Locuitorii de pe Varful cu Dor au primit de la Primarie adrese ce vorbesc de instrainarea imobilelor Nervi si isterie pe Varful cu Dor, in vecinatatea Parcului Reconcilierii, acolo unde cativa dintre proprietarii de apartamente s-au trezit cu o declaratie in posta din care rezulta ca ar fi dispusi sa isi instraineze locuintele Primariei Arad, urmand sa primeasca despagubiri. Aradenii se plang de faptul ca au primit o astfel de adresa de la Primarie desi pana acum institutia nu a initiat nici un fel de negocieri cu proprietarii imobilelor pe care Municipalitatea le vrea demolate, pentru remodelarea zonei din vecinatatea Parcului Reconcilierii. Consiliul Local a luat, in urma cu o luna, decizia de a muta cinci familii din imobilul de pe Varful cu Dor nr. 11 in alte locatii, acestia fiind cei care stateau in chirie in imobilele Municipalitatii si pentru care contractele au fost schimbate. Numai ca Primaria a pus ochii si pe celelalte imobile degradate din vecinatatea Parcului Reconcilierii, desi mutarea aici e mult mai complicata, in conditiile in care cei care locuiesc in aceste apartamente le detin in proprietate. "Nu s-a negociat insa cu noi niciodata. Prima oara am auzit de intentiile Primariei de la televizor. Acum am primit o scrisoare-declaratie, in care se arata ca suntem de acord «sa intrainez apartament proprietate personala in favoarea Municipiului Arad, in baza unei prealabile si juste despagubiri!".  Va dati seama? Numai ca declaratia nu e stampilata, nu are absolut nimic. "Am fost ieri (-luni n.r.) la Primarie sa aflu mai multe, dar m-au plimbat dintr-o parte in alta, fara sa imi explice cum stau lucrurile. Nu am primit nici un raspuns", ne-a declarat unul dintre proprietarii de imobile de pe Varful cu Dor,  Eugenia Vlad. Un alt proprietar de aici s-a aratat si mai indignat fata de adresa primita: "astia nu is normali? Nu se poate sa ne ia ca din oala". Sunt in aer Cel mai grav fapt in viziunea locuitorilor din vecinatatea Parcului Reconcilierii, pe a caror imobile Primaria are de gand sa le demoleze, este faptul ca nu stiu ce le rezerva viitorul. Nimeni nu le-a spus ce variante au, cat vor primi pentru imobilele sau cand ar trebui sa elibereze apartamentele, daca vor cadea la intelegere, pe cand Municipalitatea ar vrea sa inceapa lucrarile aici. Proprietarii sustin ca de patru ani au auzit (fara a primi nimic oficial) despre demolari si ca au avut de suferit, pentru ca, in anii din urma, au incercat sa-si faca renovari la imobilele in care locuiesc (de exemplu, sa mansardeze), dar acest fapt le-a fost refuzat de Primarie ("pentru ca suntem in zona de demolare"). Incep negocierile Reprezentantii Primariei sustin insa ca procedura abia acum a inceput si ca, de negociat cu proprietarii, se va negocia, dupa ce va fi numit un evaluator si dupa ce proprietatile lor de pe Varful cu Dor vor fi evaluate. Purtatorul de cuvant al Primariei, Valer Marginean, sustine ca proprietarii de aici sunt invitati la discutii "pentru a afla procedura Primariei. Mai mult, in momentul in care vom face selectia evaluatorului, care stabileste valoarea imobilelor, in baza unor criterii de evaluare specifice, proprietarii vor putea face propriile propuneri pentru evaluatori". Pretul extinderii Doar dupa evaluarea imobilelor va incepe negocierea intre Municipalitate si proprietari, pentru pretul final pe care Primaria Arad il va plati pe locuintele de langa Parcul Reconcilierii. Exista desigur si posibilitatea ca proprietarii sa nu fie de acord nici cu pretul obtinut in urma negocierilor, caz in care se pot adresa, potrivit Primariei, justitiei, iar acesta va putea trece la executarea propriei evaluari. Cat priveste decizia Primariei de a incepe acum procedurile pentru achizitionarea imobilelor de pe Varful cu Dor, graba isi are justificarea, potrivit executivului, in posibilitatea de a primi bani de la Guvern pentru extinderea Parcului Reconcilierii, "si nu ar fi indicat sa nu avem pe ce cheltui banii". Declaratie: "Negocierile pentru imobile deabea acum incep"- Valer Marginean A.B.- Adevarul

