Salariile mai mult decat mizere si conditiile precare de munca ii determina pe cei mai multi dintre asistentii medicali din unitatile spitalicesti din municipiu si judet sa plece in strainatate.  Acestia isi lasa familiile in urma si pleaca peste hotare in cautarea unui loc mai bun de munca, pentru a-si putea intretine familiile.  Curajul nu le lipseste, iar disperarea a ajuns la cote maxime, astfel incat se incumeta sa-si incerce norocul pe taram strain, pentru bani mai multi si conditii normale.  Numarul celor care fac acest pas este in continua crestere, mai ales dupa data de 1 ianuarie 2007, cand procedurile de angajare peste hotare s-au simplificat. De la inceputul anului 2007, sase asistenti medicali din judet si-au depus cereri in vederea obtinerii unui loc de munca peste hotare.  Presedinta Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania, filiala aradeana, Ladinia Ardeu, ne-a informat ca institutia pe care o reprezinta este la curent cu toate plecarile peste hotare ale asistentilor medicali.  "Un asistent medical care doreste sa plece in strainatate pentru a-si gasi un loc de munca este nevoit sa ni se adreseze pentru a obtine o serie de acte de care are nevoie", a explicat aceasta.  Pentru angajare in spitalele din strainatate, un asistent medical are nevoie in special de o adeverinta din care sa rezulte ca nu s-a facut vinovat de malpraxis, care atesta faptul ca nu au existat antecedente negative in activitatea sa.  "Cei mai multi dintre asistentii care ni s-au adresat au plecat deja sau se pregatesc de plecare prin intermediul firmelor de plasare a fortei de munca", a continuat Ladinia Ardeu.  In Arad, exista o serie de firme de plasare a fortei de munca, care se ocupa de intermedierea angajarii.  Unele dintre acestea au ca obiect de activitate intermedierea angajarii asistentilor medicali.  De la cei care doresc sa-si gaseasca un loc de munca mai bine platit in strainatate am aflat ca de cele mai multe ori intermedierile au esuat.  "Am auzit de cazuri in care unii colegi de-ai nostri au incercat prin aceste firme sa ajunga la munca in Anglia sau Italia, dar de cele mai multe ori au renuntat la idee. Au fost purtati pe drumuri la diferite interviuri, au fost nevoiti sa scoata din buzunar o gramada de bani pentru comisioanele firmelor de plasare a fortei de munca si, in cele din urma, nu au primit nici un raspuns", ne-a explicat o asistenta medicala de la Spitalul Clinic Judetean, care a dorit sa-si pastreze anonimatul. Mai mult decat atat, se pare ca cei mai multi care doresc sa plece la munca in strainatate sunt tinerii absolventi de scoli de specialitate si care nu au familii. "Trebuie sa mai ramana si cineva in spital, sa aiba grija de pacienti. Daca plecam cu totii ce se intampla cu unitatile spitalicesti din tara. Noi cei mai in varsta, care avem familii pe care trebuie sa le intretinem, nici nu ne gandim la un astfel de lucru. Noi aici am invatat meserie si aici o practicam. Cei tineri, care nu au nici un fel de obligatii, trebuie sa faca acest pas. Ei au curaj si o viata intreaga inaintea lor", ne-a marturisit o asistenta medicala de la sectia de chirurgie a Spitalului Clinic Judetean Arad. Salariile pentru asistenti medicali peste hotare sunt mai mari decat cele din tara de aproape zece ori, iar conditiile de munca sunt extrem de bune.  Tocmai de aceea numarul cererilor de angajare peste hotare este in crestere.  Anul trecut, la nivel de judet, doar 25 de asistenti medicali si-au aratat intentia de a emigra.  Anul acesta, in prima luna, sase persoane au spus nu salariului si conditiilor mizere din spitalele din tara.  "Este si normal pana la urma, chiar daca intentia noastra este de a-i convinge sa ramana in tara unde este nevoie de asistenti medicali. Din punct de vedere profesional, asistentii nostri sunt recunoscuti si apreciati in tarile din Europa", a mai explicat Ladinia Ardeu, presedinta Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor, filiala aradeana. Neoficial am aflat ca deficitul de asistenti medicali in spitalele din municipiu si judet este intr-o continua crestere.  