Terenul de sub fostele fabrici aradene – mina de aur ravnita de investitori Aradul a cunoscut in ultimii ani o revolutie semnificativa in ceea ce priveste economia locala.  Cine nu isi aminteste de  IMAR (fosta IAMBA), Tricoul Rosu, Aradeanca, Strungul… Fabrici cu renume in tara si in afara granitelor ei, care au asigurat Aradului o dezvoltare semnificativa si implicit un venit sigur pentru zeci de mii de oameni. In timp insa, ele s-au privatizat, unele mentinandu-se cat de cat la un nivel decent, altele dezvoltandu-se cum este cazul Asta – Vagoane (Strungul), iar  din altele ramanand doar amintirea, cel putin in ceea ce privesc spatiile in care au functionat. Dupa cum spuneam, in decursul dezvoltarii economice s-au ridicat importante obiective, inca din anii 1800, precum fabrica de confectii (1867), fabrica de gaz (1868), fabrica de caramida si tigla (1869) si  doua fabrici de mobila, una in  1878 si o alta in 1890.  Doi ani mai tarziu s-au pus bazele Fabricii de locomotive si Vagoane Ioan Weitzer si a uzinei Marta. Tricoul Rosu a luat  fiinta in 1918, fabrica de jucarii -1959, fabrica de ceasuri -1960 si combinatul chimic  in 1971. O dezvoltare exorbitanta, acum, o mare parte a lor zacand sub…daramaturi. Evolutia pietei insa a condus la o schimbare radicala a opticii investitorilor. In contextul in care doua dintre aceste fabrici, referindu-ne la IMAR si Tricoul Rosu (Sabina & Company) erau localizate in zone extrem de bine cotate ale municipiului, proprietarii le-au vandut la niste preturi exorbitante, (despre IMAR vorbindu-se ca s-ar fi dat cu peste 14 milioane de Euro) cu banii acestia ridicandu-si fabrici noi in zone de la marginea orasului, asa cum, de fapt e si normal sa fie.  Pe locul ei, insa, se va ridica un mall cu o suprafata comerciala de 50.000 de metri patrati, la care se adauga peste 30.000 de metri patrati in spatii verzi si parcari, investitorul  fiind compania Africa-Israel Investments. Mall-uri peste mall-uri Asa ca, daca pana acum ne plangeam ca nu avem si noi, ca timisorenii, un mall adevarat, in curand vom avea… Si din cate se vorbeste pe la colturi nu va fi numai unul, gurile rele spunand ca in curand se va mai ridica un altul la iesirea din Arad spre Oradea, iar un altul pe terenul fostului stadion Strungul, unde se lucreaza deja la nivelarea terenului. Daca tot vorbim de constructii cu destinatii comerciale nu putem sa nu amintim situatia de pe stadionul ACU, unde pe terenul vandut cu 100 euro/mp  se ridica un hipermarket Kaufland. Revenind la cea de-a doua fabrica din care deocamdata a ramas molozul, adica fostul "Tricou Rosu", aici se pare ca se va ridica un cartier rezidential. Specialistii financiari sustin ca fenomenul demolarilor si al constructiilor este unul binevenit pentru dezvoltarea orasului, el fiind practicat in mai toate tarile Uniunii Europene. Ei sustin ca nu e firesc ca astfel de fabrici sa mai functioneze in zone centrale ale urbei, la vremea la care acestea s-au ridicat zonele cu pricina fiind chiar la periferia orasului. "In primul rand orice constructie are o viata, la fel si uzinele si fabricile care au o linie tehnologica ce in timp, se degradeaza. Sunt constructii de peste o suta de ani. Ele nu mai pot permite introducerea tehnologiei performante.  Cand s-au construit fabricile care acum se demoleaza, limita orasului Arad era pe undeva pe la UTA, iar ele erau amplasate la margine. Cu timpul insa, au inceput sa ajunga inspre centru, deoarece Aradul a cunoscut o continua dezvoltare.  Dupa cum spuneam, orice lucru are o viata. Asa ca si aceste cladiri trebuia demolate si activitatea mutata in afara orasului. Normal ca o mare parte dintre aradeni sunt legati sufleteste de aceste cladiri, dar, decat sa se lucreze intr-o cladire veche si cu utilaje vechi, mai bine se construieste una noua, cu o linie tehnologica performanta.  Niciunde in lume o cladire, de exemplu chiar un hotel nu are viata lunga. Dupa ani de zile, se demoleaza si se construieste altceva in loc. De exemplu, am fost la negocierea de cumparare a primei fabricii care s-a construit in Zona Industriala Arad.  Patronii respectivi nu au vrut sa cumpere nici IMAR-ul, nici alta fabrica deoarece au spus ca nu investesc intr-o cladire veche, deoarece repara pe o parte si se degradeaza pe alta.  