Problema spatiilor locative este una sensibila si reala atat la nivelul Aradului, cat si la nivelul intregii tari.  Si preturile practicate in acest moment pe piata libera constituie un impediment pentru multi tineri dornici sa-si achizitioneze un apartament. Pe de alta parte, autoritatile locale sunt sufocate de numarul mare de cereri de locuinte depuse.  Colac peste pupaza, au inceput deja sa apara si "victimele" retrocedarilor, chiriasi care au fost scosi in strada din apartamentele lor si care , in marea lor majoritate oameni in varsta, nu au prea multe solutii la indemana. In aceste conditii este interesant cum de in Arad nu a inceput sa fie exploatat potentialul oferit de podurile cladirilor vechi din zona centrala, spatii vaste, inalte si care se preteaza extrem de bine amenajarilor de mansarde. Este drept ca aproximativ 20% din aceste cladiri au statutul de monumente, ceea ce ingreuneaza mult obtinerea avizelor necesare, iar 80% sunt cuprinse in asa numita rezervatie a Aradului neputand fi supuse unor modificari substantiale. Cu toate aceste inconveniente, potentialele solutii oferite de aceste spatii nu sunt deloc de neglijat.  Cu atat mai mult cu cat exista deja exemple, exista poduri transformate in mansarde.  Pe langa avantajele oferite de reabilitarea sarpantelor, multe dintre ele aflate intr-o stare avansata de degradare, amenajarea unor spatii generoase pentru locuit nu este deloc un aspect de neglijat.  Totodata expertiza tehnica necesara unor astfel de lucrari poate da o alta imagine asupra acestor imobile care constituie mandria noastra, a aradenilor. In ceea ce priveste costurile pentru o astfel de amenajare, ele se situeaza undeva in jurul unei medii de 200 euro pentru un metru patrat.  Sigur, acest cost mediu nu cuprinde taxele de proiectare, de expertizare si cele presupuse de obtinerea avizelor. Din acest punct de vedere, implicarea autoritatilor locale este imperios necesara, astfel incat, printr-un program de sprijinire a unor astfel de initiative aceste costuri sa fie reduse la minim. Şi se poate!  Cel mai concludent exemplu in acest sens fiind Iasiul, unde printr-un program de acest gen lansat de administratia locala in urma cu cativa ani, o multitudine de blocuri au fost mansardate. Poate ca incurajarea unor astfel de investitii va duce si la reabilitarea cladirilor vechi din centru, reabilitare care in cazul multora este imperios necesara. Claudia Adjudeanu - Informatia Aradului

Consilierul sustine ca la strand "s-au furat banii" si ca paguba e de un milion de euro. Consilierul Coloman Edeleni a iesit la atac, dupa un an si jumatate de tacere, pentru ca, potrivit propriilor declaratii, "se intampla lucruri foarte grave la strand, iar la strand ma pricep".  Alesul municipal a insistat, in primul rand, pe faptul ca s-a incercat falimentarea bazei de agrement si ca s-au furat banii, acuze pe care consilierul le-a sustinut cu grafice si comparatii intre numarul biletelor si abonamentelor vandute in ultimii ani si intre profiturile obtinute de GCA in 2003, respectiv in 2005 si 2006. "In 2002 am introdus un sistem modern de acces la strand. Numarul biletelor vandute in 2003 a fost de 520.000. In 2005, dupa ce au renuntat la acest sistem, fara explicatii, numarul biletelor s-a injumatatit. In 2006 s-au vandut doar 181.000 de bilete. Va dati seama ca ceva nu e in regula aici, in conditiile in care in 2003 biletele costau 15.000 lei, iar anul trecut au fost de 25.000. Solicit oficial DNA-ului si celorlalte organe penale sa se autosesizeze si sa verifice ce s-a intamplat acolo", a punctat Edeleni. Studii dupa lucrare Consilierul s-a aratat indignat si de faptul ca Primaria supune votului consilierilor un proiect privind aprobarea unui studiu de fezabilitate pentru canalizarea strandului Neptun, "cand de fapt, in 2004, cand am parasit Gospodarirea Comunala, canalizarea era realizata in proportie de 80%. Pana acum nu a alocat nici un ban, ci totul s-a facut prin forte proprii la canalizare si acum vine si aloca cinci miliarde, cand procentul de 80% din canalizare ne-a costat 1,5 miliarde". Edeleni este insa convins ca in spatele problemelor de la strand (scaderea profitului, a numarului de bilete si abonamente vandute la strand), sta altceva. "Domnul primar a vrut sa falimenteze