Astfel, la sectia de chirurgie a Spitalului Judetean, o asistenta medicala este nevoita sa aiba grija de aproximativ 30-40 de bolnavi.  Mai mult, la sectia de ortopedie a aceluiasi spital, un asistent medical ne-a explicat ca volumul de munca este mult mai mare decat cel din fisa postului. Acesta ne-a declarat ca in lipsa de brancardier, el a fost nevoit sa ajute si la transportul pacientilor intre sectiile spitalului.  Spitalul Clinic Judetean Arad nu este singurul spital din judet care se confrunta cu aceasta problema. "Pana la urma nici nu este vorba de lipsa de personal si de faptul ca cele mai multe dintre posturile existente sunt blocate si nu pot fi acoperite decat in momentul in care Ministerul Sanatatii va debloca posturile", a continuat Ladinia Ardeu.  Astfel am fost informati ca, in conformitate cu contractul colectiv la nivel national, un asistent medical are dreptul la un an de concediu fara plata, timp in care postul ramane blocat, poate fi acoperit de un alt asistent medical pe aceasta perioada, dar nimeni nu se inghesuie sa se angajeze doar pentru o perioada atat de scurta. Camelia Catean - Observator

Soferii din judetul Arad se adapteaza cu greu reglementarilor noului cod rutier.  Amenzi si puncte de penalizare, iata ce ii asteapta pe soferii indisciplinati.   Doar in ultimele zile gentii de politie rutiera au controlat un numar de 1100 autovehicule, au aplicat 209 sanctiuni contraventionale pentru incalcarea regulilor de circulatie, in valoare de 8355,5 Ron, din care 48 pentru depasirea vitezei legale.  S-au aplicat un numar de 272 puncte de penalizare, s-au retras 7 certificate de inmatriculare si au fost retinute 5 permise auto.  Agentii de siguranta publica au aplicat un numar de 19 sanctiuni contraventionale in valoare de 8200 Ron, au aplanat 8conflicte, au controlat un numar de 19 sisteme de paza si au fost efectuate 10 controale.  Lucratorii de Politie din cadrul Biroului de Politei Urbana il cerceteaza pe C.MIHAI de 25 de ani din jud.Giurgiu.  Din cercetarile efectuate de catre politisti s-a stabilit ca in data de 19 februarie a.c, barbatul a sustras din curtea unui imobil de pe strada T. Vladimirescu un carucior metalic incarcat cu 110 kg de sarma din otel.  Politistii i-au intocmit barbatului un dosar de cercetare penala sub aspectul savarsirii infractiunii de furt calificat. Adrian Moldovan - Televiziunea Arad

Autostrada Arad-Timisoara, aflata pe mai departe doar pe hartie, da batai de cap autoritatilor din cele doua orase si isca acuze politice din zona Timisoarei. Primarul municipiului de pe Bega s-a plans, de curand, de faptul ca autostrada e prea departe de oras si ca traseul a fost gandit sa vina in beneficiul Aradului si a celor din Deva. Gheorghe Ciuhandu a reclamat faptul ca nu a fost deloc informat despre traseul final al autostrazii care va traversa judetul si si-a exprimat dezacordul total fata de varianta care "scoate din carti" cel mai mare oras din vestul tarii. Ciuhandu spune ca "«din intamplare» autostrada Nadlac - Pecica - Arad – Zadareni - Murani - Giarmata – Timisoara – Topolovatu Mare – Costeiu - Lugoj - Dumbrava – Faget – Margina va avea cel mai apropiat punct de Timisoara la distante de 15-20 km! Toate orasele europene au stabilita aceasta distanta intre centru si autostrada intre 1-8 km". Edilul timisorean a facut, in cadrul unei conferinte de presa, comparatii dese cu Aradul, a carui distanta din centru catre punctul de unire este de doar 2,5 km si care are patru iesiri de pe autostrada si o sosea de centura. Curba politica De partea primarului s-a aratat si presedintele Comisiei de Urbanism din CJT, insa nu si presedintele Consiliului Judetean, care sustine ca primarul nu s-a aratat, pana acum, defel interesat de traseul autostrazii, desi a fost invitat la discutii