In ceea ce priveste constructia de hipermarket-uri, aici am  ceva retineri, necunoscandu-se foarte clar potentialul de cumparare al  aradeanului. Se investeste in ele, important este insa sa fie clienti… trebuie cercetata piata. In ceea ce priveste construirea de locuinte acestea sunt binevenite, deoarece in imobile se investeste mereu", declara Nicolae Grosan, vicepresedinte Camera de Comert, Industrie si Agricultura Arad.  In ceea ce privesc parerile oamenilor de pe strada acestea sunt impartite. "Eu am lucrat la IMAR douazeci de ani. De acolo am si iesit la pensie. Nu a fost o munca usoara, insa am realizat ceva. Eram tineri si cu salariul meu si al sotului, care lucra tot acolo, am reusit sa ne tinem copiii in scoala si sa ne mai facem una alta pe langa casa. Sentimental sunt miscata de faptul ca nu mai este fabrica. Nici nu imi  vine sa cred cand trec pe acolo ca nu mai e nimic, decat daramaturi. E bine ca se construieste, ce sa zic. Sunt batrana, nu mai cunosc atat de bine evolutia pietei, insa parca atatea magazine si centre comerciale… sunt multe. De unde sa aiba bietul om bani sa isi cumpere ceea ce ofera ei. Si astea care s-au deschis deja,… dar daca vin si altele… Iar locuinte… Sunt binevenite, numai ca trebuie ca omul sa aiba bani sa le cumpere. Dar in conditiile de azi, desi e mare nevoie de apartamente, cine isi mai poate permite sa isi cumpere unul?" considera Doina Popa. Ioan Covaciu sustine: "Tot se distruge… Isi bat joc de tot ce avem si noi valoros...Atatia ani aceste fabrici ne-au castigat un renume, iar acum se imbogatesc unii pe spatele acestora. Acesta e capitalismul, ce sa facem. Noi  am vrut democratie si acum asta avem.." Indiferent ca vrem sau nu, lumea se afla in continua schimbare, modificari care se resimt, firesc si in viata economica si prin aceste obiective de care aminteam… Ca schimbarea este sau nu in bine, vom vedea! Madiana Mican & Claudia Untaru - Informatia Aradului

Votul uninominal naste dezbateri intre tinerii aradeni. La initiativa organizatiei de tineret a Partidului Democrat, mai multe organizatii politice dar si reprezentanti ai societatii civile au dezbatut necesitatea votului uninominal. Organizatorii sustin ca alegerea direczta a fiecarui ales este mai mult decat necesara si trebuie adoptata imediat. Nu toti participantii la dezbateri sunt insa atat de optimisti. Organizatorii dezbaterii pe tema votului uninominal spun ca alegerea directa a alesilor ar da legitimitate fiecarui consilier sau parlamentar. Acestia spun ca numai in acest fel, cei alesi vor da socoteala in fata celor care i-au votat. Cu toate ca sustin aceasta forma de alegeri, social democratii araden sunt mai sceptici in ceea ce priveste adoptarea unei astfel de lei. Ei spun ca legea ar trebui votat tot de cei care au beneficiat de alegerea pe liste. La dezbateri, alaturi de tinerii formatiunilor politice din Arad au fost si reprezentanti ai societatii civile care au venit cu propuneri privin viitoarea lege a votului uninominal. Vasile Blidar - Televiziunea Arad

Conducerea CET recunoaste ca pierderea zilnica a centralei atinge pe zi suma de 87.607 RON. Conducerea CET cere majorarea pretului la energie termica si electrica, anexand ca motivatii la solicitarea de aviz din partea Primariei si pierderile zilnice pe care centrala le inregistreaza si pe care nu le poate recupera. In adresa remisa executivului, CET aminteste faptul ca "media zilnica a livrarilor de energie termica aferente lunilor decembrie-ianuarie este de 1.663 GCal/zi, pierderea zilnica inregistrata de CET Arad SA fiind de 87.607 lei/zi". In act se mentioneaza si faptul ca "aceste pierderi inregistrate sunt nerecuperabile, iar pentru evitarea livrarii de energie electrica si termica sub pretul de productie solicitam luarea unor masuri pentru aprobarea pretului propus de SC CET Arad SA". CET a depus o serie de acte la Primarie in vederea "finalizarii documentatiei de catre ANRE" pentru stabilirea costurilor de producere si distributie a energiei termice si electrice. Spre faliment Liderii sindicali sustin insa ca Primaria nu si-a pus avizul pe noul pret la energia termica, desi documentatia de majorare a pretului a fost