Vineri seara, in sala festiva a Palatului Administrativ a avut loc Gala Premiilor de Excelenta, manifestare ajunsa acum la cea de a treia editie. Prin aceste premii se doreste recunoasterea oficiala a meritelor unor personalitati aradene care isi dedica activitatea unor sectoare importante ale culturii aradene. Premiile de Excelenta au fost acordate in acest an la urmatoarele categorii: literatura, arte vizuale, arta spectacolului, muzica, cultura traditionala, sport, multiculturalitate, educatie, stiinta, management cultural, civism si pentru intreaga cariera. Literatura Vasile Dan - "Pielea poetului", "Iata-i umarul frant peste masina de scris" – sunt cuvintele cele mai potrivite prin care criticul Gheorghe Mocuta l-a prezentat pe scriitorul Vasile Dan, poetul care – dupa zece ani de tacere – a revenit cu o carte de exceptie. Primul premiat al serii pentru Excelenta in creatie literara, Vasile Dan, fondator al prestigioasei reviste de cultura Arca, este cel caruia, in acest an, comisia de jurizare i-a refuzat propunerea facuta, oferta sa fiind inlocuita chiar de persoana sa. Lia Alb – Din creatia domniei-sale, cele trei romane o impun ca pe o scriitoare ale carei radacini vor ramane pentru totdeauna in pamantul nadlacan amprentat de maretia Muresului. Scriitura Liei Alb se remarca prin discurs justitiar, fiind o istorie recognoscibila, puternica si cu accente puternice de realism. Premiul de Excelenta pe care l-a primit ieri seara, scriitoarea Lia Alb l-a dedicat, in primul rand, "seniorilor romani din pusta de vest care au vietuit tulburator" – tuturor celor care reprezinta sursa sa permanenta de inspiratie. Arte vizuale Iosif Stroia – Unul dintre acei "artisti ai tacerii" (dupa cum l-a prezentat colegul sau intr-ale artelor, Onisim Colta), a carui lume tacuta construieste, odata cu fiecare lucrare, un univers intreg. Iosif Stroia este un artist plastic aradean despre care putina lume stie amanunte legate de activitatea sa expozitionala. De la Heidelberg, pana in insoritul Madrid, in mai toate tarile Europei, lucrarile sale sunt prezentate si mai ales, cunoscute si apreciate de critica de specialitate. Rudolf Kocsis – un tanar sculptor aradean, "mai tacut chiar decat Iosif Stroia" (vorbele ii apartin tot lui Onisim Colta). Si-a obtinut doctoratul in arta la Pecs (in Ungaria) si a realizat o lucrare stiintifica unica in tara – "Obiect si sculptura" – despre care se spune ca este de o complexitate uimitoare. Rudolf Kocsis, desi tanar, are "in sange" toate datele necesare unui mare artist: talent, munca pana la epuizare, un dram de nebunie, tacere. Arta spectacolului Doru Pacurar – Marturisesc, e greu sa scrii despre Doru Pacurar. De fapt, e greu sa scrii putin despre acest adevarat artist al scenei. Un scenograf care, odata cu fiecare spectacol ce-i poarta semnatura, construieste o lume, pentru a ne-o darui. Iar anul trecut a fost pentru el unul de exceptie: a realizat atat de delicatul si fermecatorul decor al "Stellei" (in regia lui Stefan Iordanescu), pentru ca apoi sa uimeasca o tara intreaga cu scenografia de la "Iubirea Fedrei" (regia – Mihai Maniutiu). Coplesit de emotie, Doru Pacurar a multumit, pentru ca sa incheie cu un "Asta e!" de bun augur – astea sunt cuvintele pe care le-a rostit Vlad Zografi atunci cand a primit Premiul UNITER. Ioan Peter – sau Pit. Cred ca il preferam cu totii asa. Actorul care, inainte de a intra in scena, tine textul pe genunchi si isi face cruce. Actorul care scrie texte pentru teatru, piesele sale fiind acum traduse si jucate din Europa pana in America. E Pit, omul pe care teatrul il iubeste, baiatul coborat din nemuritorul Maramures aici, langa noi, pentru a ne fi si a-i fi aproape. Muzica Gheorghe Fluieras – fondator de scoala de muzica, un om