- Am incheiat un an greu. A fost ultimul an inafara U.E. si a fost un an plin de evenimente care au zguduit viata politica. Sunteti un politician de anvergura, presedintele P.D. Arad, partidul cel mai important din arcul guvernamental, vicepremier, omul indreptatit sa ne faca o radiografie a anului 2006... - Eu as zice ca nu doar ultimul an a fost dificil, ci ultimii doi, dupa ce Alianta a preluat guvernarea. A trebuit sa recuperam reformele restante din anii anteriori, astfel incat sa putem duce la indeplinire obiectivul Romaniei, acela de a ne integra la timp in Uniunea Europeana. Am reusit sa eliminam steguletele rosii din Raportul de monitorizare al Comisiei Europene, astfel incat sa fim pregatiti pentru aderare la 1 ianuarie 2007. Nimeni nu poate nega faptul ca aderarea va accelera procesul de modernizare al tarii, si va duce in timp la cresterea nivelului de trai al tuturor romanilor. Asta cu conditia sa nu oprim motoarele o data ce ne-am vazut cu sacii in caruta, si spun asta deoarece nu trebuie sa uitam ca va mai exista o evaluare din partea Comisiei Europene la mijlocul anului 2007.   In ceea ce priveste evolutia pe scena politica a Partidului Democrat in anul 2006, cred ca este relevant faptul ca, potrivit ultimului sondaj CURS din decembrie anul trecut, 32% dintre cei chestionati percep PD ca un partid preocupat mai ales de problemele guvernarii. Asta, spun eu, sta la baza cresterii in intentia de vot, pana la 25%. Aceasta pe fondul schimbarii doctrinare si afilierii la Partidul Popular European, care este cel mai influent grup politic din Parlamentul European. Daca tot facem bilantul anului 2006, sa nu uitam oferta de fuziune pe care PD a lansat-o partenerilor de Alianta, oferta care a fost refuzata, desi o parte semnificativa din electorat, dar si din membrii celor doua partide, si-a exprimat sustinerea pentru un astfel de proiect politic. Asa ca am ajuns sa fim martorii rupturii in interiorul PNL. Au plecat oameni politici de valoare, daca ne gandim la domnul Stolojan, care se bucura de cea mai mare incredere in sondaje dupa Traian Basescu, daca ne gandim la Gheorghe Flutur – un ministru extrem de apreciat, sau Mona Musca, a carei popularitate nu a scazut semnificativ in urma scandalului CNSAS.  Şi daca tot a venit vorba de fosti ministri, merita mentionat faptul ca in decursul ultimilor doi ani, cea mai mare parte a ministrilor confirmati initial a fost schimbata, singurul partid care nu a inregistrat schimbari fiind UDMR. Anul 2006 a culminat cu iesirea de la guvernare a Partidului Conservator, care ameninta de mult cu o astfel de masura in cazul in care nu i-ar fi fost indeplinite solicitarile. Cred ca a fost una din putinele dati cand PC a fost consecvent cu propriile decizii.  Şi, tot la capitolul bilant, poate fi mentionata ascensiunea lui Gigi Becali, care se plaseaza mai bine in intentia de vot decat Corneliu Vadim Tudor. Nu cred ca trebuie sa fim surprinsi de fenomenul Becali si nici nu cred ca este foarte mult de comentat pe tema aceasta. Explicatia e simpla si tine de structurarea sociala a populatiei Romaniei. Fiecare categorie sociala se regaseste la nivelul politicienilor, iar Gigi Becali reprezinta un anumit specific al populatiei. Trebuie sa recunoastem o evidenta: Romania nu este constituita doar din filosofi, care sa fie reprezentati la nivelul politicului tot de filosofi. Desigur ca bilantul anului 2006 ar putea continua, avand in vedere multitudinea de evenimente, dar vreau sa mai mentionez doar un singur aspect – pozitiv – si anume inlocuirea lui Adrian Nastase de la conducerea Camerei Deputatilor, concomitent cu retragerea sprijinului politic pentru acesta de catre organizatia PSD a sectorului 1, pe fondul anchetei in cazul Zambaccian. Sa nu uitam ca, desi Alianta castigase alegerile, la conducerea Parlamentului au ajuns oameni ai PSD, cu sprijinul Partidului Conservator, care ulterior s-a "convertit" la Alianta. Ceea ce am incercat eu prin acest bilant a fost doar o analiza succinta a unor evenimente care au marcat nu doar viata politica interna a Romaniei, ci si traiectoria externa a tarii noastre. In concluzie, anul 2006 a fost unul in care s-a mai curatat scena politica interna, un an in care am inergistrat un succes deosebit pe plan extern – si ma refer la aderarea la UE -  dar si un an in care economia romaneasca a fost economia cu cea mai mare crestere la nivel european, iar asta ca rezultat al deciziilor luate de actuala guvernare.       - Cum a fost 2006 ca oportunitati de afaceri? - Dupa cum spuneam, a fost un an extrem de bun din punct de vedere economic. Institutul National de Statistica nu a publicat inca cifrele pentru anul 2006, dar din toate analizele economistilor reiese faptul ca anul trecut economia Romaniei s-a dezvoltat extrem de mult. Evolutia a fost atat de buna, incat prognoza oficiala a trebuit revizuita in sens pozitiv de mai multe ori. Se pare ca anul trecut produsul intern brut a crescut cu peste 7,5% - fata de prognoza initiala de primavara care lua in calcul o cifra de 6% - concomitent cu scaderea inflatiei sub 5% si cu intarirea monedei nationale fata de euro. Dar ceea ce este mai important e faptul ca salariile cresc, urmand ca salariul mediu brut sa ajunga la aproape 17 milioane lei in 2010.  2006 a fost un an bun pentru afaceri, investitiile straine directe inregistrand o crestere de peste 34%, pana la 8.6 miliarde de dolari, ritm egal cu media inregistrata la nivel global. Productivitatea muncii a crescut si ea in 2006, ceea ce inseamna ca devenim mai competitivi la nivel european si mondial, unde competitia este foarte dura. - Am intrat in anul 2007. Care sunt previziunile de ordin politic si economic tinand cont ca acum facem parte din marea familie a U.E.? - Din punct de vedere politic, primul pas vor fi alegerile pentru Parlamentul European. Romania are un numar fix de 35 de europarlamentari in momentul de fata, fiind a saptea tara ca marime din UE. Acesti parlamentari, desemnati in decembrie de catre partidele din Parlamentul Romaniei, vor trebui confirmati prin vot general, pe data de 13 mai. Unii dintre ei se vor regasi pe liste, iar o parte semnificativa nu. Legea alegerilor pentru Parlamentul European a fost deja adoptata de Camera Deputatilor si de Senat, iar zilele acestea a fost promulgata de Presedintele Basescu. Legat de acest subiect, in ultima perioada se discuta destul de mult despre viitorul Aliantei si modul in care vor candida cele doua partide la alegerile pentru europarlamentari. Noi avem un protocol valabil pana in anul 2008, care prevede colaborarea in chestiunile ce tin de guvernare si administrarea tarii. In ce priveste alegerile europene, desi unii spun ca am obtine mai multe voturi candidand impreuna, nu cred ca este logic ca doua partide sa candideze pe o lista comuna, pentru ca mai apoi sa se desparta in doua grupuri politice diferite in cadrul Parlamentului European, respectiv Partidul Popular European si grupul Liberalilor europeni. Cel mai important lucru, insa, este faptul ca Romania va putea participa la procesul de luare a deciziilor la nivel european, avand reprezentanti in toate structurile comunitare. Pe termen imediat, nu putem ignora perspectiva inregistrarii PLD ca partid politic, desi cererea le-a fost respinsa la primul termen. PLD inglobeaza oameni care, din postura de membri PNL, erau mai degraba favorabili aliantei cu Partidul Democrat, si chiar fuziunii. Cred ca acest partid va reprezenta o forta politica deloc de neglijat, care se plaseaza la dreapta esicherului politic si trebuie sa luam in calcul modalitatea in care putem sa colaboram pe proiecte concrete.  Din punct de vedere economic, se pare ca si anul acesta vom avea o crestere economica semnificativa, de aproximativ 6,5%, ceea ce este mult peste media UE care nu atinge 2%. Rata somajului va scadea in continuare, pana la 5,3%, iar castigul salarial brut va fi in medie aproximativ 12,7 milioane lei, cu mai bine de 1,5 milioane mai mare fata de anul 2006. Inflatia se va inscrie in tendinta descrescatoare, si va ajunge in jurul valorii de 4,5%, potrivit prognozei oficiale. Daca ne uitam doar la cateva elemente, este evident faptul ca prognoza este incurajatoare atat din punct de vedere politic, dar mai ales economic.     - Credeti ca am putea vorbi in 2007 de alegeri anticipate? - Desi procedura de declansare a alegerilor anticipate este destul de complicata potrivit Constitutiei, nu neg faptul ca totul este posibil in acest an. Guvernul in functie poate fi demis fie prin motiune de cenzura, fie prin demisia primului ministru sau intrarea acestuia in situatii de incompatibilitate, decesul acestuia sau imposibilitatea de a exercita functia mai mult de 45 de zile. Daca procedura de instalare a unui nou guvern se deruleaza de minimum doua ori fara succes in Parlament, Presedintele dizolva Parlamentul. Articolul 89 din Constitutie da Presedintelui Romaniei dreptul sa dizolve Parlamentul, dupa consultarea cu presedintii celor doua Camere si cu liderii grupurilor parlamentare, daca acesta nu a acordat votul de incredere pentru formarea Guvernului in termen de 60 de zile de la prima solicitare si numai dupa respingerea a cel putin doua solicitari de investitura. Lucrurile ar putea fi impinse inspre o asemenea directie in conditiile in care ne vom gasi in imposibilitatea de a ne promova legile. Opozitia parlamentara este suficient de numeroasa pentru a bloca acele proiecte ale guvernului pe care nu le doreste, iar aceasta stare de fapt nu mai corespunde optiunilor electoratului. - Din punct de vedere politic cum credeti ca ar trebui sa fie anul 2007? - 2007 trebuie sa fie un an care sa stea sub semnul responsabilitatii. Chiar mai mult decat pana acum, trebuie sa aratam partenerilor din Uniune ca meritam sa le stam alaturi din punctul de vedere al seriozitatii si angajamentului fata de reducerea decalajelor economice. Nu suntem nici primul si probabil nici ultimul stat care a aderat sau va adera la Uniunea Europeana fara sa aiba un standard de viata comparabil cu media europeana. In momentul in care au aderat la UE, in anii ’80, Spania, Portugalia si Grecia aveau o economie net inferioara celei comunitare, dar au reusit sa reduca decalajele utilizand fonduri europene special destinate acestui scop. Este o sansa si pentru noi, dar sa nu ne asteptam sa ni se ofere ceva pe gratis. Fondurile vor veni pe baza de proiecte viabile, si pe baza principiului aditionalitatii. Asta inseamna ca va trebui sa punem si noi partea noastra inainte de a cere Uniunii sa vina cu resurse suplimentare si, de asemenea, va trebui sa integram proiectele intr-un plan general de dezvoltare. Uniunea a prevazut in buget aproape 30 de miliarde de euro pentru proiecte romanesti, pentru perioada 2007-2012. - Dar ca oportunitati de afaceri? Intram intr-o noua perioada de tranzitie, asa-zisa tranzitie catre standardele U.E.? O tranzitie care, cred eu, s-ar putea sa si doara pe ici pe colo... - Perioada care urmeaza poate fi numita si "tranzitie", dar nu cred ca este productiv sa-i zicem asa. „Tranzitia” are o conotatie negativa in mintea romanilor si pe buna dreptate, avand in vedere ca ani la rand guvernele au ezitat sa-si asume anumite masuri care pareau nepopulare. Cred ca ar trebui sa-i spunem acestei perioade foarte simplu – „integrare”. Am depasit faza pregatitoare a aderarii, iar acum urmeaza o perioada mult mai lunga, de cel putin 15-20 de ani, in care toate deciziile de politici publice pe care le vor lua guvernele va trebui sa aiba ca obiectiv apropierea de standardele UE. Nu spune nimeni ca va fi usor. Dimpotriva. Iar exemplul Ungariei este cel mai apropiat. In urma aderarii, au trebuit inchise numeroase firme care nu au fost in stare sa respecte reglementarile comunitare si care nu au fost destul de competitive pe piata unica. Restrictiile impuse vizeaza, in primul rand, bunastarea consumatorilor. Ca sa dau un exemplu, cum isi poate imagina cineva ca ne vom prezenta pe piata comunitara