inaintata pe 16 noiembrie 2006. "In lipsa avizului primariei, ANRE a emis decizia de marire de pret doar pentru energia electrica produsa in congenerare. Dupa 30 de zile, neprimind avizul de pret de la primarie, ANRE a alertat compartimentul management energetic ca atitudinea primariei ne indreapta spre faliment. ANRE, fara avizul Primariei, a emis decizie de majorare minima a pretului energiei termice incepand cu 01.02.2007". Liderii sindicali sustin in comunicatul de presa ca se doreste falimentarea CET si ca pe 5 martie primarul, impreuna cu presedintele CA, Corneliu Neamtiu "s-au prezentat la ANRE pentru anularea deciziei de majorare a pretului. Au fost refuzati, ANRE afirmand ca preturile se aproba pe baza unor calcule economice si ca rolul ANRE nu este sa determine falimentul societatilor din domeniul energetic". Sindicalistii adauga la final ca nu stiu daca primaria a dat in judecata ANRE pentru anularea deciziei. Cresc preturile Primaria a decis insa ce va face in domeniu: va supune joi votului consilierilor locali majorarea subventiei locale (pretului local de referinta pentru energia termica furnizata populatiei in sistem centralizat), motivul acestei majorari fiind, potrivit raportului de specialitate, majorarea cu 12% din 1 februarie 2007 a pretului energiei termice livrate populatiei (de la 202,48 lei/Gcal la 226,48 lei/Gcal). Majorarea cu 12% a gigacaloriei este insa sub majorarea propusa de CET Arad iar, potrivit directorului CET, "cele 12 procente nu vor reduce cu mult pierderile de zi cu zi". Cat despre acuzele sindicalistilor, primarul a spus doar ca nu comenteaza afirmatiile acestora pentru ca nu e problema primarului sa rezolve conflictul de munca de la CET. A.B. - Adevarul

Ieri, in cadrul campaniei "O zi cu primarul, in primarie", a avut loc tragerea la sorti a numelui aradeanului care va petrece o zi alaturi de primarul Gheorghe Falca. Extragerea a avut loc in fata presei aradene, fiind introduse in urna numele a 45 de aradeni care s-au inscris pe lista. Urna a fost una speciala iar extragerea efectiva a fost facuta de trei reprezentanti din mass-media locala. "Au fost extrase trei nume pentru a evita situatia in care cel extras nu ar raspunde la telefon sau din alte motive nu ar putea sa participe la eveniment. Am dorit ca evenimentul sa fie cat se poate de transparent si din acest motiv am ales sa facem o lista de trei potentiali castigatori, acestia urmand sa fie contactati in ordinea extragerii, daca cel dinainte nu este de gasit", a explicat  Claudia Macra, Directorul Departamentului de Comunicare din cadrul Primariei. Cele trei nume extrase au fost Ramona Varga, Norbert Svetislav Sinster si Simona Trif. Prima a fost contactata telefonic Ramona Varga, de 26 de ani, din Arad care a si raspuns, astfel incat maine aceasta isi va petrece intreaga zi alaturi de Gheorghe Falca. Primarul Aradului a declarat ca pentru aceasta zi nu a fost pregatit nici un program special, invitata sa urmand sa fie luata de acasa cu masina dimineata si sa stea alaturi de el pana la incheierea zilei de munca. Acesta a mai adaugat ca pe tot parcursul zilei vor fi insotiti si de un reprezentant al departamentului de comunicare al institutiei. Ramona Varga mai este invitata ca miercuri, la orele pranzului sa prezinte primele sale impresii dupa o jumatate de zi de lucru in primarie, iar a doua zi  pe cele finale. Claudia Macra a mai precizat ca celelalte 44 de solicitari depuse la primarie vor fi luate in considerare pentru miercurea viitoare, campania urmand sa se deruleze pana la sfarsitul lunii aprilie. Claudia Adjudeanu - Informatia Aradului

