Unul din simbolurile economiei aradene, care a reusit sa supravietuiasca cu succes capitalismului antebelic, razboaielor si comunismului este acum cea mai puternica firma din judet: are cel mai mare profit, cea mai mare cifra de afaceri fiind obtinuta din distributia de tutun si produse alimentare. Astra Vagoane Calatori SA s-a plasat insa abia pe locul zece in clasamentul firmelor cu cea mai mare cifra de afaceri din judet.  Pe primul loc este Astal Impex, unic distribuitor al produselor Philip Morris in zona de vest a Romaniei. Cresteri spectaculoase ale profitului Cea mai profitabila companie aradeana in anul fiscal 2006 functioneaza de 116 ani.  Astra este prima denumire sub care, in 1891, Johan Weitzer a infiintat fabrica de vagoane.  Acum compania este detinuta in proportie de 63,1 la suta de compania Tristar SRL, al doilea actionar fiind omul de afaceri Valer Blidar care detine 32,7 la suta din actiuni. "Am cumparat actiunile din bani obtinuti din constructii, activitati de import-export si reparatii de vagoane", declara Blidar.  Compania aradeana a reusit in 2006 sa-si tripleze profitul fata de anul fiscal precedent.  Daca 2005 a fost incheiat cu un profit de patru milioane de euro, anul fiscal urmator s-a incheiat cu un profit de peste 12,5 milioane de euro. Firma plasata pe locul doi in topul profitului, Auto Group CMB SRL, se ocupa cu comertul de piese si accesorii pentru autovehicule.  Cresterea profitului acestei companii intr-un an este si mai spectaculoasa, fiind vorba de o marire de 19 ori.  Auto Group a incheiat anul fiscal 2005 cu un profit de 500.000 de euro pentru ca anul urmator sa inregistreze profit peste 5,8 milioane de euro. Producatorul de mobilier Imar SA, aflat pe locul trei in "Top 10 profit" a reusit o performanta remarcabila.  Dupa ce a incheiat anul fiscal 2005 cu o pierdere de 1,2 milioane de euro a reusit ca anul urmator sa obtina un  profit de peste 5,5 milioane de euro, la o cifra de afaceri de 8,6 milioane. Tigarile si guma de mestecat au miscat cei mai multi bani Niciuna dintre primele zece companii cu cele mai mari profituri din Arad nu a intrat insa in "TOP 5 cifre de afaceri".  Cei mai multi bani din judet au fost miscati intr-o afacere de distribuire de tigari, guma de mestecat si alte alimente.  Astral Impex SRL a obtinut o cifra de afaceri de peste 132,1 milioane de euro. "Suntem unici distribuitori ai companiei Philips Morris pe zona de vest. Firma functioneaza din 1996 dar a fost infiintata in 1993", explica Daniele Blaga, director ecomomic al companiei.  Productia de lenjerie de corp este a doua activitate din Arad care a pus in miscare cei mai multi bani, Rosko Textil SRL inregistrand o cifra de afaceri de aproape 129 de milioane de euro dar o pierdere de 2,5 milioane euro. Malin Bot - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)

Ministrul Muncii a fost la Arad pentru a prezenta realizarile ministerului Aflat intr-un turneu de forta, prin vestul tarii, Ministrul Muncii, Paul Pacuraru, a poposit la sfarsitul saptamanii trecute si la Arad.  Scopul acestei vizite a fost prezentarea in premiera a celor mai recente date statistice, o popularizare a realizarilor ministerului pe care il conduce, dar si a proiectului de buget pe anul 2008, Pacuraru accentuand faptul ca: "Sunt unul dintre incompetentii care a realizat programul de guvernare".  Practic, toti jurnalistii prezenti la conferinta de presa au asistat la un adevarat seminar despre tot ceea ce inseamna cifre, date si statistici ale ministerului, incepand cu anul 2004, cifre care toate aratau cresteri spectaculoase la toate capitolele si institutiile subordonate.  