Intr-un secol in care internetul a devenit cel mai cautat mijloc de informare in masa, treptat atat cinematografele cat si teatrele devin tot mai rar vizitate de catre romani.  In acest context, in sondajul nostru de astazi am incercat sa aflam cat de des mai merg aradenii la un film la cinema, la o piesa de teatru sau la un concert la filarmonica. Danchici Bogdan, student: "Nu merg la cinema. Atata timp cat exista internet si pot descarca orice film, nu vad de ce sa mai dau banii pe un bilet la cinema. Cat despre teatru sau concerte la filarmonica, a trecut mult timp de cand nu am mai fost." Lucaci Dumitru, electrician: "Nu am mai fost la teatru de cand eram la scoala. La cinema nu merg pentru ca nu am timp. Lucram foarte mult si chiar nu mai avem cand. La concerte…niciodata!" Emilutu: "Sincer sa va spun anul acesta nu am mers. Dar obisnuiesc sa merg cand e vreun film bun. La teatru la fel, din cand in cand imi fac timp sa ajung si pe acolo. Pe vremea cand eram eu tanar erau mult mai multe cinema-uri, si in aer liber, era mult mai frumos, iar aradenii le frecventau." Otto Capus, gestionar: "Nu merg aproape deloc. Timpul nu-mi permite, am calculata fiecare secunda pot spune. Iar din cauza lucrului foarte solicitant, nu mai apuc sa mai fac nimic altceva." Ile Daniel, sofer: "Nu ajung sa merg nici la film, nici la teatru, iar pe la Filarmonica chiar foarte rar. Lucrez mai bine de 13 ore pe zi. Iar cand ajung acasa, televizorul este singura mea informare, si filme, stiri, muzica…tot ce vrem." Vlad Remus, mecanic: "Nu am timp sa merg, din pacate. Mi-as dori sincer sa mai ajung macar pe la teatru. Mergeam pe vremuri in fiecare saptamana la film la Dacia, mai ales ca era o perioada in care se difuzau filme foarte bune. Acum insa, nu mai am timp de nimic." A.M. Stoica; C. Untaru - Informatia Aradului

Primarul orasului Sebis, Gheorghe Feies, a trimis Prefecturii o scrisoare, prin care solicita ca actul administrativ sa nu fie "sabotat" de unele decizii politice. "Consider ca trebuie alocati bani pentru invatamant in perioada vacantei, astfel incat inceputul noului an scolar sa gaseasca unitatile de invatamant intr-o stare foarte buna", considera primarul Gheorghe Feies, in prezent membru PD, dupa ce a mai trecut prin alte partide. La bilantul prezentat ieri, Feies a mai spus ca cel mai important lucru din ultima vreme din localitate este finalizarea retelei de canalizare in intregul oras, in toamna acestui an, lucrarile fiind finantate prin accesarea unui credit BERD. Dupa canalizare, urmeaza asfaltarea a 26 de kilometri de strazi, proiect pentru care deocamdata se cauta resursele financiare. Alex Negru - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)