strandul si a reusit. Azi vine ca si salvator sa aloce bani pentru strand", spune Edeleni. Furtul Alesul a prezentat ieri in cadrul conferintei de presa si solutiile sale pentru salvarea strandului: finalizarea canalizarii, "revenirea la un pret normal la bilete, de 15 mii si reintroducerea sistemului de intrare la strand, ca sa nu mai existe suspiciuni ca cineva isi face avere de pe strand. Sunt convins ca pabuga produsa cu scoaterea sistemului si cu ce s-a intamplat mai apoi la intrare este de un milion de euro. O spun cu toata convingerea mea si cu toate actele pe care le am. S-au furat banii: cifrele vorbesc. Nu poti sa crezi ca 300.000 de aradeni au trecut in 2006 Muresul inot ca sa ajunga la strand". Replica "Edeleni, care a lasat cu datorii GCA-ul, stie ca primarul nu are in subordine aceasta societate. Ar fi bine ca DNA-ul sa vina sa vada cum a functionat GCA si inainte de 2004", a punctat primarul, care a precizat ulterior ca "de aici incolo nu mai raspund la toti «nebunii». Nu pot raspunde in fiecare zi la nebunii".  Cat priveste studiul de fezabilitate pentru canalizare, edilul sustine ca Primaria il preia pe cel vechi si nu face unul nou, fapt ce dovedeste, in opinia primarului, ca alesul municipal vrea sa induca in eroare opinia publica. Adriana Barbu - Adevarul

Un muncitor angajat la firma de contructii ICIM si-a pierdut viata intr-un accident de munca, ieri, la orele pranzului.  Muncitorul a fost strivit intre o basculanta si un excavator, chiar in timpul pauzei de masa.  Din nefericire, victima s-a aflat in locul nepotnvit, tocmai cand ceasul rau a facut ca un alt utilaj sa porneasca de pe loc si sa-l striveasca.  Pentru scoaterea cadavrului dintre cele doua utilaje a fost nevoie de interventia descarcerarii. Tragedia s-a petrecut pe strada Hortenzia, din cartierul Gradiste, unde Socictatea ICIM efectua lucrari la canalizare.  Muncitorii au fnceput lucrarile inca de la primele ore ale diminetii, iar in timpul pauzei de pranz un coleg de-al victimei s-a apucat sa repare o defectiune la o basculanta, parcata chiar in dreptul excavatorului.  Acesta a rabatat cabina autobasculantei si a verificat motorul.  Barbatul, sofer pe autobasculanta, a incercat sa vada daca motorul functioneaza corespunzator pornind de la cheie autobasculanta si neluand in seama faptul ca utilajul era in viteza.  Ceea ce s-a intamplat dupa aceea i-a socat pe toti muncitorii, martori la tragedie.  Autobasculanta a pornit din loc si, aflandu-se in spatele excavatorului, l-a prins pe muncitorul care se afla tolanit la umbra utilajului, strinvindu-l.  Victima nu a murit pe loc, dar din cauza ranilor deosebit de grave, nu a mai rezistat pana la sosirea ambulantei.  Medicii nu au mai avut ce face, doar sa constate decesul acestuia. Martorii tragediei au sesizat de urgenta Inspectoratul Judetean pentru Situatii de Urgenta.  Astfel, o echipa a descarcerarii a sosit la fata locului pentru a scoate trupul barbatului mort dintre cele doua utilaje, care nu mai puteau fi miscate.  Dupa indelungi incercari, corpul muncitorului a fost eliberat din stransoarca masinilor de mare tonaj, dar specialistii au declarat ca acesta era deja mort in momentul in care au ajuns pe strada Hortenzia. Politistii l-au chestionat pe soferul autobasculantei.  Acesta a declarat ca in momentul in care a rabatat cabina pentru a verifica instalatiile electrice a fost sigur ca a tras frana de mana si ca autobasculanta era scoasa din viteza.  Cazul va fi instrumentat de un procuror, in paralel cu Inspectoratul Teritorial de Munca Arad, care va demara o ancheta pentru a stabili daca au fost indeplinite toate normele de protectie a muncii.  "Am trimis o echipa la fata locului pentru a aduna informatii despre modul in care s-a produs teribihil accident. Vom demara o ancheta pentru a stabili daca muncitorii erau la curent cu protectia muncii", a declarat Marius Amzulescu, inspector sef ITM Arad.  Mai mult, acesta ne-a declarat ca in ciuda faptului ca muncitorii se aflau in pauza de masa, normele de protectie a muncii se aplica si in aceste conditii, iar daca ele nu au fost respectate, cineva va fi tras la raspundere. Barbatul care si-a pierdut viata era angajat ca muncitor necalificat la ICIM Arad.  In urma teribilului accident, doi copii au ramas orfani de tata. Camelia Catean - Observator