nascut pentru a-si inchina viata muzicii. Un adevarat maestru al unui sir intreg de generatii, Gheorghe Fluieras este cunoscut pentru daruirea sa fata de muzica si fata de semenii sai indragostiti de aceasta ora. Si la frumoasa varsta de 76 de ani conduce coruri, inclusiv ale comunitatilor romanesti din Ungaria, Corul "Emil Montia" din Arad fiind pentru domnia-sa un adevarat copil de suflet. Theodor Caciora – compozitor, dirijor, una dintre marile personalitati aradene care innobileaza memoria scenei, o personalitate care si-a dedicat intreaga viata creatiei muzicale. Cultura traditionala "Doina Muresului" – Acum patruzeci de ani, in Arad lua fiinta ansamblul de dansuri "Doina Muresului". Generatii intregi de tineri au invatat sa iubeasca folclorul traditional romanesc si sa il duca mai departe si, mai ales, sa il pretuiasca la adevarata sa valoare. Rodica Ardelean Onita – Una dintre cele mai cunoscute interprete de muzica populara de pe meleagurile aradene. Vine din atat de bogata zona folclorica a Siculei, iar odata cu primirea Premiului de Excelenta promite ca isi va indeplini mai departe misiunea pe care cu draga inima si-a asumat-o; aceea de a pastra si duce mai departe folclorul traditional romanesc. Sport Dana Dodean – despre Dana Dodean se pot spune foarte multe. Multipla campioana, ea este cea mai mare speranta a tenisului de masa din tara noastra. Desi este obisnuita cu premiile si cu medaliile, la festivitatea de ieri Dana Dodean a fost emotionata, spunand ca este profund onorata de acest gest al comunitatii aradene. Eugen Roman – In calitate de conducator al CSM Arad are meritul de a fi dezvoltat baza materiala si de a crea conditiile pentru cresterea a generatii intregi de sportivi. Educatie Horatiu Hoara – Profesorul de matematica ce a impresionat generatii la rand de elevi ai Colegiului "Moise Nicoara". Membru al Societatii de Stiinte Matematice, Horatiu Hoara este autorul a nu mai putin de zece culegeri de matematica, pentru activitatea sa fiind recompensat, de-a lungul anilor, cu numeroase premii si brevete. Multiculturalitate Amifran – Adica, Florin Didilescu sau, mai bine zis, Papa Didi. Stiu ca nu-i va conveni ca am asezat semnul de egalitate intre Amifran si numele sau, dar adevarul este ca el este sufletul si inima acestei asociatii. De 15 ani incoace, Amifran a devenit un brand care a facut cunoscut numele Aradului in lumea intreaga. Rodica Elena Colta – muzeograf, este un om dedicat cu pasiune cercetarii. Organizator al cunoscutului simpozion de antropologie culturala de la Arad, autor a numeroase carti, Rodica Elena Colta face parte din categoria aradenilor care, nascuti in mijlocul acestui oras multicultural, tine sa isi dedice activitatea studierii si pastrarii acestui aspect esential al orasului nostru. Stiinta Cecilia Sirghie – cadru universitar la Universitatea "Aurel Vlaicu" Arad, Cecilia Sirghie – desi foarte tanara – s-a remarcat deja printr-o impresionanta activitate stiintifica. Este beneficiara a trei granturi de excelenta si a inca doua in colaborare, Cecilia Sirghie este un om de stiinta care a reusit sa aduca la Arad o manifestare de mare anvergura internationala, aflata sub patronajul FAO, ce se va desfasura in cursul acestui an. Pavel Vesa – face parte din generatia noua de istorici, dedicandu-si viata muncii de cercetare in domeniul ecleziastic. Lucrarile sale sunt rodul a zeci de ani de cercetari, cautari si sacrificii si vor fi intotdeauna un punct de reper pentru studenti. Civism Iudita Cuvineanu – Alaturi de colegul nostru Andrei Ando, Iudita Cuvineanu a fost rasplatita cu acest premiu pentru activitatea depusa ca sef al filialei aradene a Crucii Rosii. Este o femeie care, desi pe statul de plata nu mai are alti colegi, reuseste ori de cate ori