pe tema. Presedintele Comisiei de urbanism a acuzat chiar faptul ca in traseul autostrazii s-a facut o "curba politica" pentru a avantaja Aradul, oras condus de finul lui Traian Basescu, si ca varianta aleasa priveaza orasul de dezvoltarea economica si sociala, prin accesul indirect pe autostrada. Zidul Berlinului De acasa, din Arad, problema e vazuta altfel. Unii arhitecti aradeni s-au plans, la intrunirea cu primarul pe tema strategiei de dezvoltare a orasului, de faptul ca tronsonul trece prea aproape de Arad, fapt care va limita, in cele din urma, dezvoltarea Aradului. Unul dintre arhitecti a militat pentru "cresterea razei de la centrul orasului pana la autostrada", sustinand ca, in caz contrar, autostrada ce se va construi in viitor "va deveni un zid al Berlinului pe care noi insa nu o sa-l mai putem demola". Primarul Gheorghe Falca a punctat insa faptul ca cel mai mare castig al Aradului in privinta autostrazii sunt cele patru puncte de iesire de pe autostrada, acestea fiind garantul dezvoltarii municipiului. Replica Cat despre acuzele primarului de Timisoara, Gheorghe Falca a declarat: "Eu, primarul Aradului, am facut lobby pentru autostrada si o sa mai fac de cate ori este nevoie. Nu doar pentru autostrada, ci pentru toate proiectele importante. Imi pare rau ca domnul Ciuhandu nu a facut si dansul lobby pentru autostrada si nici nu vrea sa beneficieze de acest proiect vital pentru dezvoltarea ambelor orase". Poate ar fi interesant de amintit faptul ca in 2006, la momentul la care se stabilea traseul autostrazii, in cadrul unei intruniri intre oficialii din Arad si Timisoara, optiunea celor doua administratii a reiesit extrem de clar: Aradul dorea autostrada cat mai aproape de oras, in timp ce Timisoara mai departe de municipiu. A.B. - Adevarul

Asa cum preconizam, sedinta  CJA de ieri a fost una relativ linistita, punctele cuprinse pe ordinea de zi fiind "pasnice". Dupa prezentarea bilantului pentru anul trecut a activitatii Consiliului Judetean, prezentare facuta de presedintele Iosif Matula, s-a trecut la discutarea proiectelor de hotarari. Acestea au fost aprobate in marea lor majoritate de catre consilierii prezenti la sedinta, 31 din 33. Proiectul de hotarare privind aprobarea indicatorilor tehnico economici ai investitiei ce se va realiza la noul sediu al CJ a starnit mici discutii, provocate, cum altfel, de consilierul Atilla Duka care a precizat ca in opinia sa banii alocai noului sediu ar putea fi utilizati in alte scopuri, mai importante. Cu toate acestea si proiectul cu pricina a fost votat de consilieri. Interesant de mentionat este incercarea consilierului PSD Dorel Caprar de a obtine voturile colegilor sai pentru doua proiecte de hotarari care vizau, unul aplicarea unei legi, iar cel de-al doilea modificarea uneia. Mai exact este vorba despre un proiect privind transparenta decizionala in administratia publica, subiect care face obiectul legii 52/2003, fapt asupra caruia executivul a atras atentia si pentru care a si dat aviz negativ proiectului consilierului PSD. Cel de-al doilea proiect, pe care consilierul PSD Dorel Caprar l-a si retras pana la urma, se referea la acordarea unei reduceri de 50% din pretul biletelor la transportul in comun pentru elevii si studentii care fac naveta. Din pacate pentru consilierul aradean, acest aspect a fost si el deja reglementat de legiuitor prin legea invatamantului, care prevede ca aceste reduceri sa fie acordate prin intermediul unitatilor de invatamant din bugetul ministerului de resort.  Claudia Adjudeanu - Informatia Aradului