Intrarea in marea familie europeana a pus pe jar patronii din Romania.  Inainte de aderare toti producatorii  si comerciantii au luat  la cunostinta normele care trebuie sa le indeplineasca pentru a-si putea continua afacerea.  Astfel, o parte dintre patronii aradeni nu au stat pe ganduri si au inceput sa investeasca bani frumosi in construirea sau amenajarea cladirilor de productie.  Au construit hale, au cumparat terenuri sau au reamenajat vechile cladiri.  Printre investitorii nemultumiti se numara si cei care au produse de panificatie.  In intreg judetul Arad sunt in jur de 400 de brutarii.  Dintre acestea doar 10 au investit sume importante de bani pentru a se alinia la standardele impuse.  Cei care au investit, se intreaba de ce  la sfarsitul anului trecut li s-au impus anumite termene de finalizare, iar acum cand banii au fost investiti nimeni nu vine sa ii controleze.  Mai mult de atat cei care produc paine in conditii mai putin europene nu sunt trasi la raspundere.  Marius Rusu, patronul unei brutarii din Fantanele s-a conformat imediat noilor cerinte si a investit in noua hala de producere a painii peste 5 miliarde lei vechi. "La sfarsitul anului trecut am fost chemati la Prefectura, unde ni s-a adus la cunostinta faptul ca daca nu ne aliniem la standardele impuse de uniune ne vor inchide brutariile.  Asa ca nu am stat pe ganduri si am inceput noua investitie. Din cele 400 de brutarii, doar o mica parte au fost modernizate. Dupa ce noi am facut investitia si noua hala e pregatita de productie, nimeni nu a mai cerut nimic. Celelalte brutarii au ramas tot la conditiile pe care le aveau de ani de zile si nimeni nu le controleaza. Ne-au grabit sa investim, si acum nu ii mai intereseaza. Nu este corect ce se intampla. Noi daca am investit si painea se produce in conditii ireprosabile, normal si pretul este mai mare, lucru care afecteaza populatia.  In prima cladire nu aveam nimic. Era o singura intrare, nu aveam vestiare tip filtru, nu avea inaltimea necesara, nu aveam camera de scuturat saci, intr-un cuvant nimic, nu era modernizat" afirma Marius R.  Un alt patron care a investit bani frumosi in brutarie, merge tot in pierdere si acum vrea sa vanda afacerea.  Reprezentantii Directiei Sanitar Veterinare declara ca nu au suficienti angajati pentru a controla toate brutariile, dar evaluarea lor a inceput si merge mai departe.  Iar cele care nu se vor incadra in legislatia actuala vor fi inchise.  "Nu am terminat de evaluat toate brutriile din judet. La unele vom trasa niste termene ca sa isi rezolve problemele la  nivelul legislatiei actuale.  Vom incepe din nou un control la toate brutariile sa vedem in ce stadiu sunt", declara Viorel Agud, director executiv DSVSA Arad.  Cu privire la modernizarea brutariilor clientii spun ca este un lucru bun faptul ca painea pe care o cumpara este facuta in conditii bune si igienice, atata timp cat pretul nu este prea piperat.  La momentul actual, un kilogram de paine la o brutarie care nu a investit nici un leu in modernizare este de 1 leu 75 bani,  iar la o brutarie modernizata cu toate conditiile oferite angajatilor este de 2 lei si 10 bani. Claudia Untaru - Informatia Aradului

Iosif Matula, presedintele Consiliului Judetean, a fost prezent, marti, in judet, pentru a vedea stadiul lucrarilor la cateva drumuri comunale de la Halmagiu si Chisindia. La Halmagiu se lucreaza in momentul de fata la drumul comunal DC 44 Banesti-Cristesti-Brusturi, care are o lungime de 9,6 km.  Lucrarile se deruleaza conform graficului si am insistat ca acest drum sa fie reabilitat, deoarece face legatura cu trei localitati, fiind o necesitate pentru locuitori. De asemenea, in perspectiva dezvoltarii potentialului turistic al zonei, lucrarile de reparatii la acest tronson de drum constituie o prioritate. Zona Halmagiului este una deosebit de pitoreasca si sansa ei este sa isi dezvolte potentialul turistic”, spune Iosif Matula. Presedintele CJA a verificat si modul cum se lucreaza la drumul comunal DC 59 Chisindia-Paiuseni, reabilitarea realizandu-se in acest moment pe o portiune de 4,5 km. Cat priveste continuarea lucrarilor pe o portiune de inca 4 km din acest drum, conducerea Consiliului Judetean cauta o solutie. C.M. - Adevarul