|
Stirile
Zilei |
VIRTUAL
ARAD
Suntem pe
locul
Votati-ne zilnic!
|
|
|
Marti,
18 decembrie 2007 |
|
- Palatul
Cultural si istoria muzicii aradene
|
|
Dupa
o saptamana in care Palatul Cultural si Filarmonica
din Arad s-au aflat in centrul vietii culturale a
orasului, prin "Festivalul Aradean de Muzica
Vieneza", dar si prin Concursul International
Pentru Pian "Beethoven 2007", astazi
ne indreptam atentia catre aceasta cladire.
Alaturi de spitale, scoli, case de raport, orfelinate,
biserici si gari, intre anii 1911 si 1913 a fost construit
si Palatul Cultural in actuala Piata "George
Enescu".
Acest lucru vine in continuarea istoriei muzicii aradene,
care incepuse in anul 1883.
La 15 februarie 1833, Joseph Daurer (negustor de sticlarie),
Peter Nimsgern (invatator) si Ignatz Markovits (comerciant
de gravuri) au hotarat infiintarea Conservatorului
aradean, incepand cu data de 1 mai si beneficiind
de patronajul baronului Orczy, prefectul Aradului.
Construirea Palatului Cultural a fost initiata inca
din anul 1901 de catre Societatea Culturala Kolecsey
din Arad, care a inceput demersurile pentru a se ridica
o cladire care sa adaposteasca muzeul local, biblioteca
orasului si o sala de concerte.
Tot atunci s-a preconizat si infiintarea unei galerii
de arta.
Proiectarea Palatului Cultural a fost incredintata
lui Szántay Lajos, aceasta dupa ce concursul organizat
de autoritati, la care au participat 26 de arhitecti,
din Paris, Berlin si Budapesta, a ramas fara castigator.
Niciunul dintre proiectele prezentate nu a corespuns
cerintelor autoritatilor locale, iar numirea lui Szántay
l-a determinat pe acesta sa realizeze un unicat.
Unicitatea este rezultatul imbinarii intr-o singura
cladire a tuturor stilurilor existente pe teritoriul
judetului Arad: clasic, renascentist italian, gotic
francez, baroc francez si roman.
Din lipsa de fonduri, lucrarile au stagnat pana in
anul 1910.
In toamna anului 1912 constructia palatului era pe
terminate, iar o parte dintre colectiile muzeului
au fost deja mutate in noile incaperi ale cladirii.
Inaugurarea s-a facut in 24 octombrie 1913, intr-un
cadru festiv deschis prin cuvantul lui Vilmos Mandl,
presedintele din acel moment al Societatii Filarmonice,
dupa care a urmat Concertul inaugural, sustinut de
orchestra simfonica dirijata de Alexander Zellner,
formata din 75 de persoane.
Concertul a cuprins piese de Schubert, Goldmarck,
Bizet si Beethoven.
In perioada ce a urmat, publicul aradean, s-a intalnit
in sala de concerte cu numeroase personalitati muzicale
din tara si strainatate.
Amintim de faimoasele concerte date de marele tenor
Traian Grozavescu, de prezenta lui Richard Strauss
si a lui Bela Bartok si mai ales de prezenta in mai
multe randuri a marelui nostru compozitor si violonist,
George Enescu.
Cu ocazia darii in folosinta a Palatului Cultural,
un contemporan scria: "..si in cazul in care
ar fi singura realizare a lui Szántay si tot l-ar
incadra in randul arhitectilor de seama ai epocii".
Fatada in stil neoclasic este ornamentata cu un fronton
sprijinit de masive coloane in stil corintic, iar
deasupra lui strajuieste un turn masiv.
Aripile laterale sunt dominate de elemente ale stilului
Renasterii italiene.
In partea dinspre parc, arhitectul s-a inspirat din
elementele castelului de la Hunedoara, cladire cu
elemente gotice.
Urcand scarile monumentale, vizitatorul intra intr-un
frumos hol lucrat in marmora de Moneasa si de aici
are acces in magnifica sala de concerte.