Conform ministrului, dupa aceasta prezentare, o singura concluzie se poate trage: "Oricarui Guvern care va veni dupa noi ii va fi greu sa mai obtina asemenea realizari". Un lucru oarecum ingrijorator semnalat de Paul Pacuraru a fost faptul ca "la ora actuala, practic nu mai avem somaj in Romania. Avem din ce in ce mai putina forta de munca. In alta ordine de idei, exista riscul reaprinderii inflatiei daca se vor majora salariile asa cum doresc sindicatele, din cauza cheltuielilor salariale. Avem 1,5 milioane bugetari, adica fiecare al treilea salariat lucreaza in sistemul bugetar". O alta mare realizare prezentata a fost cea a bugetului pensiilor, ministrul afirmand faptul ca aici exista cele mai mari incasari din bugetul de stat:  "Exista tot felul de "Casandre" ale Cotroceniului care spuneau asta vara ca nu avem bani pentru cresterea pensiilor. Ei bine, avem. Drept urmare am marit pensiile cu incepere de la 1 noiembrie, cu doua luni in avans fata de cum era preconizat".  Conform datelor prezentate, am aflat ca in decembrie 2004 punctul de pensie era 286,9 lei, in 2007 este 541 de lei, iar in 2008 va fi 581 de lei. Seminarul oficialului bucurestean s-a incheiat cu o prezicere nu tocmai fericita a ceea ce ne asteapta pe viitor:  "Daca mentinem acest ritm de crestere economica de 6 la suta pe an, ne va trebui o perioada de 20 de ani pentru a ajunge la un procent de 75 la suta din media de dezvoltare economica existenta in Uniunea Europeana. Nu putem deveni peste noapte o tara bogata". Anca Pascutiu - Observator

Organizatia Municipala a Partidului Social Democrat Arad a fost, in acest sfarsit de saptamana, gazda Departamentului de politica externa al partidului, reunit sambata, in prezenta vicepresedintelui PSD, domnul senator Cristian Diaconescu.  La finalul dezbaterii dl. Cristian Diaconescu si eurocandidatul PSD Teodora Hotaran, impreuna liderii Organizatiei Municipale, au efectuat o vizita in orasul Lipova,onorand astfel invitatia domnului viceprimar Petre Toma. Departamentul de Politica externa al PSD a dezbatut principalele teme aflate pe agenda diplomatica, fiind de asemenea analizat parcursul Romaniei de la momentul 1 ianuarie 2007 – data aderarii la Uniunea Europeana.  Participantii la discutii au abordat inclusiv problema Ofertei politice a PSD pentru alegerile Europarlamentare si a modului in care se va derula campania electorala, fiind facute propuneri si sugestii ce vor fi transmise candidatilor PSD.  Cu acest prilej, Departamentul de politica externa s-a intarit prin cooptarea a doi membri din cadrul PSD Arad: Teodora Hotaran si Dorin Stoichescu, secretarul executiv respectiv unul dintre vicepresedintii Organizatiei Municipale.  Vizita vicepresedintelui PSD Cristian Diaconescu in judetul Arad a continuat cu o deplasare in orasul Lipova, unde a participat impreuna cu liderii Organizatiei Municipale la manifestarile organizate cu ocazia primei editii a Zilelor Orasului.  De asemenea, au fost vizitate cateva obiective turistice din zona: statiunea Baile Lipova cu cele doua fabrici de apa minerala, centrul istoric al orasului si Manastirea Sf. Maria Radna. Biroul de Presa al PSD Arad

Raspunzand unei mai vechi dorinte a cetatenilor, Consiliul Local si executivul orasenesc au instituit o sarbatoare locala care se doreste a deveni o traditie: Zilele Lipovei Prima editie s-a desfasurat cu succes in zilele de 27 si 28 octombrie a.c., reunind in salile de festivitati, pe strazile orasului si la stadion o mare multime de oameni. Oameni politici de anvergura nationala, personalitati ale culturii si educatiei, indragiti interpreti de muzica populara, formatii artistice renumite, oaspeti din strainatate, cu totii au raspuns cu placere invitatiei primarului Viorel Popina si au onorat sarbatoarea. Iar cetatenii, prezenti la manifestari in numar foarte mare, s-au bucurat pentru prima data de o sarbatoare a orasului si sunt siguri ca acest inceput va deveni un obicei al locului. Cu un reportaj mai amplu vom reveni in numerele viitoare ale ziarului. D.O.- Adevarul