este nevoie, sa atraga alaturi de ea, pentru o cauza nobila, sute si mii de aradeni Pe langa aceste premii, Consiliul Judetean Arad a mai acordat in acest an si Premiul pentru management cultural (domnului Horia Truta), si Premiul pentru intreaga cariera, care a revenit academicianului Cornelia Bodea si sculptorului Ioan Tolan. Cu ocazia desfasurarii acestei Gale, rectorul Universitatii Arad, prof. univ. dr. Lizica Mihut, a facut urmatoarele precizari: "Pentru UAV, nominalizarile Literatura, Civism si Stiinta nu inseamna doar o enumerare, ci o indelunga si elaborata propunere ce apartine Senatului universitatii. Este absolut reprobabil ca universitatii noastre care a primit, prin premiile acordate, cel mai mare punctaj prin votul juriului, nu i s-a dat prilejul sa prezinte cele trei premii. Regretam ostilitatea vicepresedintelui Consiliului Judetean, Gavril Buza care a refuzat o institutie care are un asemenea brand in tara. De asemenea, este de neacceptat ca directoarea Centrului Cultural Judetean, careia ii dadeam o sansa, nu ne-a acordat posibilitatea de a ne sustine nominalizarile, cu atat mai mult cu cat toate s-au bucurat de votul juriului si au obtinut premii. In aceste conditii, suntem nevoiti sa intrerupem orice colaborare cu domnul vicepresedinte Gavril Buza, care este de acum persona non grata pentru universitatea noastra. La fel, ne mai gandim daca vom mai colabora pe viitor si cu Centrul Cultural Judetean Arad" Mihaela Cerna - Observator

Finantele Publice Arad au primit imobilul de sticla finalizat in toamna pentru Vama. Lupta incheiata pentru imobilul de sticla destinat Regionalei Vamale Arad (institutie desfiintata intre timp). Guvernul a hotarat, miercuri, sa treaca imobilul pentru care se bateau mai multe institutii aradene de la Vama la Finantele aradene. "Hotararea privind trecerea unui imobil aflat in domeniul public al statului, din administrarea Ministerului Finantelor Publice – Agentia Nationala de Administrare Fiscala – Autoritatea Nationala a Vamilor, in administrarea Ministerului Finantelor Publice – Agentia Nationala de Administrare Fiscala – Directia Generala a Finantelor Publice a Judetului Arad" va fi publicata in Monitorul Oficial in urmatoarele zile, moment de la care conducerea Finantelor isi poate face planuri. Sediu de miliarde Cladirea fostei Regionale Vamale Arad, institutie desfiintata la finele anului, a devenit, in ultimele luni, un subiect de interes pentru multe institutii fara "casa" sau care si-ar dori sedii noi. Guvernul a alocat, pentru ridicarea cladirii din Arad, 1,7 millioane de euro (adica aproape 60 de miliarde lei vechi), iar o serie de institutii considerau ca imobilul s-ar fi pretat numai bine pentru sediile lor. In prezent, in sediul directiei mai lucreaza doar cativa angajati, care isi fac, de fapt, bagajele. Aurel Matiut, fostul director al regionalei aradene si actualul director adjunct al Directiei Regionale din Timisoara, spera in urma cu mai bine de o luna ca sediul ramane al institutiei, iar explicatia era clara "chiar daca credeti ca suntem cam putini, vom fi si mai multi, cand preluam si accizele". Pe imobilul de la UTA pusese ochii si Primaria, edilul local Gheorghe Falca sustinand faptul ca spera, prin lobby puternic la Bucuresti, sa mute acolo Directia Fiscala (serviciul pentru care Primaria nu a alocat, in acest an, bani pentru imobil). Au spatiu Petru Has, directorul Directiei Generale a Finantelor Publice a Judetului Arad, sustine ca nu a vazut inca hotararea privind trecerea sediului in administrarea institutiei pe care o conduce, desi aflase ca e posibil ca subiectul sa se afle pe ordinea de zi a sedintei de Guvern. "Nu ne-am facut planuri cu ce vrem sa facem acolo, pentru ca am preferat sa nu imi fac vise, pana nu vad actul negru pe alb. Totusi, pot sa va spun ca daca hotararea a fost data, ma bucur ca am reusit sa rezolvam o problema de spatiu extrem de serioasa". Directorul Finantelor sustine ca, in prezent, se lucreaza in conditii precare si ca e posibil ca o parte din angajati sa fie mutati in imobilul de la UTA. A.B. - Adevarul