Pe frontispiciu, basoreliefurile sunt dedicate muzelor
stiintei, muzicii si literaturii.
Ornamentatiile holului sunt in stil secession, iar
ferestrele in stil nouveau-art.
Intre 1978-1980 a fost restaurat interiorul palatului,
de catre fratii Milataller.
Fresca este poleita cu foita de aur, iar pictura de
pe bolta cupolei reprezinta sistemul solar si cometa
Haley.
Palatul adaposteste in momentul de fata Filarmonica
si Complexul Muzeal Arad.
La 8 si 9 decembrie 1922 a avut loc primul concert
sustinut de catre George Enescu la Arad, intr-o serie
de concerte care vor continua si in anii urmatori,
pana la ultimul, din 1943.
A ramas memorabil in constiinta aradenilor Concertul
special din data de 6 august 1931, luna in care marele
muzician a implinit 50 de ani, prilej cu care i s-a
predat, intr-un cadru festiv, actul prin care a fost
decretat Cetatean de Onoare al orasului Arad.
Dintr-o foto-copie a unei cronici muzicale aflam ca
in data de 10 octombrie 1924, la Palatul Cultural
a concertat Bela Bartók, cu lucrari de Liszt, Chopin
si propria Sonatina.
Compozitorul si interpretul maghiar ( nascut la Sanicolaul-Mare)
a revenit la Arad si in data de 16 februarie 1926,
prilej cu care a interpretat - printre altele - seria
a doua din "Colinde Romanesti".
Renovarea Palatului Cultural din Arad a inceput in
1998. Prima etapa a vizat interiorul cladirii si a
fost finantata de Consiliul Judetean.
In anul 2000, institutiile de cultura au trecut in
subordinea municipalitatii, iar programul de reparatii
si consolidari a fost continuat cu fonduri de la bugetul
local.
Municipalitatea a prevazut in bugetele ultimilor ani
sase miliarde de lei vechi pentru a consolida cladirea,
care nu a mai fost inclusa intr-un program de reparatii
de la mijlocul secolului trecut.
Lucrarile de executie au inceput in august 2003 si
s-au intins pe o perioada de un an, astfel ca in iulie
2004, Primaria Arad a putut receptiona lucrarea.
Pentru aceasta etapa a proiectului, de consolidare
a cladirii, municipalitatea a achitat 2,9 miliarde
de lei vechi.
Aleile din apropierea palatului poarta numele unor
personalitati precum: George Cosbuc, Alexandru Xenopol,
P. Pipos, profesor de pedagogie; I.P.Sirianu, fostul
comite suprem al comitatului Arad; Gh.Popa de Teius,
primul roman comite suprem al Aradului.
Unul dintre cei mai mari specialisti in acordajul
pianelor, germanul Martin Dernbach, care este si constructor
de piane si un foarte bun cunoscator al modului de
intretinere a acestui instrument, a vizitat Palatul
Cultural in urma cu doi ani.
El a efectuat un studiu in care a cercetat toti parametrii
tehnici ai mai multor sali de concerte din Romania.
Despre sala filarmonicii aradene se spunea ca ar avea
una dintre cele mai bune acustici din tara.
In urma studiului efectuat si al rezultatelor obtinute
de specialistul german, s-a constatat faptul ca, intr-adevar,
sala Filarmonicii de Stat are cea mai buna acustica
din tara, ea fiind urmata de cea a Filarmonicii din
Targu Mures, Ateneul Roman situandu-se, din acest
punct de vedere, doar pe locul trei al topului.
In 2006, Martin Dernbach, unul dintre cei doi consilieri
care lucrasera in anul care trecuse pentru Filarmonica
de Stat Arad, atunci cand s-a pus problema achizitionarii
unui pian de concert Steinway - una dintre cele mai
importante achizitii aradene, a revenit.
Martin Dernbach, specialist in acordaj, constructor
de piane si un foarte bun cunoscator al modului de
intretinere al acestui instrument‚ in privinta pianului
de concert achizitionat anul trecut, specialistul
german spune ca este intr-o stare excelenta.
