- Domnule ambasador, cum va simtiti ca si reprezentant al unei tari ortodoxe in capitala catolicismului, la Vatican? - Ospitalitatea Sfantului Scaun este desavarsita si, prin urmare, nu se manifesta selectiv. Stiti desigur ca, exceptand Statele Unite, Sfantul Scaun intretine cea mai extinsa retea diplomatica dintre toti subiectii de drept international. Potential, toate tarile recunoscute de ONU au vocatia de a se gasi in raporturi diplomatice cu Sfantul Scaun. Ca Ambasador al Romaniei, ma gasesc, asadar, in mijlocul unui centru diplomatic planetar, in care sosesc informatii de o incredibila pertinenta despre toate chestiunile de interes global, in care se produc analize de o neintrecuta acuitate cu privire la marile dosare ale actualitatii. A-ti reprezenta tara la Vatican este, prin urmare, un privilegiu pe care, altminteri, foarte multe tari il acorda doar celor mai prestigiosi si mai experimentati dintre ambasadorii lor. Sunteti la curent, neindoios, cu existenta pozitiei de "decan al corpulului diplomatic", statut preeminent conferit sefului de misiune cu cea mai indelungata prezenta in statut acreditar, sau ambasadorului celui mai prestigios (ca in Romania, de pilda, unde pozitia e prin traditie ocupata de Ambasadorul Sfantului Scaun). Ei bine, din acest punct de vedere, ma gasesc in pozitia, nu neaparat comoda, de a fi "benjaminul" corpului diplomatic, ca cel mai tanar ambasador prezent la Vatican. Un motiv in plus de a resimti privilegiul exceptional pe care il traiesc si, consecutiv, greutatea responsabilitatii acestei investituri. - Care este specificul vietii diplomatice in Vatican? In ce consta activitatea reprezentantei noastre diplomatice in Cetatea Sfantului Scaun? - Tehnic vorbind, diplomatia pe langa Sfantul Scaun s-ar putea defini prin lipsa: daca elimini din activitatea diplomatica obisnuita dimensiunile consulara, economica si militara, iti ramane "miezul" relatiei politico-diplomatice si "invelisul" activitatilor de diplomatie publica si culturala. In termeni mai nobili, as spune ca diplomatia pontificala ipostaziaza esenta traditionala a meseriei, adica dialogul, negocierea, schimbul de vederi. Vaticanul este adesea definit drept "o putere morala", o autoritate care isi permite luxul de a-si promova interesele, virtual universale, prin apelul la principii si prin refuzul oricarei forme de constrangere. Activitatea Ambasadei noastre este completa si, as risca sa spun, suficient de sofisticata; gratie si faptului ca Ministerul nostru de Externe a crezut util ca misiunea Romaniei sa fie una relativ mare, la scara Vaticanului desigur. Activitatea noastra este eminamente politica: cu alte cuvinte, vocatia noastra esentiala este de a intretine cursivitatea si consistenta dialogului pe teme de interes comun intre Sfantul Scaun si Romania. De asemenea, prin relatiile cu celelalte misiuni diplomatice de la Roma, participam asiduu la dialogul global, prin prezentarea pozitiilor Romaniei cu privire la chestiunile de interes general. - Care sunt temele de interes ale Vaticanului fata de Romania si ale Romaniei fata de Vatican? - Sfera interesului comun evolueaza, chiar daca anumite coordonate raman constante. In ceea ce priveste Sfantul Scaun si Romania, as spune ca dialogul diplomatic a evoluat din doua motive: schimbarea de pontificat, produsa in urma cu, iata, doi ani si, in al doilea rand, intrarea Romaniei in Uniunea Europeana. Pentru noul Papa, Europa – leagan al crestinismului – este o tema prioritara, fapt care avantajeaza neindoios tara noastra. Din motive de natura istorica, Romania impartaseste cu Sfantul Scaun o suma consistenta de puncte de vedere comune, asociate, cele mai