Se pare ca acest motto a avut acoperire pe parcursul actualei editii a Festivalului de muzica religioasa. Efortul comun al mai multor institutii si formatii muzicale ale unor lacasuri religioase a dat roadele asteptate de organizatorii de la Societatea ARM condusa de domnii  Tiberiu Dekany si Artur Comiuc. Asa cum relatam in articolul anterior, Filarmonica s-a implicat in acest flux cu jumatate din programul de joia trecuta, ramanand vioara intai a actiunilor, nu numai ca gazda a unora, ci si dedicand unul special in seara urmatoare. In concertul de vineri corul instruit de Robert Daniel Radoias (care a si dirijat primele trei piese), a intonat cu daruire "Tatal nostru" de M. Berezovski, dupa care a dat glas uneia dintrte inspiratele creatii a lui Gavriil Muzicescu, "Concertul intai" (primele doua parti)– pe cuvintele profetului David, incheind momentul cu "Hava Nagila", folksong evreiesc, ce antrenase cu o seara inainte un alt public. Restul programului a fost dirijat tot de directorul institutiei, dr. Frandes Dorin. De la  "Te Deum"-ul din Tosca de Puccini, impresionand de asta data o sala arhiplina, cu un public foarte divers, public ce a fost unanim si in aprecierea cunoscutului Cor al sclavilor din opera "Nabucco"  de Giuseppe Verdi, pana la lumea sonora elevata a  partii numita "Lacrimosa" a Recviemului mozartian, formatia corala, de data aceasta acompaniata de orchestra, a transmis publicului sincerele trairi proprii. Inspirata a fost si alegerea momentului din fata bisericii in ziua de pasti din opera "Cavalleria rusticana" de Pietro Mascagni in care corul a redat atmosfera de rugaciune, de evlavie (solo - Florica Burdulean), ca si emotionantul "Sanctus" din Recviemul verdian. Incheierea s-a facut cu "Slava Tie" de Tom Fettke si cunoscutul "Halleluia" din oratoriul lui Georg Fr. Haendel, "Messias", care ridica de obicei in picioare intreaga sala, asa cum s-a intamplat si de data aceasta. Nu a lipsit nici fragmentul din "Colida" lui Sabin Dragoi. Concert de muzica crestina Daca amiaza zilei de 27.10. a avut parte de sonoritatile unor fanfare, in diverse locuri din oras (Primarie, Kaufland, Selgros, Parcul Eminescu), respective cea a Bisericii Peticostale Betania, a Bisericilor baptiste "Speranta", "Biruinta" si cea din Siria, unita cu Biserica din Micalaca, seara, sala Filarmonicii a gazduit un multiplu concert de muzica religioasa.  Corul barbatesc al Seminarului Teologic dirijat de Preot diacon prof. Tiberiu Ardelean a inceput cu: "Deschideti ale cerului porti"de Ch. W. Gluck, continuand cu "Sfant, Sfant" al lui Ioan Vidu si "Rugaciune" de Corneliu Cezar, demonstrand preocuparea pentru cultura vocala si cantarea expresiva. Formatia mixta de asta data a Bisericii Catolice din Sega, condusa de Viorica Deutsch a cantat un canon, "Ave Maria", un "Tatal nostru", apoi "Minden főldek..."de Halmos si doua piese din repertoriul modern, intre care "Kőszőnőm Jezus", cu acompaniament instrumental, atragand (ritmic) o parte a auditorilor tineri. Formatia vocala a Bisericii Catolice  - Centru, condusa de noul cantor Istvan Szasz, a completat repertoriul expus cu doua zile in urma la Biserica Rosie, cultivand bogata si valoroasa traditie a Bisericii apusene, avand la baza cantecul gregorian, care a evoluat mai bine de 13 secole. Incepand cu tinuta, fericit aleasa, cu deplasarea formatiei