"Acest lucru se datoreaza atat muzicienilor
care au stiut cum sa lucreze cu el, cat si salii.
Avand o acustica impresionanta, sala nu il determina
pe muzician sa chinuie instrumentul, pentru a obtine
un rezultat bun", a precizat Martin Dernbach.
Dana
Mirea - Observator
|
|
|
Cartierul
Alfa, va fi unul dintre cele mai moderne zone din
Arad.
Asa spun autoritatile locale care sunt pe ultima suta
de metrii la amenajarea zonei.
Dupa ce au fost asfaltate strazile, acum se lucreaza
la amenajarea spatiilor verzi, care trebuie sa le
ofere oamenilor care lucreaza in zona un ambient placut
si curat.
Numai in ultimele zile au fost plantate sute de fire
de gard viu dar si pomi ornamentali.
De-alungul trotuarelor din carter sunt deja amenajate
toate spatiile verzi iar acum se lucreaza si la un
alt loc de joaca pentru copii.
Sunt cele mai importante lucrari de modernizare de
la constructia cartierului si pana in prezent.
Lucrarile vor continua si in zilele urmatoare, astfel
incat, la primavara, vartierul sa fie inconjurat de
spatii verzi
Vasile
Blidar - Televiziunea Arad
|
|
- TIR
spulberat de un rapid
|
|
Un
tren international si un TIR incarcat cu mere s-au
ciocnit, duminica noaptea, langa Arad.
Un TIR plin cu mere care venea din Serbia si se
indrepta inspre Republica Moldova s-a ciocnit, duminica
noaptea, cu trenul rapid international Budapesta-Bucuresti
in care se aflau sute de pasageri.
Soferul autotrenului nu a respectat semnalele accustice
si luminoase de la trecerea cu calea ferata de la
iesirea din cartierul Micalaca, cand a fost lovit
de rapidul care circula cu viteza, acesta nemaiputand
evita coliziunea.
In urma impactului autotrenul inmatriculat in Republica
Moldova a fost pur si simplu spulberat in timp ce
locomotiva si primul vagon al trenului au deraiat.
Imediat dupa ce garnitura si TIR-ul s-au ciocnit,
in locomotiva a izbucnit un incendiu care insa a fost
stins repede.
Din fericire pasagerii care se aflau in rapid au scapat
doar cu rani usoare, la fel si soferul TIR-ului.
"Un conducator auto nu a respectat semnalele
sonore si luminoase de la calea ferata, a fortat trecerea
si a fost surprins de o garnitura de tren care l-a
lovit din plin. Chiar daca nu sunt victime, se putea
transforma oricand intr-o catastrofa rutiera",
a declarat subcomisarul Adrian Lile, seful Serviciului
de Politie Rutiera Arad.
Trafic deviat
Pentru a degaja calea ferata blocata in urma accidentului
a fost nevoie de interventia echipajelor de la Inspectoratul
pentru Situatii de Urgenta (ISU).
Acestea au trebuit sa taie acele parti din remorca
TIR-ului, ramase in urma impactului pe linia ferata,
pentru a debloca traficul feroviar.
"Pentru degajarea liniei de cale ferata in
urma accidentului am intervenit cu echipaje de la
ISU. Am taiat remorca TIR-ului pentru a degaja calea
ferata", a declarat locotenent colonelul
Ilie Costache din cadrul ISU Arad.
Pasagerii din rapid au fost transportati in gara din
Arad unde au asteptat alte trenuri pentru a-i duce
la destinatie, in timp ce o locomotiva de interventie
a tractat celelalte vagoane ale rapidului pana in
statia CFR.
Traficul feroviar a fost dirijat spre Timisoara si
Oradea.
Luni dimineata muncitorii firmei Polaris adunau, cu
sacii, merele imprastiate pe camp in urma coliziunii
dintre tren si autotren.
Traficul rutier s-a desfasurat cu dificultate in zona.
I.C.-
Adevarul
|
|
- La
Moneasa, tabara creste de la un an la altul
|
|
Proiectele
ultimilor ani au facut ca tabara din Moneasa
sa fie din ce in ce mai solicitata atat de catre cei
din zona de vest a tarii, dar si de catre straini.