multe, prezentei religiei in spatiul public. Dupa cum stiti, exista in Europa unita o forma aproape dominanta de secularism – de extractie franceza, sa spunem – care impune o despartire radicala intre Stat si Biserica si epurarea spatiului public de orice referinta religioasa. Exista, pe de alta parte, tari in care prezenta publica a religiosului e un fapt considerat natural, in care relatia dintre autoritatile seculare si cele religioase poate imbraca formula parteneriatului. Romania, alaturi de Polonia in "noua" Europa, poate exprima, in interiorul Uniunii Europene, o forma de secularism diferita de cel "francez", o forma, totusi, nu mai putin legitima. - Ce program zilnic are un ambasador, care sunt reperele cele mai importante in activita-tea Dumneavoastra de zi cu zi? - Reperul esential este activitatea de cancelarie, definita prin operatiuni diverse si, uneori, sofisticate de prelucrare a informatiei: de la lectura presei, sau a sumarelor informative, pana la consultarea surselor diplomatice si, prin urmare, confidentiale. Orice Ambasada aduna si furnizeaza informatie, fapt care impune o buna capacitate de selectie, prelucrare, asimilare, analiza. E indeobste mai putin cunoscut faptul ca orice diplomat trebuie sa fie capabil sa se pronunte calificat asupra oricarei chestiuni de pe agenda diplomatica globala si ca nu se poate, prin urmare, rezuma la problematica bilaterala. In al doilea rand, exista activitatile de reprezentare – ceremonii, dineuri, mese cu public numeros sau restrans. Ele fac parte din munca diplomatica propriu-zisa, nu din frivolitatile inocente sau vinovate ale diplomatiei. - Vaticanul este cunoscut ca un centru religios. In ce masura mai este insa astazi un centru politic si economic informal? - Vaticanul este unul dintre cele mai importante centre politice planetare. Orice pozitie a Sfantului Parinte este larg reflectata in presa mondiala, orice gest pontifical are consecinte prompte si globale. Va reamintesc doar de greutatea pe care a avut-o rezerva Cardinalului Ratzinger – actualul Papa Benedict al XVI-lea – fata de integrarea europeana a Turciei, sau de ecoul discursului pontifical de la Universitatea din Regensburg. Motivul e limpede: Papa vorbeste in numele unei comunitati mai numeroase decat populatia oricarei tari, in numele unei biserici cu o exemplara capacitate de a se manifesta solidar. - Exista o solidaritate politica intre tarile catolice? Este adevarat ca tarile ortodoxe sunt mai putin sprijinite in dezvoltarea lor de catre structurile occidentale, tocmai din motive care tin de diferenta de religie? - Contraexemplul Greciei, de pilda, e pentru mine decisiv. Tara "ortodoxa" – cum spuneti – a cunoscut dupa integrarea in NATO si UE o dezvoltare accelerata si nediscriminatorie. Personal, nu cred in categorii religioase in politica sau diplomatie. Sau, mai exact, nu cred ca identitatile confesionale sant decisive, desi pot atarna intr-o oarecare masura. Integrarea Romaniei nu a fost nici impiedicata, nici stimulata de apartenenta confesionala a majoritatii romanilor. Aceasta apartenenta ar putea juca un rol, in viitor, in fundamentarea anumitor optiuni, in construirea unor aliante ad-hoc sau de mai lunga durata, insa nu intr-un soi de determinism confesional stricto sensu. - Se discuta de la o vreme despre construirea unui brand de tara pentru Romania. Cum se vede de la Vatican tara noastra, care sunt argumentele pe care ar trebui sa le accentuam? - Sa mi se ingaduie naivitatea de a nu percepe utilitatea diplomatica a unui "brand de tara". O natiune, spre deosebire de o firma, pierde prin rezumarea identitatii ei la slogan sau sigla. Personal, si blagianul "deal-vale" mi se pare o sinteza prea abrupta. Sigur, atunci cand discutam despre strategii comerciale, precum promovarea turistica, o formula standardizata inteligent poate produce efecte de captare si conservare a atentiei. In acest caz, iesim totusi din sfera propriu-zis diplomatica si din aceea a interesului meu imediat. In ceea ce priveste felul in care se vede tara noastra de la Roma, o sa aveti privilegiul de a va raspunde insusi Suveranul Pontif care, in discursul anual tinut in fata intregului corp diplomatic, vorbea despre Romania ca despre ”o natiune cu o lunga traditie crestina”. E un "brand" prestigios, care ne avantajeaza in raport cu Sfantul Scaun, dar care isi pierde virtutile in raport cu alte tari. Vedeti, asadar, de ce sunt rezervat in aceasta privinta. - Cum s-a adaptat familia Dumneavoastra la viata din Vatican? Unde locuiti, unde merg copiii la scoala, cum este viata in Vatican, ce obiceiuri diferite sunt fata de ale noastre, la care a trebuit sa va adaptati? - Ne-am adaptat rapid si fara traume la noul context. Locuim in acelasi frumos apartament ca si ultimii mei doi predecesori, la trei pasi de minunatul parc Vila Borghese. A trebuit sa ne adaptam la trafic – infinit mai aglomerat si infinit mai civilizat decat la noi. Masinile se incaleca la propriu, fapt care nu tulbura defel calmul surazator al romanilor. Copiii scolarizabili – Vladimir, Olga si Matei – merg la Scoala elvetiana, cu progeniturile garzilor Papei. Am tinut sa continue limba germana pe care au inceput-o, cu succes, in tara. Cei mici, Toma si Theodora, sant inca acasa, in grija devotata a Doamnei Ambasador. - Ce legaturi pastrati cu Aradul? - De Arad ma leaga afectiunea pentru ai mei – parinti, frati, rubedenii, prieteni; ma leaga amintirea senina a anilor de scoala, cand – in clasa a V-a – mi-am cunoscut sotia; ma leaga recunostinta pentru anii din urma, petrecuti la Centrul Cultural, decisivi pentru formarea mea ca slujitor al interesului public. Ma maguleste calitatea mea de dascal al Universitatii "Aurel Vlaicu" si nedezmintita solidaritate cu care m-a insotit intotdeauna Doamna Rector Lizica Mihut. Trag cu adevarat nadejdea sa nu ma despart nicicand de Arad, un oras pe care am deprins sa il iubesc pe masura ce am inceput sa il inteleg. - Dati-le cateva argumente aradenilor pentru vizitarea Vaticanului. - Nu imi pot imagina crestinismul fara Roma. Acesta e, pentru mine, argumentul decisiv. - Care este mesajul Dumneavoastra catre aradeni, din Cetatea Sfantului Scaun? - E strigatul de bucurie al Bisericii: "Hristos a inviat din morti/Cu moartea pre moarte calcand/si celor din mormanturi/Viata daruindu-le." Andrei Ando & Flavius Ghender - Observator

Familia Regala si-a intampinat oaspetii in curtea castelului, unde s-a desfasurat un concert. Castelul Regal de la Savarsin si-a deschis portile in a doua zi de Pasti. Cu aceasta ocazie, peste o suta de persoane, din localitate, dar si vizitatori veniti din Arad si Deva, au asistat la un concert de muzica medievala sustinut de formatia Huniadi Cantores. Pana la sosirea interpretilor, musafirii au depanat diverse amintiri despre monarhie si despre Regele Mihai, care a petrecut, inainte de a fi alungat de comunisti din tara, multe zile frumoase la castel. Cozonac si oua rosii La finalul concetului, organizat de primarul Ioan Vodicean, Regele Mihai si Regina Ana, principele Radu si principesa Margareta au ciconit oua rosii cu vizitatorii, care au fost poftiti sa guste o felie din cozonacul facut la castel si un pahar de vin. De mentionat ca, ouale au fost vopsite in bucataria castelului, la fel cum se proceda pe vremuri. Conform traditiei, si in acest an, familia regala a ales sa-si petreaca sarbatorile la Savarsin alaturi de localnici. Membrii familiei au iesit in curte, in mijlocul invitatilor si au ascultat mai bine de o ora orchestra Huniadi Cantores. Cantaretii, imbracati in frumoase costume medievale au interpretat un grupaj format din 20 de piese, unele mai scurte, dar toate foarte apreciate de public. V.O. & L.S.- Adevarul