Eleganta, stil, somptuozitate, modernism, sunt atributele ce caracterizeaza cea de-a treia editie a targului de nunti Dalisis, organizat in incinta Palatului Cultural. Condusi de motto-ul evenimentului "Planifica-ti nunta intr-o zi", organizatorii targului au adus la Arad cele mai mari firme in domeniu, oferind posibilitatea tinerilor aflati in pragul unei nunti, intreaga paleta de servicii privind organizarea celui mai important eveniment al vietii: Nunta. "La editia din acest an sunt prezente 32 de firme din Arad si nu numai, viitorii miri avand aici posibilitatea de a-si pregati nunta in cele mai mici detalii, de la amenajarea salii, la rochii de mireasa, servicii foto si video Sunt firme care ofera consultanta celor care au nevoie de sfatul unor profesionisti in domeniu In ceea ce priveste tendinta, trebuie sa mentionez faptul ca de la an la an se observa tot mai inalte standarde impuse de clienti in organizarea nuntii, iar firmele se adapteaza, pentru ca e un lucru firesc. Nu se poate vorbi despre o tendinta anume in privinta unei „nunti la moda” pentru ca totul este stabilit in functie de fiecare client in parte. Avem clienti din categoria celor care adopta un stil clasic pana la mirese nonconformiste care isi aleg rochii din cele mai sofisticate, atat ca model cat si ca nuanta. In privinta culorilor alese in amenajarea salii, am observat ca in ultimul timp a crescut numarul solicitarilor aranjamentelor in nuante de crem si visiniu. Insa nu este o regula, pentru ca din nou, avem de-a face cu gusturile clientilor. Daca pana anii trecuti, majoritatea mireselor optau pentru rochia alba, acum putem vorbi despre un interes crescut pentru nuantele de crem si chiar auriu. Ideea acestui targ este aceea de a oferi viitorilor miri posibilitatea de a a-si alege dintr-o oferta extrem de variata, elementele care sa-i reprezinte pentru a avea o nunta de vis, asa cum si-o doresc", afirma Simona Stanut, organizator al evenimentului. Tinerii care si-au gasit modelul preferat de rochie, pot sa o cumpere, firmele oferindu-le si discount-uri semnificative. De asemenea, organizatorii ofera vauchere care sunt valabile la sediile firmelor prezente in targ. Sambata, incepand cu orele 13.00, modelele de rochii de mireasa puteau fi admirate intr-o parada organizata pe scena Palatului Cultural. Targul a fost deschis pana duminica, intre orele 11.00 si 19.00. Madiana Mican - Informatia Aradului

Ce mi-a placut mie cel mai mult la targul de constructii incheiat ieri a fost caramida aceea speciala care imita chirpiciul, adusa din Ungaria de un producator care crede, probabil, ca ne e drag de pamantul batut, de nu ne mai putem dezlipi de el, noi, romanii... Parca de pasiune ne-am fi construit casele din materialul cel mai ieftin, cateva sute de ani, nu de nevoie... Adevarul e ca te uiti la caramizile acelea cat pita de Pecica (zic Pecica, fiindca producatorul are si acolo o linie de productie), si nu spui ca nu sunt de chirpici, ci din lemn presat si tratat cu beton. Asemanarea e izbitoare. Pretul nu. Metrul patrat de constructie costa 680 de mii de lei (vechi), plus betonul care se toarna in gaurile caramizilor, formand niste stalpi verticali, solizi, ce rezista la un cutremur de sase grade. Richter, nu Celsius. Cu Celsius e o alta poveste: cica o casa bine incalzita pastreaza caldura doua zile intre peretii de "chirpici modern". Si (pe langa domnisoara blonda care atragea privirile si