotii in ceea ce priveste efectul crizei care ar putea afecta valoarea imprumuturilor pe care municipiul trebuie sa le returneze: „Criza economica nu ne afecteaza cu nimic. Daca acum valoarea euro creste, au fost momente in care a scazut si atunci am avut de castigat”. Zilele trecute, cursul euro a scazut in raport cu moneda euro, ajungand la 3,66 lei. Atunci cand a fost contractat imprumutul de la BERD, in 2005, un euro valora 3,61 lei, iar la data contractului cu BIRD un euro costa 3,51 lei. D.M. - Observator

Anul aceasta organizatorul Festivalul International de Teatru Licean Francofon „Amifran” - asociatia nonguvernamentala Amifran - a facut o surpriza publicului, contopind actuala editie a uneia dintre cele mai vechi manifestari culturale aradene cu mult mai cunoscutul Festival National de Teatru Clasic. Daca aceasta afiliere a fost inspirata sau nu, si daca editia din acest an a fost una reusita sau mai putin reusita, am incercat sa aflam de la presedintele Asociatiei Amifran, profesorul Florin Didilescu, directorul Bibliotecii Judetene A.D.Xenopol si consilier pe probleme de cultura al primarului Gheorghe Falca. „Fara indoiala ca Festivalul International de Teatru Licean Francofon „Amifran” este in crestere, ne-a declarat Florin Didilescu. Si ma bazez cand fac aceasta afirmatie pe faptul ca anul acesta, iata, am fost obligati sa cream un statut special unor trupe care au venit fara spectacol - statutul de spectator activ. Sunt 14 trupe romanesti in festival, dar numai 11 au jucat si nu pentru ca cei care n-au evoluat intr-un spectacol nu si-ar fi dorit acest lucru. Din pacate nu am putut sa le facem loc in programul festivalului. Astfel ca le-am propus sa fie ei cei care prezinta spectacolele din cadrul festivalului. Faptul ca pana la urma cererea este mai mare decat oferta este in avantajul nostru. Acest lucru inseamna ca manifestarea din Arad este dorita in plan national, e un reper pentru toate celelalte scoli din tara unde se practica teatru in limba franceza la nivel licean si, cel mai important, Aradul este considerat ca un moment de evaluare pentru activitatea acestora dintr-un an scolar”. Pe langa afilierea la Festival National de Teatru Clasic o alta premiera a editiei din acest an a Festivalul International de Teatru Licean Francofon „Amifran” a fost invitarea unei trupe din Algeria, tara cu traditie francofona, asa cum se stie. Din pacate trupa algeriana nu a putu evolua in festival. Motivul il aflam tot de la presedintele asociatiei Amifran: „Din punct de vedere al participarii internationale, faptul ca am avut opt tari participante in festival nu este nici mai bine, nici mai rau fata de anii trecuti. Regretam accidentul cu Algeria. Acesta era oricum un risc pe care ni l-am asumat. Stiam foarte bine ca invitand o tara din Magreb sau din Africa ne asumam riscul ca actorii sa nu primeasca viza. Important este faptul ca am avut tari care vin mai rar la noi in festival pentru ca sunt departe situate geografic, asa cum este Canada. Avem niste linii de forta care fac consistenta manifestarii - participarea unor trupe din tara, cum este Baia Mare, Timisoara, Iasiul, cu spectacole foarte bune. In plan international, spectacole bune ne aduc intotdeauna italienii, austriecii, rusii, de multe ori belgienii si cateodata cehii. Amifran este in crestere si pentru ca, iata, primul an in care toti animatorii, in afara de cei care au coordonat cursul de dansuri romanesti, au fost straini. Niciodata pana acum nu s-a intamplat sa fie toti francofoni suta la suta. Ei au venit sa lucreze benevol cu elevii de aici. Acest lucru demonstreaza faptul ca acest festival este cautat, cunoscut in lumea actorilor francezi, a tinerilor actori francezi, ca sa pastram proportiile, actori care vin aici ca sa lucreze cu tinerii, dar