cu produse cu serioase deficiente la capitolul igiena? Sigur ca aderarea va aduce si oportunitati de afaceri. Firmele romanesti vor avea o piata de desfacere de 400 de milioane de consumatori, in loc de 22 de milioane, iar in Uniune e garantata libera circulatie a marfurilor, a persoanelor, a serviciilor si capitalurilor. La fel de bine vor putea veni in Romania investitori din orice stat comunitar. Asta inseamna atat posibilitatea incheierii de parteneriate, dar si o mai mare concurenta, care stimuleaza inovarea. Uniunea Europeana, in ansamblul sau, isi propune sa fie o contrapondere la expansiunea economica a Americii sau statelor din Asia, iar asta se poate realiza prin crearea unui mediu favorabil cercetarii si inovarii. - In final, ce isi doreste presedintele P.D. Arad, Gheorghe Seculici, sa ii aduca anul 2007 atat in plan politic cat si administrativ? Dar pentru cei din jurul dumneavoastra, oamenii simpli care citesc aceste randuri? - Din punct de vedere politic, anul 2007 reprezinta o provocare, si ma refer aici la obiectivul de a obtine un numar cat mai mare de europarlamentari din partea Partidului Democrat. Va exista o singura lista la nivelul tarii, iar rezultatul depinde de munca fiecarei filiale judetene in parte. Eu imi doresc sa obtinem un numar de 10 europarlamentari PD, ceea ce nu este imposibil avand in vedere ca pentru aceasta ar fi nevoie de un procent de aproximativ 28% din intentiile de vot. Cel putin la nivelul judetului Arad, nu vom avea probleme sa ne indeplinim obiectivul.   Tot pe plan politic, vreau ca in anul 2007 sa se materializeze institutul de studii populare, care este a doua componenta a proiectului de clarificare doctrinara pe care l-am initiat in interiorul Partidului Democrat. Prima componenta a acestui proiect este cartea Principiile gandirii populate. Doctrina crestin-democrata si actiunea sociala, lansata la sfarsitul lunii noiembrie la Arad, initiativa care s-a bucurat de aprecierea liderilor Partidului Popular European. In plan administrativ, desigur ca avem de respectat prevederile programului de guvernare, cu prioritatile pe care ni le-am stabilit in domeniul  recorelarii pensiilor, asigurarea unei finantari substantiale pentru educatie, modernizarea agriculturii romanesti si trecerea de la agricultura de subzistenta la productia in scopul valorificarii, dar si realizarea marilor proiecte de infrastructura care sa faciliteze libera circulatie in interiorul tarii si sa faca legatura cu Europa. Celor care citesc aceste randuri le doresc sa nu fie dezamagiti de aderarea la UE, sa profite din plin de libertatea de miscare intra-comunitara, intorcandu-se acasa cu practici bune care pot servi dezvoltarii Romaniei, si le mai doresc sa fie cu ochii pe politicieni, taxandu-i ori de cate ori actiunile acestora nu sunt in concordanta cu interesul oamenilor. Sorin Ghilea - Informatia Aradului

Parcarile aradene sunt un esec. Aceasta este parerea Partidului Conservator, dupa ce a analizat modul in care functioneaza sistemul de parcare din Arad. Conservatorii sustin ca in acest moment, sistemul de parcare aduce prea putini bani la buget iar numarul celor care platesc pentru parcare este extrem de mic. Conservatorii aradeni sustin ca pe bulevard si strazile centrale este un adevarat haos si nimeni nu sanctioneaza soferii care nu tin cont de indicatoare. Conservatorii mai spun ca o situatie asemanatoare este si in cazul masinilor de tonaj mare, care nu mai au voie sa circule prin oras. Reprezentantii Partidului Conservator spun ca autoritatile locale trebuie sa se precocupe mai mult de fluidizarea traficului din centrul orasului. Vasile Blidar - Televiziunea Arad