clientii la standul Colorplus) mi-au mai placut semineele, acelea pe care le vedeti in filmele americane, ornate cu urna matusii care a lasat mostenire casa tinerei si fericitei perechi despre care e vorba in film. Un semineu de genul asta, placat cu piatra speciala sau cu un fel de granit, poate costa cat o garsoniera, cu care cam seamana si la dimensiuni. M-am decis ca daca ma fac primar vreodata fac pe dracu-n patru sa reusesc un schimb avantajos cu vreun prieten: eu ii dau gratarul meu de facut mici pe balcon, eu tot cu balconul, iar el sa-mi dea semineul lui de la etajul unu, cu tot cu etajul, cu parterul care e sub el si cu gradina din spatele casei. Mi-am permis sa-mi las imaginatia sa zburde - unde, daca nu la un targ de imobiliare si constructii?! Am trecut si langa usile de la Porta, dar fiindca astia nu discuta decat cu presa centrala, ii las pe cei din Bucuresti sa scrie daca le plac sau nu. Eu as spune doar ca mi s-au parut cam scumpe. Feroneria a venit si anul acesta la targ nu numai cu clante, binale, inchizatoare si balamale, ci si cu bomboane, probabil pe principiul ca in sufletul clientului patrunzi cel mai bine prin glicemie. Ceva mai incolo, standul Folim era imposibil de ocolit - odata pentru ca - mare si colorat - sarea in ochi, simuland un garaj cu usa electrica; apoi, fiindca a venit la targ cu piesele de fier forjat, balustrade, porti, copertine, care fura privirea si te fac sa visezi ce ai-ai mai construi pe-acasa daca ai fi platit omeneste la serviciu. La fel, cu Gabor Profile: s-a dezvoltat afacerea gardurilor, pe masura ce tot mai multi aradeni au tot mai malti bani; Odata cu potentialul financiar se mai dezvolta si gusturile oamenilor, cresc pretentiile. E bine ca avem firme, in Arad, care sa le satisfaca. Si daca ele nu ar fi pregatite, dincolo de granita asteapta ungurii. Au demonstrat-o la targul acesta, unde o treime dintre expozanti au fost din judetul Bekes. Maghiarii au venit cu de toate: beton, caramida, tigla, seminee, usi, ferestre, izolatii. In hala a doua, un baiat vorbaret incerca sa vanda niste cutite-minune, care taiau si paine, dar si lemne sau cuie. Ehe, daca venea el cu vreo 20 de ani mai devreme, cand franzela era ca betonul, iar untul moale ca faianta - ce succes ar fi avut!  Culmea e ca lumea a zabovit cel mai mult la standul cu pietre funerare.  Frumoase, nu spun nu, dar nu aveau ce cauta la un targ de locuinte. La Confort Construct.  Ce confort in doi metri patrafi, cu o placa de marmura peste tine, incremenit o vesnicie in aceeasi pozitie ca ploua, ca ninge, ca e canicula de ti se topeste necrologul de deasupra ta?!  Nu stiu altii cum gandesc, dar garsonierele acestea slefuite nu le consider tocmai obiectivul cel mai important pentru viitor. Care viitor sub un rasad de panselute, nu suna bine...  Auzi, pietre funerare si morminte la Confort Construct!  Ala de-a venit cu ideea ar trebui premiat, fiindca ne-a facut sa ne reamintim, iar, ca scopul vietii nu este sa ajungem cei mai bogati din cimitir. Targul n-a fost rau. Mai ales ca am si descoperit ca, daca intri cu masina prin spate, dinspre soseaua de Centura, ajungi in hala de expozitie pe usa laterala fara sa platesti bilet. Ups, sper ca nu m-au auzit cei de la Expo, si pot sa fiu smecher si data viitoare! Andrei Ando - Onservator