Incantat de interpretarea pe canalul tv. Mezzo a unei parti de trio (vioara, violoncel, pian), de o formatie ce se numea pur si simplu, Familia Tortelier (numele unui violoncelist, compozitor si dirijor framcez, nascut in 1914), mi-am amintit de faptul ca si in Arad am consemnat cazul Rudolf si mai avem avem ceva asemanator. E vorba de un duo format din surorile Caciora, apartinand unei familii de muzicieni (tata, mama, soti, matusa). Cele care azi se numesc Doriana Ormanji (profeoara de pian la Liceul de Arta) si Gretty Niculescu (violonista in orchestra Filarmonicii) au inceput sa cante impreuna de cand erau studente la Bucuresti, la clasa de muzica de camera a profesoarei Raluca Voicu. Iesirea in public s-a petrecut in 1998, cand au interpretat un program adecvat, in vederea participarii la Concursul Mozart de la Cluj, unde au si obtinut locul al II-lea la categoria duo vioara-pian. In acelasi an, au cantat in sala mica a Conservatorului bucurestean, intr-un cadru mai intim, o lucrare de Mozart, Sonata primaverii de Beethoven si cea de-a II-a Sonata de Brahms. Asadar, nu a trecut multa vreme de cand Doriana Ormanji si Gretty Niculescu s-au prezentat pe marea scena a Filarmonicii aradene cu un program ce a cuprins: Sonata in Si bemol major pentru pian si vioara, KV 454, Sonata nr. 3 pentru pian si vioara in re minor op. 108 de Johannes Brahms si Sonata pentru pian si vioara in la minor "Torso" de George Enescu. Ultima lucrare a fost cantata in prealabil si pe scena Liceului de Arta "Sabin Dragoi". Sonata KV 454 a fost conceputa in aprilie 1784, pentru o violonista italiana pe care Mozart o considera buna instrumentista, la momentul interpretarii doar partea de vioara fusese fixata in scris, partea de pian fiind cantata de compozior din memorie. Scriitura virtuoza acestei lucrari tripartite a fost transmisa auditorilor de catre cele doua instrumentiste aradene cu un impact direct asupra auditorilor. Pentru noi, lucrarea este importanta datorita posibilei influente romanesti prin intermediul "Dansului dervisilor" al lui Dimitrie Cantemir, din care ar fi rezultat formula descendenta in saisprezecimi pretenta in toate cele trei parti ale sonatei (dupa Ovidiu Varga). Cele trei sonate pentru vioara si pian ale lui Brahms reprezinta maturitatea gandirii muzicale a autorului lor. "Sonata in re minor op. 108" – de factura concertanta – este una dintre marile lucrari de gen pentru vioara. Ea a reprezentat centrul de greutate al recitalului tinerelor muziciene. Acestea au creionat forta ideilor, maiestria cu care au fost puse in pagina, relevand dinamismul primei miscari, cu avanturile dispersate, atat de cracteristice autorului, contraste de expresivitate si culoare ce dau o puternica nota romantica lucrarii. A meritat sa ni se reaminteasca atmosfera visatoare cu accente patetice a partii lente, pentru ca apoi, in a III-a parte, sa fim transportati de imbinarea  suflului liric cu atmosfera dinamica de baza. Impetuozitatea Finalului, cu dezbaterile sale contradictorii, tensiunile rezolvate in maniera proprie, la care ii zicem brahmsiana, ne-au dat satisfactii nesperate. Punctul final al programului desfasurat in sala mare a Filarmonicii a fost Sonata in la minor pentru vioara si pian in la minor "Torso" de George Enescu. Lucrarea creata in 1911, mai putin cunoscuta, a fost bine venita, mai ales ca cel care este considerat pana acum cel mai mare compozitor roman, este prea putin cunoscut si cantat la noi, cu exceptia Rapsodiilor. Lucrarii, fara numar de opus, denumita de Tudor Ciortea, "Torso", pentru ca a ramas monopartita, ca o punte de trecere intre Sonata a II-a si cea de-a III-a, "In caracter popular romanesc", pe care o premerge, lucrarii deci, pare ai fi venit randul. Sonata "Torso" a fost cantata de un duo roman in cadrul Festivalului Enescu de la Heidelberg si la Ateneul din Bucuresti de un alt cuplu in 2006. Si Aradul a avut parte de o prima auditie a lucrarii enesciene la sfarsitul aceluiasi an, cum aminteam mai sus, pentru ca sa fise reluata de acelesi interprete in manifestarea pe care o consemnam. In incheiere, emitem o parere clarificata de-a lungul vremii: "Prezenta publicului la recitaluri si concerte de muzica de camera poate fi considerata unul dintre barometrele nivelului cultural al unei colectivitati". Hugo Hauptmann – Virtual Arad