Interviu cu Doina Petri, primar Zadareni, PNL - Care sunt ultimele d-voastra actiuni pentru comuna Zadareni? - Am reusit sa reabilitam acoperisul de la Caminul Cultural, unde am schimbat geamurile si usile, iar acum dorim sa continuam cu amenajarea interioara si exterioara a caminului. Probabil ca, in urmatoarele doua luni vom reusi sa definitivam acest proiect. - Care este situatia proiectului pentru scoala? - Suntem intr-o faza foarte avansata. Dupa primirea autorizatiei de mediu vom incepe constructia propriuzisa. Scoala va avea 12 sali de clasa si o sala de sport, la parterul cladirii.  - Ce planuri aveti pentru gradinite? - Asteptam sa vina colaboratorii nostri din Irlanda din partea carora avem promisiuni ferme ca vor incepe constructia unei gradinite. Am depus si prin Inspectoratul Scolar Judetean un proiect pentru gradinita.   - In ce faza va aflati la capitolul reabilitare drumuri?   - Am facut o seletie de oferta pentru reabilitarea drumurilor in zona unde am atribiut locuri de casa tinerilor. Mai avem un vechi amplasament unde sunt foarte multe constructii noi, care va trebui neaparat amenajata. - Ce proiecte mai aveti pentru tineri? - In luna aprilie, mai vrem sa oferim tinerilor, in baza Legii 15, locuri de casa. Cele care sunt in plus vor fi scoase la vanzare. - Care este situatia canalizarii? - Am reusit sa definitivam proiectul de canalizare pentru 12 km. Initial propiectul a fost facut pentru o statie proprie de epurare, dar intre timp s-a facut o subtraversare pe sub Mures a conductei de canalizare. Dorim sa ne recardam si noi, deoarece costurile sunt aceleasi. Astfel, pe viitor, scapam de costurile de intretinere a unei statii de epurare. - Cand veti reincepe reabilitarea drumurilor? - Avem un proiect de modernizare a tuturor drumurilor din comuna pe care l-am depus la guvern de unde speram sa obtinem fonduri cat mai curand. Totusi, avem si un plan de rezerva, respectiv banii obtinuti din vanzarea terenurilor pentru case vor fi destinati reabilitarii drumurilor comunale. Credem ca, in doua, trei luni de zile vom incepe lucrarile. - Ce ne puteti spune despre reabilitarea  trotuoarele? - In proiectul privind modernizarea drumurilor sunt cuprinse si trotuoarele.             - Care este situatia dispensarului din comuna? - Avem in vedere construirea unui dispensar uman nou. Fostul dispensar a fost retrocedat. Actualmente dispensarul functioneaza in incinta Caminului Cultural, in spatiul amenajat din banii cetatenilor. Speram sa obtinem fonduri pentru a construi un dispensar modern nou cu toate utilitatile necesare. - Exista cabinet stomatologic in Zadareni? - Din pacate nu avem, dar vom avea cabinet stomatologic in dispensarul pe care dorim sa-l construim. De asemenea, in incinta noului dispensar va functiona si o farmacie. In prezent, cetatenii din Zadareni sunt obligati sa mearga pana la Arad pentru a-si cumpara medicamente. Spatiul unde a functionat famacia este al Cooperatiei Felnac. Farmacia s-a desfiintat, iar Cooperatia Felnac nu mai doreste sa-l dea in chirie. - Cum colaborati cu Politia? - Foarte bine. Ne sprijinim reciproc. - Aveti paza de noapte? - Am si depus o cerere, in baza Legii nr. 72, prin Directia Muncii, pentru ca nu stam foarte bine la capitulul venituri. Vor fi doi oameni permanenti in comuna pentru asigurarea pazei. - Sunt investitori in Zadareni? - Primaria nu mai are teren la dispozitie pentru investitori. In schimb, pentru a veni in intampinarea investitorilor s-a propus in Planul Urbanistic General o suprafata de aproximativ 50 de hectare ca zona industriala. Este privata, dar preturile nu sunt mari. Totusi, se pare ca investitorii prefera zona industriala din Aradul Nou, deoarece ii costa mai putin transportul. Daniel Albu - Informatia Aradului