si sa se formeze pe ei insisi ca pedagogi. Daca i-ati fi vazut pe scena ati fi observat ca toti sunt cu varste cuprinse intre 22, 23, 24 de ani. Iata deci ca aceasta manifestare nu este doar o scoala a actorului, ci este si o scoala a formatorului. Nu toti actorii au acest talent, acela de a impartasi din savoir faire-ul lor mai tinerei generatii”. Nu puteam incheia fara a afla care sunt planurile de viitor in ce priveste Festivalul International de Teatru Licean Francofon „Amifran” ale Asociatiei Amifran. Iata ce ne dezvaluie in aceasta privinta Florin Didilescu: „Initiativa de a ne afilia Festivalului National de Teatru Clasic a venit de la organizatorii acestei manifestari. Ei ne-au propus sa sugeram un spectacol care sa faca legatura intre cele doua festivaluri. Din punctul nostru de vedere, asa cum ne-a onorat invitatia domniilor lor in acest an, asa ne va onora si la editia urmatoare, daca va fi facuta. Pentru noi este foarte clar. Prin acest gest festivalul nostru devine mult mai vizibil, chiar daca, cel mai probabil in sala de spectacol nu va mai ramane nimeni de la revistele de teatru, criticii de teatru. Cred ca raspunsul la aceasta intrebare, in ce ne priveste, este unul cat se poate de afirmativ. Inca nu pot sa dau un raspuns ferm ca asa se va intampla si ca vom colabora si pe viitor pentru ca inca nu ne-am intalnit cu organizatorii Festivalului National de Teatru Clasic ca sa facem o analiza si sa aud punctul lor de vedere. Cred mai degraba ca ar fi foarte nimerita o intalnire in trei, la care sa participe cei trei parteneri din acest proiect - organizatorii Festivalului National de Teatru Clasic, Asociatia Amifran si al treilea partener, la fel de important ca si primii doi - este vorba despre publicul spectator. Ar trebui sa vedem ce spune publicul, pentru ca in fond eforturile noastre i se adreseaza si oferta noastra trebuie sa se confrunte undeva cu cererea. Ar fi o ocazie sa vedem daca am raspuns sau nu orizonturilor de asteptari ale publicului”. Cristina Lazurca - Glasul Aradului

Cine a avut rabdare si n-a renuntat la carnetele CEC este despagubit cu sume cuprinse intre 21.000 si 22.000 lei Incepand de ieri, aradenii se pot prezenta la unitatile CEC Bank pentru a intra in posesia despagubirii pentru banii depusi pana in 1992 in vederea achizitionarii unui autoturism Dacia. Conform celor declarate de directorul sucursalei din Arad, Ioan Horhat, 1670 de persoane au dreptul de a solicita acesti bani, insa doar 1480 au prezentat toate documentele necesare, adica documentele CEC cu suma limitata, in original, actul de identitate, actul de stare civila, procura speciala autentificata, certificatul de mostenitor si alte acte, dupa caz. Pana ieri la pranz, la sucursala se prezentasera deja 24 de persoane, iar prin agentii inca 20. „Unii isi retrag banii, altii ii schimba in valuta si ii depun la loc, unii prefera sa-i treaca pe numele copiilor, multi vin doar sa-i vada, sa-i simta, ii duc acasa, dupa care se intorc la noi”, spune directorul. Aradenii in cauza primesc in medie 21-22.000 de lei, CEC Bank Arad urmand sa returneze peste 32.000.000 de lei, sau peste 36.000.000 de lei, daca si restul persoanelor vor aduce actele necesare. Mai multe persoane trecute ca beneficiari in carnetele CEC vechi nu pot ridica banii una fara celalalta, sau mostenitorii nu se inteleg intre ei – acestea sunt cele mai mari probleme intampinate. Ministrul Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian, a precizat ca suma acordata ca despagubire este de peste 760 de milioane de lei, iar numarul beneficiarilor, la nivel de tara, este de aproape 37.500 de persoane. Suma reprezentand despagubirea este asigurata de Ministerul Finantelor prin emisiune de titluri de stat. D.M. - Observator