Ieri, cei care vand haine si incaltaminte second-hand in Piata Obor aveau un subiect comun de discutie: eventualitatea ca ei sa fie nevoiti sa aiba case de marcat. Zvonul cum ca, prin dispozitii speciale, comerciantii de vechituri din piete nu vor mai putea sa-si vanda marfa decat daca pot sa le dea clientilor bonuri din casele de marcat i-a dat pe toti peste cap, ei punandu-si aceeasi intrcbare: "De ce tocmai noi?". Deocamdata, nu se stie nimic sigur in acest sens si, in mod oficial, nu au fost anuntati de nimeni. "Uitati-va aici: is munti de haine. Iar preturile cu care le dam is mici de tot, incomparabile cu cele din magazine. De unde sa iau eu casa de marcat si la ce sa foloseasca ea?". spunea o femeie, Eugenia B., care vinde marfa la mana a adoua, de cinci ani de zile in Piata Obor. Un alt vanzator, ce s-a recomandat dl. Iacob si care pazea si un munte de incaltaminte veche, era, in schimb, mai sceptic: "Io nu cred asta. Ca anul trecut ne-au zis sa punem etichete cu preturi pe fiecare produs. Si nimeni nu s-a tinut de chestia asta si pe nimeni n-o interesat dupa aia, daca avem sau nu etichete.". Vecina lui de rand incepe sa rada: "Sa-l vad io pe ala care se apuca sa ia haina cu haina, de pe masa asta, sa vada daca au sau nu etichete... Ce prostie ii si asta cu casa de marcat?". Chiar daca dezbateau aprins subiectul caselor de marcat, vanzatorii din Piata Obor nu prea cred ca li se va impune sa-si ia fiecare case de marcat: "Credeti ca cine da zece mii de lei pe o bluza are nevoie de bon? Ce sa faca cu el? Ca doara nu il deconteaza nimeni!".  In Piata Obor, in fiecare sfarsit de saptamana, sunt munti de haine vechi si de incaltaminte, aduse, in general, din statele Europei Occidentale. Majoritatea celor care se ocupa cu un astfel de comert nici nu stiu cate haine expun pe masa, sau direct pe pamant, in functie de locul pe care il ocupa in piata.  O tanara ce statea ghemuita, pazindu-si marfa asezata pe pamant, a tras concluzia:  "Sa mai mearga si ei prin strainatate si sa vada ca-n Germania is piete din astea si nu-ti da nici dracu bon, ca nimeni nu cere din asta!  Noi, ca noi, ca, iaca, ne-om face firma... Da' batranele alea care isi vand hainele vechi si hainele nepotilor, ce fac? Ca nici nu stiu ce-i aia casa de marcat...". Mihaela Cerna - Observator

Calatorii se plang ca masinile ajung prea tarziu la Oradea, dar Transdara isi vede de orar. Mai multi locuitori din Siria, Pancota, Ineu, Seleus ne-au contactat la redactie pentru a ne semnala nemultumirile lor in legatura cu orarul celor de la Transdara. Este vorba despre microbuzele care merg spre Oradea, despre care, spun oamenii, pleaca la ore tarzii din Arad si ajung prea tarziu la destinatie, astfel incat, cei ce doresc sa mearga mai departe, spre Cluj, de exemplu, nu mai au nicio legatura. "Masinile ajung abia la ora 17 in Oradea, asa ca, daca vrem sa ne continuam drumul nu mai avem cu ce", spune Ion Naicu, din Ineu. Doleantele oamenilor cu privire la Transdara au fost prezentate conducerii companiei, intr-un memoriu intocmit de Dorel Tomodan, din Pancota. "Am stat de vorba cu mai multi cetateni, iar in toamna anului trecut am facut o petitie in care ceream sa fim ajutati. Nici pana in ziua de astazi nu am primit niciun raspuns", sustine Tomodan. "In urma cu trei ani, ne-am bucurat cand pe ruta Arad-Cluj (n.r.- via Oradea) a fost introdus un autocar care pleca din municipiu la ora 14. Anul trecut, in primavara, l-au scos pe motiv de nerentabilitate. Dar de la iesire din judetul Arad, soferii nu mai dadeau bilete, dovada ca erau des schimbati. La fel, la intoarcere de la Cluj, abia la Oradea se taxa, pentru ca pana acolo nu era control. Acum au scos autocarele si au introdus microbuze, care circula pana la Oradea, dar ajung tarziu acolo. Am dori sa se plece mai repede din Arad, cu vreo doua ore, pentru a putea si noi sa ne continuam drumul", spune Dorel Tomodan. Justificarile Transdarei La randul sau, Ovidiu Branzan, directorul Transdara Arad justifica decizia responsabililor firmei pe care o reprezinta si sustine ca initial se intentiona sa se renunte cu totul la traseu, dar pana la urma s-a ajuns la o solutie de compromis. "Nu suntem firma de stat, deci nu e obligatoriu sa dam raspuns in 30 de zile. Avem si caiete de reclamatii, astfel incat, cei nemultumiti pot sa-si prezinte doleantele. Trebuie sa stiti ca dinspre Oradea spre Cluj exista microbuze, ale altor firme, din jumatate in jumatate de ora, asa ca pe ruta aceasta nu aveam niciun calator. In ceea ce priveste orarul, circulam dupa niste licente si niste caiete de sarcini si nu putem sa-l schimbam ca vor doi-trei oameni", a declarat Branzan. L.S. - Adevarul