din sala catre scena (cantand), pana la retragerea ei, grupul de 11 persoane, intre care cantorul ce a fost dirijor, corist si solist, catolicii de la Centru au creat o atmosfera elevata. Ei au marcat evolutia cantului de la monodie la polifonie, de la primul gregorian "Veni Sancte Spiritus"(sec. al IX-lea) si "Nobilis, humilis" (XIII) pe 2 voci, la "Kyrie" la patru voci a lui H. L. Hassler (XVI), de la "Kyrie Magne Deus potentiae" responsorial, cantor-cor si  "Lucius Creator optime" a lui Palestrina, la "Sanctus – Benedictus" al aceluiasi Hassler. Totul a fost un manunchi relevant asupra ceea ce numim cantare gregoriana (in permanenta evolutie). A surprins placut prezenta pe scena a grupului coral reformat, condus de Emese Jozsa. Tanara formatie de 14 persoane, intre care doar patru barbati, avand acompaniamentul de pian al Laurei Manolache, a demonstrat cum se poate canta frumos cu mijloace modeste, ne referim in primul rand la numarul restrans de membri, si cum un dirijor poate exploata inteligent aceste surse sonore minime. Tot un cor foarte tanar, cel al Comunitatii Evreilor din Arad, dirijat de prof. Monica Milichi, a incantat multimea de auditori cu un program specific, in care nu a lipsit iarasi "Hava Nagila", intr-o interpretare mobila, inclusiv fizic, in a treia varianta si pentru a patra oara din parcusul acestui festival, incat, prin repetare si aplauzele insumate, pare a se fi impus ca si cantec- emblema al Festivalului. Orchestra de camera a Liceului de Arta "Sabin Dragoi" dirijat de prof. Dan Boar, a adus o pata de culoare in programul serii respective, talmacind o prelucrare a celebrului "Ave verum corpus" al lui W.A. Mozart, Intermezzo-ul din "Cavalleria rusticana" de Pietro Mascagni si una a cunoscutului "Halleluia" din oratoriul "Messias" de G. Fr. Haendel. Noi le-am ghicit (nu pe toate!), caci inspirata prezentatoare prof. Silvia Demian, care rostea vorbe frumose, de duh, cuvinte-liant s.a.m.d., nu s-a referit la  programul propriu zis, de parca ne-am fi aflat la un concurs a la Radio Cultural de exemplu. Asadar, noi ce premiu primim?! Formatia "Pro Deum", instruita si condusa de un real profesionist care este dl. Teodor Caciora, a fascinat prin precizie, amploare (inclusiv asambalarea cu asa zisul negativ orchestral) in "Heilig, Heilig" de F. Mendelssohn B., prin dinamica eficienta, "Dor si gand" de N. Moldoveanu cu solist (Ioan Mot) in care s-a putut recunoaste pana compozitorului, aranjorului, si chiar a tehnicianului de sunet care este Teodor Caciora, ca sa incheie cu "Total Praise" de C. Symbala. Tineretea si-a spus din nou cuvantul cu prezenta pe scena Filarmonicii a amplului Cor al Seminarului Baptist condus de basarabeanul prof. Vladimir Cusursuz, cor cu acompaniament de pian, din programul caruia amintim "Glorie" de Sabin Pautza care a reusit sa cucereasca auditorii. Corurile reunite  ale Bisericii Penticostale Betania si cel Baptist "Renasterea" dirijat de Vincentiu Gabriel Vacean (in colaborare cu P. Frunzau), au adus masivitate sonora (cu zisul negativ), remarcabila precizie, in "Domnu-i bun oricand", pentru ca in "Sangele lui Christos" sa exploateze contrastul solo (Emanuel Careba) – ansamblu, amintind doar doua lucrari. Corurile reunite ale festivalului, care au umplut pana la refuz scena, au intonat "Cu noi este Dumnezeu" al Sfantului Ambrozie al Milanului, dirijate fiind de prof. Mircea Buta. Ampla sonoritate, gandul si simtamintele comune, s-au inscris sub semnul ecumenismului de care se tot vorbeste, dar de data aceasta, in spiritul devizei  regale "Nihil sine Deo", s-au constituit intr-o actiune comuna efervescenta, benefica, de neuitat. Hugo Hauptmann – Virtual Arad