Un barbat a vrut sa scoata din tara exponate banuite ca ar avea o vechime de 10.000-15.000 de ani Captura neobisnuita la vama Nadlac. Politistii de frontiera au gasit in bagajele unui barbat fragmente din schelete de urs estimate de specialisti la o vechime de 10.000-15.000 de ani. Costin A. se afla intr-un autocar si voia sa iasa din Romania. La controlul bagajelor, s-au gasit doua fragmente de cranii de urs si patru canini. Barbatul a declarat ca scheletele le are de 10 ani, de la un barbat ale carei date de identitate nu le cunoaste. Specialistii din cadrul Directiei de Cultura, Culte, Patrimoniul Cultural National Arad au estimat fragmentele la o vechime de 10.000-15.000 de ani. Costin A. a mai spus ca nu stia ca scheletele sunt suspecte a face parte din patrimoniul cultural national si ca scoaterea alor din tara fara documente legale este interzisa. Politistii de frontiera au intocmit deja actele premergatoare inceperii urmaririi penale pentru export ilegal de bunuri suspecte a face parte din patrimoniul cultural. I.C. - Jurnal aradean

In cazul celor 19 statiuni de interes local si national ce isi vor pierde din statutul de statiune se numara si Moneasa. Acest lucru se datoreaza reticentei administratiei locale de a trimite fisa care solicita reacreditarea la Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale (MIMMCTPL). Data limita fixata de aceasta institutie, pentru depunerea cererilor a trecut deja de cateva luni, fiind pe 20 august a anului 2008. Astfel, cele trei statiuni de interes national care risca sa piarda titulatura sunt Moneasa, Sovata si Poiana Brasov. Fisa in cauza este de fapt atestarea statiunii turistice, ce trebuie sa cuprinda consideratii generale privind pozitia geografica, nivelul actual de valorificare din punct de vedere turistic, studii si documente care sa argumenteze atestarea statiunii turistice si a specificului ei, determinat de resursele turistice de care dispune. Conditiile conform carora statiunea este una de interes national prevad structuri de primire clasificate in categoriile de trei – cinci stele (margarete), in proportie de 30%, cu cel putin 500 locuri de cazare, nefiind incluse campingurile. Reticenta administratiei locale se datoreaza, in mare parte declararii pe propria raspundere ca localitatea respecta noile norme stabilite prin lege. Prin urmare, pierderea statutului de statiune atrage un punctaj mai mic in aplicarea fondurilor europene. Lucia Morariu, secretarul de stat pentru turism sustine si probabilitatea conform careia ar fi la mijloc o eroare de comunicare, nu neaparat rea – vointa sau reticenta. Pe de alta parte, administratia locala a statiunii (inca) Moneasa confirma faptul ca fisa respectiva a fost trimisa, avand si numar de inregistrare. Astfel, semnalarea se datoreaza faptului ca este incompleta. Chiar Terentie Condea, primarul comunei Moneasa sustine faptul ca ar fi o mare greseala din partea lui sa permita ca titulatura pentru care el s-a chinuit atat de mult acum doi ani sa fie retrasa pentru mici inconveniente. „Acum doi ani in Moneasa nu exista nici pagina de internet, nici centru de informare de prim – ajutor. Astfel, prin infiintarea acestora, am ridicat statiunea la una de interes national. Fisa respectiva a fost trimisa la minister insa e incompleta. Urmeaza sa trimitem si completarile in legatura cu locurile disponibile si numarul de hoteluri de trei stele. Nu puteam sa trimit o fisa cu categoria hotelurilor expirata. Mai ales ca unul din acestea este neatestat. Daca nu reusesc sa pastrez titulatura, asta ar insemna sa imi bat joc de munca mea”, sustine Terentie Condea, primarul comunei Moneasa. Urmeaza ca fisa de completari sa fie trimisa la minister, pentru ca Moneasa sa-si continue existenta in calitate de statiune in interes national. Roxana Rusu - Glasul Aradului