Comuna Barzava este asezata in partea central-sudica a Muntilor Zarandului si, partial, in Lunca Muresului. Teritoriul comunei este strabatut de drumul National 7, Barzava situandu-se la aproximativ 62 km est de Arad. Comuna este alcatuita din localitatile Barzava, Monorostia, Capruta, Batuta, Lalasint, Dumbravita, Grosii Noi si Slatina de Mures, si are o populatie cu putin peste 3000 de locuitori. Denumirea localitatii Barzava este de origine dacica, conform opiniei marelui istoric Constantin C. Giurascu, si este atestata documentar din anul 1471, insa sate cum ar fi Capruta si Monorostia sunt atestate inca din anul 1350. Principalele ramuri economice sunt agricultura, exploatarile forestiere, industria materialelor de constructii etc. Dupa revolutia din decembrie 1989 comuna Barzava si-a folosit din plin reintroducerea economiei de piata, insa a cunoscut cu adevarat o revitalizare a activitatilor obstesti odata cu anul 2004, cand a fost ales ca primar Nicolae Jimon, un om deosebit de ambitios, dornic sa faca din Barzava o adevarata comuna europeana. Prin inchiderea unei halde de la Mina de Uraniu iradierea a scazut de doua-trei ori Comuna Barzava, datorita asezarii sale pe malurile Muresului precum si pentru ca este strabatuta de Valea Barzavei, era amenintata permanent cu inundatiile, in fiecare primavara. Primarul Nicolae Jimon a hotarat, inca din primele zile de cand a fost ales in functia de primar rezolvarea acestei grele situatii. Astfel ca a initiat un proiect de regularizare a acestor vai prin fonduri guvernamentale, in valoare de peste 40 miliarde lei. In prezent lucrarea este terminata in proportie de 70 la suta, aceasta problema fiind pe cale de finalizare. A doua problema pe care ambitiosul primar a trecut-o in programul sau de prioritati a fost rezolvarea modernizarii tuturor scolilor de pe raza comunei, astfel ca in prezent toate scolile au apa curenta, au fost renovate, li s-au schimbat usile si ferestrele, s-a rezolvat incalzirea. In plus, la Scoala Generala Barzava s-a construit un grup social nou, realizat in cooperare cu o societate nonprofit din Germania, numai usile costand 4000 euro, dar in final aratand ca in orice scoala din Germania sau din SUA. Nicola Jimon ne mai spune: "Cand am venit la primarie am gasit niste datorii imense. Ca sa va dati seama de marimea lor va spun ca numai datoriile la curentul electric erau in valoare de peste 600 milioane de lei. Pe parcurs le-am rezolvat. O alta problema care ma framanta inca de la inceput era aceea ca pe raza comunei noastre functioneaza o mina de uraniu care periclita sanatatea oamenilor, prin iradiere. In urma unor demersuri insistente am reusit sa inchid una din halde, ceea ce a dus la scaderea iradierilor de doua-trei ori. Printr-un proiect depus la Bucuresti urmeaza ca in cel mai scurt timp s-o inchidem cat de curand si pe cea de-a doua halda ceea ce, zic eu, este o mare realizare pentru locuitorii comunei". "Am "curatat" 40 la suta din angajatii primariei" Consiliul Local Barzava este compus din unsprezece membri, cu care primarul Nicolae Jimon spune ca lucreaza in ultima perioada bine. Cu toate acestea, la inceput si-a dat seama ca multi functionari ai primariei nu dau randamentul pe care el il pretinde, asa ca "am "curatat" 40 dintre ei." Primarul avea nevoie de oameni pe care sa se bazeze. A trecut imediat la crearea unei echipe de constructori pe care o foloseste pentru necesitatile comunei, apoi a achizitionat utilaje pentru primarie care se folosesc numai in scopuri publice. Nu au fost uitate nici repararea caminelor culturale de pe raza comunei toate cele sase fiind renovate si dotate cu utilitati cu specific cultural, distractiv si ocazional. "Muresul mi-a luat podul spre Lalasint" "Am avut si incidente neplacute. Muresul mi-a luat podul plutitor spre Lalasint. Noroc cu colonelul Popina, primarul de la Lipova, care m-a ajutat foarte mult. L-am ancorat la Lipova. Daca ajungea la Arad, distrugea tot. L-am dus in amonte, la locul lui, cu patru motoare de barca, transportul si reparatia lui costand 217 milioane de lei. In general mi-am promovat initiativele personale, insa nu pot sa nu remarc ca am colaborat si colaborez bine si cu Danielo Dudas, viceprimarul comunei. Nu de mica importanta este modernizarea cladirii primariei si extinderea ei prin mutarea postului de politie in vechiul lui amplasament. Dintre proiectele pe care tin mortis sa le vad realizate, enumar doar cateva: asfaltarea drumului judetean intre Dumbravita si Slatina de Mures; introducerea apei curente si a canalizarii; promovarea activitatilor turistice din zona, atragerea de investitori in domeniul prelucrarii lemnului si a materialelor de constructii etc.", ne mai spune Nicolae Jimon, primarul care nu umbla cu jumatati de masura, omul caruia ii place ca lucrul sa fie temeinic facut. Petre Don - Observator