Au marcat: Maftei (’48), Mazilu (’56), Perja (’62), Maldarasanu (’79) Duminica, 11 martie; ora 18:30; Bucuresti, stadion Giulesti; gazon excelent, spectatori 8.000. Rapid: Coman – M. Constantin, Maftei, Sapunaru – Badoi, Lazar, E. Dica (’63 Maldarasanu), Perja – Ganea, Mazilu (’70 I. Stancu), Moldovan (’58 Buga). Rezerve: Apula – I. Stancu, Rada, Maldarasanu, R. Stancu, Buga. Antrenor: Razvan Lucescu. UTA: Tudor - Mihut, Balint, Chirita, Pascovici (’62 Simao) – Apostu, Cr. Todea, Djokovici(’67 Thiago ), Hidisan  – Stojanovici, Edson (’59 Simion). Rezerve: Hutan – Balan, Tudose, Simao, Thiago, Simion, Danalache. Antrenor: Marius Lacatus. Arbitri: Tiberiu Lajos (Timisoara), Eduard Dumitrescu (Pitesti) si Traian Marchis (Baia Mare).  Rezerva: Ionica Serea (Focsani). Observatori federali: Florin Halagian (Bucuresti) si Florin Prunea (Bucuresti). Cartonase galbene: Sapunaru (’22) / Djokovici (’17), Stojanovici (’25), Balint (’34), Simion (’90 1) Plecati spre Bucuresti cu gandul sa puna probleme Rapidului, fotbalistii "Batranei Doamne" n-au reusit decat prima repriza sa tina cat de cat jocul sub control. Dupa pauza au urmat "dezastrul" si Rapidul a marcat gol dupa gol pentru o victorie cu 4-0. In acest fel, giulestenii au razbunat esecul din tur, de la Arad, cand au pierdut cu 0-1, autorul golului de atunci, Iulian Ştefan, neputand evolua pentru UTA, fiind accidentat. UTA incepe meciul in echipamentul Stelei, adica cu tricouri albastre si sorturi rosii si acest lucru pare sa-i surprinda pe rapidisti. N-au trecut decat 16 secunde de joc si Hidisan ii paseaza excelent lui Stojanovici in spatele lui Maftei, acesta scapa singur cu Coman, trece de acesta, usor in unghi, dar trimite slab spre poarta si Sapunaru opreste balonul. Marius Lacatus promitea ca elevii sai vor fi rai si agresivi si Cristian Todea nu-si dezminte antrenorul. Duelurile sale cu Costin Lazar sunt la limita regulamentului, aradeanul aratand ca nu a mers la Bucuresti sa cedeze centrul terenului. UTA sta la cutie si incearca pe contraatac sa puna probleme, in timp ce Rapidul ataca cu toate liniile dar nu-si creeaza ocazii decat in urma fazelor fixe. Insa mai intai Pascovici, aflat in unghi foarte inchis suteaza puternic, dar in plasa laterala, in minutul 23. Prima ocazie mai periculoasa a Rapidului apare in minutul 28, cand dupa un corner, balonul ajunge la Sapunaru, aflat la 6-7 metri de poarta lui Tudor, lateral stanga, acesta suteaza insa slab si portarul aradean retine. UTA scapa cu bine si in minutul 34, cand cei trei atacanti rapidisti, Ganea, Moldovan si Mazilu, combina in careu, dar obtin doar un corner. Executat periculos si Sapunaru si Constatin nu reusesc sa-l invinga pe Tudor. Presiunea Rpidului pare sa se inteteasca si, in minutul 40, alb-visinii rateaza cea mai mare ocazie a lor din prima repriza, Maftei reluand in stalpul din dreapta al portii aradene, o centrare venita tot dupa o faza fixa. Imediat dupa pauza s-a "stins nocturna" pentru aradeni. Un nou corner pentru Rapid, si nemarcat, in mijlocul careului, Maftei reia cu capul in plasa, 1-0. Nu trec decat 8 minute si este 2-0: Badoi urca nestingherit pe dreapta, centreaza pe jos, Tudor si Balint nu se inteleg, mingea se indreapta spre poarta, Mihut respinge in bara in duel cu Moldovan si Mazilu reia in plasa de la un metru. Peste alte sase minute e deja scor de forfait, Perja reluand in poarta din 7 metri lateral stanga, dupa o centrare lunga a aceluiasi Badoi de pe dreapta: 3-0. Şi asta dupa ce in minutul 60 patru rapidisti au scapat singuri cu Tudor, Moldovan a inscris dar golul nu este validat pentru un ofsaid la Buga. UTA e in corzi, nu leaga nimic, apararea pare total depasita si rateaza prima ocazie a reprizei abia in minutul 78, cand Simion, scapat singur cu Coman suteaza pe langa poarta din 12-13 metri. Peste numai un minut Maldarasanu se distreaza cu Tudor, dupa ce ii fura mingea lui Todea la marginea careului si face 4-0. Stojanovici rateaza si el singur cu Coman, in minutul 81, desi o pasa la Hidisan era mai indicata, iar UTA pleaca umilita de pe Giulesti. Etapa viitoare, la Arad vine Dinamo, liderul clasamentului, si nu se anunta zile placute pentru jucatorii alb-rosii. Marius Herta - Informatia Aradului