Dupa mai bine de doua decenii, Aradul este gazda "nationalei" de Stiinte socio-umane. In perioada 10-14 aprilie, orasul Arad este gazda unui important eveniment educational: etapa nationala a olimpiadei de stiinte socio-umane. Concursul se va desfasura pe mai multe sectiuni: educatie si cultura civica, logica si argumentare, psihologie, sociologie, economie si filosofie. Ieri dupa-amiaza, la Palatul Cultural, a avut loc deschiderea festiva a olimpiadei. Intr-un cadru solemn, oficialitati locale, reprezentanti ai celor doua universitati aradene, membri ai comisiei nationale, M.E.C. si Institutului Roman pentru Drepturile Omului, s-au adresat participantilor cu calde salutari si cuvenitele urari de succes. Ca gazda, prof. Marius Gondor, inspector scolar general la I.S.J. Arad, s-a aratat mandru ca se adreseaza "elitelor". Cei 289 de elevi prezenti la nationala "pot fi felicitati pentru rezultatele de pana acum la fel ca si dascalii care s-au ocupat de pregatirea lor". Si a concluzionat aratand ca "nu conteaza pe ce loc terminal acest concurs pentru ca, daca ati ajuns pana aici, toti sunteti invingatori". Festivitatea s-a incheiat intr-o nota relaxanta cu un mini concert al orchestrei de camera de la Liceul de Arte "Sabin Dragoi", condus de prof. Dan Boar. "Incalzirea" a fost facuta, urmeaza intrecerea... V.F. - Adevarul

Sute de aradeni au participat la demonstratii de cascadorii, in care protagonisti au fost membrii unei trupe din Franta. Cei prezenti au putut urmari salturi prin foc, cascadorii printre jaloane umane, cascadorii pe doua roti, dar si numere inedite, prezentate in premiera in Romania, de la volanul unor masini transformate special pentru astfel de demonstratii. "Avem masini originale, gigantice, cu care am participat la show-uri in toata lumea. Masinile sunt special fabricate pentru cascadorii, au motoare speciale, de Mercedes, MAN si DAF. Ele au fost modificate si adaptate pentru cascadorii in service-uri specializate din Spania, Irlanda si Franta", a declarat Claudio Gartner, seful trupei de cascadori. In timpul spectacolului de la Arad au fost folosite sase masini, dintre care patru au fost distruse total. De asemenea, unul dintre membrii trupei a prezentat numere pline de suspans, acesta fiind specializat in cascadorii cu masini si motociclete. Tanarul de 22 de ani a trecut de doua ori prin flacari fara costum dc protectie, o data manevrand o motocicleta, iar o data fiind suspendat pe capota unei masini. "Toate numerele sunt foarte riscante. Se merge pe doua roti, se trece prin foc. E nevoie de doar o fractiune de secunda, cand din neatentie se poate ajunge la spital", a mai prccizat Claudio Gartner. Cel mai tanar component al echipei de cascadori are doar 12 ani si a participat la aproape toate demonstratiile din spectacol. Componentii trupei care si-a inceput primul turneu prin Romania sunt pasionati de Monster Trucks si s-au facut cunoscuti in intreaga lume, Claudio Gartner castigand 18 medalii de aur la numeroase concursuri de cascadorie, el fiind si instructor. Turneul trupei va continua pana la toamna in orasele Sibiu, Fagaras, Brasov, majoritatea statiunilor de pe Litoral, Bucuresti, Cluj, Oradea. Anca Pascutiu - Observator