Lucrarile intreprinse aici au crescut nivelul serviciilor,
dar totodata si aprecierea celor ce au trecut pragul
locatiei de la poalele Muntilor Codru-Moma.
In randurile de mai jos vom discuta cu directorul
Autoritatii Nationale pentru Tineret Arad – Cristian
Dragan – cel ce are in administrare aceasta tabara,
proiectele ce au fost puse in practica pe parcursul
mandatului sau.
Un mandat de peste doi ani de zile, ce a insemnat
mai bine de 10 miliarde de lei vechi atrasi pentru
investitii.
-
Cand ati preluat conducerea Autoritatii Nationale
pentru Tineret, si in ce conditii?
- Am fost numit pe 30 august 2005, iar o zi mai
tarziu aveam sa fiu investit in functie. Am sustinut
in acel an un concurs in capitala, concurs in urma
caruia am preluat destinele acestei institutii.
- Aveti in subordine una dintre cele mai cautate
tabere din judet, anume cea de la Moneasa. Care este
prima realizare pe care ati avut-o in aceasta calitate?
- Initial, am avut o discutie cu toti angajatii
de aici, iar in urma acestora am ajuns la concluzia
ca avem nevoie de un microbus, pentru a transporta
doritorii in diferite excursii in zona. Ne-am propus,
astfel, sa dinamizam putin serviciile pe care le oferim.
Pornisem la drum cu 600 de milioane de lei vechi (atat
aveam in cont in toamna lui 2005), bani cu care am
achitat avansul pentru achizitionarea microbusului
cu 20 de locuri. Pot sa va spun ca in momentul de
fata organizam excursii la Pestera Ursilor, Castelul
Huniazilor, Pestera Scarisoara, iar pentru cei ce
sunt din alte judete si vor sa vada municipiul Arad
sau Timisoara – oferim si aceasta posibilitate. Sigur,
aceste excursii nu sunt incluse in pretul de cost
al cazarii si mesei de la tabara, ci se achita suplimentar.
- Care este, in momentul de fata, situatia locurilor
de cazare si ce costuri implica?
- Pe timp de vara capacitatea taberei de la Moneasa
e de 110 locuri, iar in anotimpul rece putem gazdui
90 de persoane, asta pentru ca nu exista in toate
casutele incalzire. Despre costuri pot sa afirm ca
sunt mai mult decat decente, raportat la preturile
pe care le implica Statiunea Moneasa. Astfel, o zi
de cazare in tabara costa 42 de lei (420.000 de lei
vechi) - bani in care sunt incluse si trei mese
pe zi. Practic cazarea e mai scumpa, deoarece costul
celor trei mese servite e de doar 15 lei, iar mancare
pe care o servim se incadreaza in orice standard de
calitate.
-
Cat de mult si-a pus amprenta directorul Cristian
Dragan pe aceasta locatie?
- Am realizat foarte multe lucruri pentru tabara
de la Moneasa in cei peste doi ani de cand conduc
destinele Autoritatii pentru Tineret. In anul 2006
am modernizat spatiile de cazare, in sensul ca s-a
inlocuit mobilierul, instalatiile electrice, s-a pus
in fiecare casuta televizor. Pe jos erau covoare,
pe care le-am inlocuit cu parchet melaminat. S-au
inlocuit geamurile si usile existente, cu unele din
termopan. Am marit spatiul de cazare ridicand
din temelii doua noi casute, crescand astfel numarul
de locuri disponibile cu 32. Acest din urma proiect
costand peste doua miliarde de lei vechi. In acest
an am reusit sa punem gazon artficial pe terenul de
fotbal, unde s-au pus porti noi, dar si instalatie
de nocturna pentru cei ce prefera orele din seara
pentru a face putina miscare. Terenul e imprejmuit
si se inchiriaza contr-cost de la administratia taberei.
Tot in acest an s-au finalizat lucrarile la
piscina, iar de o saptamana este terminata si sala
de conferinte.