Manifestarea a fost organizata de Consulatul R. F. Germania la Timisoara, Asociatia Economica Germano-romana Arad si Filarmonica locala de Stat. Concertul extraordinar dedicat aderarii Romaniei la Comunitatea Europeana dirijat de Ulrich Backofen din Germania a inceput cu Introducere la "Te Deum" in Re major H 416 de Marc Antoine Charpentier, cunoscuta de auditori de la Eurovision, lucrare ce a creat o atmosfera deosebita. Au urmat cuvantarile reprezentantilor primelor doua institutii initiatoare, la care s-au adaugat cele ale forurilor locale aradene, Prefectura, Consiliul Judetean, Primaria, ultima reprezentata doar de Viceprimar. Intre timp orchestra a intonat tema principala a Finalului "Simfoniei a IX-a" de Beethoven, care este imnul Uniunii Europene, perceputa de public in prima ei postura. Programul propriu zis a cuprins Uvertura operei "Maestrii cantareti din Nuernberg" de Richard Wagner, in care numerosul public a putut percepe solemnitatea motivului maestrilor cantareti, lirismul motivului dragostei, cel al drapelului si cel ardent al pasiunii, apoi atmosfera sarbatoreasca a finalului. Alegerea "Rapsodia a II-a" de George Enescu a fost cat se poate de fericita. Folosirea de catre autor a "Baladei" lui Alexandru Flechtenmacher la inceputul Rapsodiei este emblematica, cu atat mai mult cu cat, scriam tot aici nu demult, acea melodie a facut cariera in muzica culta romanesca (vezi Iacob Muresianu, Gh. Dima, Al. Zirra). Desi nascut la Iasi, Al. Flechtenmacher era german dupa tata si mama (sasi din Transilvania), jucand un rol deosebit de insemnat in muzica culta romaneasca. A fost autorul unor cantece patriotice romanesti, intre care melodia "Horei Unirii", autor al primei operete romanesti (Baba Harca), dirijor, primul director de Conservator romanesc etc. A doua Rapsodie enesciana mult cantata sub celebre baghete romanasti, dar promovata si de Pablo Casals, Arturo Toscanini, Willem Mengelberg, Leopold Stokowski, Eugene Ormandy, a sunat ca la ea acasa sub conducerea lui Ulrich Backofen. Enescu insusi era un european tipic. Nascut in nordul Moldovei, locuri evocate cu nostalgie in mai multe lucrari ale sale, a fost educat inca de copil in mediul muzical vienez, apoi in cel parizian, fiind implicit vorbitor al principalelor limbi europene: germana, franceza, engleza. "Concertul nr. 1 pentru pian si orchestra" al lui Franz Liszt, un alt mare european, in acest caz, al veacului al XIX-lea, fauritor al unor noi genuri muzicale precum poemul simfonic, rapsodia (autorul primei Rapsodii romane din istorie), a fost prezentat de solistul filarmonicii aradene, Sorin Dogariu, totodata cadru didactic universitar. In interpretarea solistului nostru, avandu-i alaturi pe colegii condusi de dirijorul german, a dat discursului straluciri care noua ne-au parut noi, ori le-am uitat intre timp. Fluxul sonor ne-a parut viu, expresiv, timbrat atragator, cum scriam mai sus. Incheierea s-a facut cu celebrul "Bolero" al unui compozitor care a fost atras de muzica altor popoare, este vorba de Maurice Ravel, iar inspiratia se refera la lumea sonora spaniola, de peste Pirinei. Orchestra dirijata de U. Backofen a urmarit linia tensionala, principalul element acaparant, subliniind bogata coloristica instrumentala in care Ravel a fost un mare maestru, paleta timbrala ce a reusit si de data acesta sa capteze atentia auditorilor care au rasplatit din plin prestatia interpretilor. Hugo Hauptmann – Virtual Arad Programul Filarmonicii din 25 ianuarie 2007 va cuprinde Oratoriul "Creatiunea" de Joseph Haydn Dirijor: Jeffrey Bernstein (SUA) Solisti: Teodora Ciucur, Zsolt Barabasi, Lucian Onita