- La ce veti mai lucra pana la finele anului?
- Desi mai sunt putine zile pana la sfarsitul
lui 2007 vom schimba mobilierul din sala de mese.
Scaunele vechi vor fi inlocuite cu unele din inox,
iar mesele din sala vor fi cu blat de bucatarie. Toata
aceasta operatiune ce va fi gata pana de sarbatori,
ne-a costat 150 de milioane de lei vechi.
- Ce va propuneti pentru anul care vine ?
- Chiar saptamana aceasta voi merge la Bucuresti
pentru a prezenta proiectele pe care le am in vedere
pentru 2008. Cel mai important proiect pe care-l voi
prezenta, impreuna cu nota de fundamentare si studiul
de fezabilitate – prevede mansardarea salii de mese
si a bucatariei. Am luat legatura cu mai multe firme
de specialitate, iar costul s-ar situa intre 4 si
5 miliarde de lei vechi. Aici dorim sa amenajam 30
de locuri de cazare, in regim de motel, fiecare camera
urmand sa fie dotata cu televizor si baie proprie.
-Ce sanse aveti sa obtineti de la "centru"
acesti bani, deci sa va puneti in aplicare proiectul
- Nu mi-a fost usor niciodata cand a trebuit sa
solicit sume pentru lucrarile ce le aveam in plan.
Totdeauna am mers cu proiectele bine facute, nu m-am
lasat pana ce nu am obtinut ceea ce doream. Daca mi
se intampla sa fiu dat afara pe usa, voi intra pe
geam, caci proiectele de la Moneasa sunt importante
si trebuie facute. Sper sa gasesc intelegerea necesara
in acest sens.
Razvan Cretu - Glasul Aradului
|
|
- Aradul
muzical - Ultimele concerte ale festivalului
|
|
Festivalul
aradean de muzica vieneza, care a inglobat si Concursul
international de pian "Beethoven 2007",
manifestari organizate de Primarie (prin persoana
d-lui Levente Bognar, mereu vizibil la manifestarile
culturale), de Filarmonica, Musikforum Europa Arad
(despre care stim prea putine), Casa de Cultura si
Liceul de Arta, s-a incheiat sambata (15.12) si duminica
cu doua concerte dirijate de Wolfgang Groehs.
Ca si anul trecut pe vremea asta, dirijorul vienez
ne-a oferit un concert sub titlul "Nu numai
Beethoven" (anul trecut fusese …Mozart),
dedicat muzicii Familiei Strauss.
Din creatia lui Beethoven, orchestra Europasymphony
si-a inceput programul cu Uvertura "Fidelio",
al patrulea preludiu al operei cu acelasi nume, creatie
draga compozitorului, lucrare care a suferit mai multe
transformari, fapt destul de des intalnit si la alti
creatori daruiti artei lor.
Europasymphony si dirijorul ei au sugerat eroismul
Leonorei, care milita pentru protejarea si eliberarea
sotului intemnitat pe nedrept, in contrast cu suferintele
celui din urma, apoi triumful victoriei idealei iubiri
casnice.
Patrunderea in lumea muzicii straussiene s-a facut
cu "Delirien – Walzer" a celui mai
tanar frate al lui Johann, romanticul Josef, vals
in care s-a imaginat o ridicare din genuni, o reformare
a lumii, ca apoi sa se contureze asteptatul vals,
lucrare auzita in aceeasi interpretare si anul trecut.
Au fost aduse insa mai multe noutati (pentru noi)
din creatia aceluiasi Josef Strauss: "Sphaerenklange
Walzer", urmat de "Accelerationen
Walzer" si polka-mazurca, "Die Libelle".
Din tezaurul lui Johann Strauss ne-au fost prezentate
"Valsul milioanelor", "Klaenge aus
der Raimundszeit", apoi "Annen Polka",
"Tritsch Tratsch" si nelipsitul "Mars
a lui Radetzky", ocazie cu care dirijorul
a antrenat si auditiorii, realizand un urias ansamblu,
care traia acelasi ritm cu cei de pe scena.
Cu polcile "Mit Dampf!" si "Unter
Donner und Blitz", orchestra lui Wolfgang
Groehs a incheiat in triumf frumoasa seara de muzica,
desi audienta a fost un pic sub asteptari si o voce
zicea cu sfiala ca parca ar lipsi ceva....Acel cava
indescriptibil, greu de numit. Un pic de sare si piper?
Cum se spune....Oamenii vor totdeauna ceva mai mult
si mai bun. Probabil de aici vine progresul.
Noi nu renuntam si minunata lume a muzicii
o cercetam. Daca doar intrevezi via personalitate
a creatorilor in fluxul sonor vitalizat de interpreti
si in seara
respectiva s-a putut intampla, misiunea este indeplinita.
Oda
bucuriei
In finalul festivalului, a fost programata
"Simfonia a IX-a" de Ludwig van Beethoven,
reorchestrata de Gustav Mahler la inceputul veacului
al XX-lea.
La primul contact cu aceasta rescriere, faptul ni
se pare o impietate.
Pe de alta parte, Mahler a avut pe lunga bogata experienta
de compozitor si implicit pe cea de orchestrator cu
avantajul unui plus de acumulari de aproape un veac in acest ultim
domeniu.
Mai trebuie amintita practica indelungata a dirijorului
care a fost Mahler, care s-a servit de bogata experienta
in privinta timbrelor instrumentale pentru a revigora
interesul pentru o capodopera ce nu trebuia sa fie
uitata.
Vienezului Wolfgang Groehs, dirijorul, i s-au raliat
solistii, tot vienezi: soprana Andrea Olah si trei membri ai Operei din Viena , mezzosoprana
Mihaela Ungureanu, tenorul Peter Svensson si basul
Sorin Cliban.
Ultima simfonie a lui Beethoven, in imbracaminte orchestrala
mahleriana a fost executata in prima auditie nationala
la noi, dupa premiera din 1901 si revenirea din septembie
2006 la Musikverein din Viena.
Mana sigura a dirijorului austriac a realizat blocuri
unitare si foarte elocvente din primele doua parti,
dominate de energii implacabile, orchestra aradeana,
intarita cu membri ai orchestrei Europasimphony fiind
apoi transpusa in lumea liricului profund din partea
lenta.
In a patra miscare, dirijorul a imprimat expresivitate
discursului orchestral pentru inceput, ca apoi basul
Sorin Coliban sa impresioneze cu vocea sa bine timrata,
cu limpezimea dictiei.
Acelasi Wolfgang Groehs insa, a uzat de sonoritati
ample si un tempo toscaninian, relativizand perceptia
frazelor muzicale, chiar pe cele ale grupului de solisti,
dand la un moment dat impresia instumentalizarii,
metalizarii vocilor corului instruit de Robert Daniel
Radoias, silabele textului servind doar ca generatoare
de multiple si scaparatoare explozii sonore.
Cert este ca am asistat la un eveniment muzical ce
nu va fi uitat curand, cu atat mai mult cu cat ziua
de 16 decembrie era chiar ziua de nastere a marelui
clasic.
Hugo
Hauptmann - Virtual Arad
***
Concertul de
colinde
de miercuri, 19.12.07 si joi, 20.12.07 ora 19
in sala TEATRULUI "IOAN SLAVICI"
va fi sustinut de Corul Filarmonicii
dirijat
de Robert Daniel Radoias
|
|
|
|
Cautare
in arhiva Virtual Arad
Publicitate
Imobil
de vanzare
Colectivul de redactie:
Draghi
Puterity, Gheorghe
Puterity,
Trutiu
Florin.
O parte din stirile Virtual
Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse:
Agentia
Mediafax,
Ziarul Adevarul, Ziarul
Observator,
Ziua de Vest, Evenimentul
Zilei (Editia deVest), Romania
Libera, Ziarul
in limba maghiara Nyugati Jelen, Astra
Aradeana, Glasul
Aradului,
Informatia Aradului,TV
Arad, Info
TV.
|
|