In urma hotararii de guvern privind alocarea de fonduri de la buget pentru programul de dezvoltare a infrastructurii din spatiul rural – OG 7/2006 – 18 localitati din judetul Arad au beneficiat de acest program aflat in derulare (reabilitare drumuri judetene)– la care s-au mai adaugat inca 7 localitati noi, alaturi de finantarile legate de proiectele privind reteaua de alimentare cu apa si canalizare din judet. Nu demult am publicat un amplu articol legat de drumurile judetene, discutand cu harta in fata – si avand ca interlocutori presedintele CJ Iosif Matula si directorul Drumurilor Judetene, Gheorghe Campan.  S-a vorbit despre necesitatea reabilitarii a peste 1000 km de drumuri judetene, sarcina grea pentru Consiliul Judetean. Reteaua de drumuri judetene Arad se intinde pe o lungime de 1078 km, parcurgand toate cele 78 de localitati ale judetului. Iata ce ne-a declarat atunci presedintele CJ: "Prioritatile pe anul 2007 sunt multe, dar totul depinde de fondurile de care dispunem. Una dintre acestea ar fi drumul Arad-Curtici – Santana (cu intersectia DN 79) care se va realiza din fonduri PHARE pe dezvoltare structurala si modernizare. Mai avem in plan doua drumuri transfrontaliere care fac legatura cu Ungaria, drumul Variasu Mic si Graniceri, finalizarea podului de la Savarsin, demararea lucrarilor la podul de la Beliu peste Crisul Alb, drumul judetean Zimandu-Nou -Santana, Turnu – Varias, Julita- Madrigesti, Lipova – Sistarovat (jud. Timis), drumul de la Petris/ limita de judet spre Hunedoara si Vata (drumul regilor), Arad- Moneasa, Ineu- Barsa, Granicei- Elek (3,6 km de drum licitat, banii venind din fonduri PHARE); s-a mai realizat 1 km de drum la Seitin, drumul Nadab-Seleus, la Misca, podul de peste raul Teuz. Totodata se fac, in continuare, lucrari de intretinere, reparatii, pietruiri, plombari. Spre exemplu, actualmente sunt peste 350 de km de drum de reparat." Dupa doua luni si jumatate Conducerea CJ afirma ca a avut ca prioritate in acest mandat (si) dezvoltarea infrastructurii rutiere.  "Avem multe proiecte care urmaza sa fie demarate – spune Matula – dar avem si realizari. Cea mai importanta este reabilitarea podului de la Savarsin, ale carui lucrari avanseaza in ritm alert, astfel ca la sfarsitul acestui an se va putea circula pe el. Realizarea autostrazii reprezinta o prioritate nationala, dar este importanta si consolidarea drumurilor nationale Zam-Nadlac, Arad-Zeribnd, Gurahont-Ineu, Ineu-Chisineu-Cris, Chisineu-Cris-Varsand. Suntem preocupati de modernizarea tronsonului de drum Julita-Madrigesti (care face legatura intre Valea Muresului si Valea Crisului Alb) a tronsonului Lipova-Buzias-Berzovia – pentru o legatura directa si mai scurta intre judetul Arad si Caras-Severin – aflat in faza de proiectare. Un alt proiect ambitios este reabilitarea retelei de drumuri transfrontaliere de la Beba Veche pana la frontiera cu Ungaria, in apropierea zonei Libere Curtici, inclusiv printr-un nou pod peste raul Mures, langa Semlac, aflat in faza de documentatie. Tot aici se inscriu tronsoanele de drum Variasu-Mic-Dombegyhaz-Elek (in faza de executie) si care vor intari relatia regionala cu localitati din Ungaria, descongestionand traficul de pe principalele drumuri din judet, si, in viitor, Autostrada Nadlac-Constanta". Presedintele CJ face observatia ca investitiile privesc si drumurile judetene care fac legatura dintre unele localitati mai izolate cu arterele mai importante din judetul Arad. "Practic, prin modernizarea sau macar pietruirea acestor drumuri oferim o sansa localitatilor care sunt mai putin dezvoltate. Fara infrastructura, in special infrastructura rutiera, aceste localitati nu au nici o sansa de dezvoltare. Niciodata un investitor nu va veni intr-o localitate in care nu are nici macar acces, indiferent de celelalte facilitati de care ar putea dispune". Finantari sustinute la retelele de alimentare cu apa si canalizare Vrem sa stim care este situatia finantarilor privind retelele de alimentare cu apa, canalizari, statii de epurare, poduri, podete, platforme de gunoi - un sector de care toata lumea se plange, fie ca e de la oras sau de la sat. Presedintele CJ vine cu noutati, lucruri pe care merita sa le cunoasca toata lumea.  "Pana in prezent in cadrul Programului de dezvoltare a infrastructurii din spatiul rural au fost realizate urmatoarele etape: depunerea cererilor de finantare de catre 1837 unitati administrativ- teritoriale (UAT); acordarea sumelor necesare realizarii proiectelor tehnice pentru cererile de finantare declarate eligibile (1737); analizarea si prioritizarea cererilor de finantare in functie de criteriile facute publice anterior acordarii punctajelor. Criteriile au tinut cont de numarul de persoane care beneficiaza de obiectele de investitii din Program; acordarea unei prime transe din sumele necesare inceperii executiei pentru primele 734 cereri de finanare. Valoarea totala a programului este de 3 miliarde lei noi, suma din care pot fi finantate in ordinea punctajelor obtinute si publicate de comisie, 1126 de cereri de finantare, dintre care 490 de investitii vizeaza alimentari cu apa in spatiul rural; din cele 767 de cereri aprobate spre executie, 330 vizeaza proiecte de alimentare cu apa". Factorul climatic schimba radical politica finantarilor Schimbarile climatice importante din ultimii ani au insemnat inundatii (2005) si seceta (2007) fapt care a condus la nevoia accelerarii realizarii alimentarilor cu apa destinate populatiei si refacerea infrastructurii distruse de inundatii.  Astfel, de la 1 august 2007, Guvernul a adoptat o hotarare de guvern prin care continua alocarea financiara din bugetul de stat pentru continuarea programului de reabilitare a infrastructurii din mediul rural.  Privitor la judetul nostru, asta inseamna finantarea accelerata a celor 330 de proiecte de alimentari cu apa pentru care este deja deschisa finantarea in anul 2007 prin acordarea unor sume suplimentare.  Se continua finantarea pentru proiectele de investitii care vizeaza poduri, podete, retele de canalizare si deschiderea finantarii pentru inca 343 cereri de finantare. Guvernul Romaniei vizeaza in continuare alocarea de noi transe financiare dupa rectificarea de buget care va avea loc in toamna, precum si dupa monitorizarea ce va fi realizata de catre comisia guvernamentala abilitata de Ordonanta 7/2006 pe baza raporturilor efectuate de primari cu privire la cheltuirea fondurilor publice alocate. "In anul 2006 au fost reabilitate aproximativ 30 km de drumuri, mult mai mult decat in anul 2005, tocmai pentru ca am dispus de fonduri mai mari. Pentru 2007 vor intra in reabilitare cam tot atat, adica 30 km, pentru ca nu sunt bani mai multi. Studiile s-au facut pentru 200 de km dar lipsa banilor ne-a facut sa ne angajam, practic, doar la ceea ce putem realiza, efectiv! – spune directorul Campan. Ar mai fi de reabilitat drumul Julita- Madrigesti si Lipova-Sistarovat Buzias-Berzovia". Drumurile judetene aflate in vizorul CJ care asteapta reabilitarea sunt Curtici - intersectie (intra in executie in acest an), reabilitare Pod Savarsin, reabilitare rampe pod Misca, ranforsare DJ 792 Zarand, reabilitare DJ 792 Seleus, modernizare DJ 709 Turnu-Variasu Mic, ranforsare DJ 709 Seitin, desfundare santuri DJ 682 Zabalt-Dorgos, Pod Bocsig pentru Crisul Alb.  S-au mai facut reparatii drumuri asfaltate (plombari, burdusiri) pe DJ 691 Neudorf – Limita judet Timis, DJ 792 A Bocsig –Craiva, DJ 709 Arad-Pancota; tratamente bituminoase pe DJ 793 Cermei-Lunca Teuz, DJ 792 B Sebis-Moneasa, DJ 792 C Tarnova-Pancota, DJ 792 Seleus-Ineu, DJ 792 A Bocsig-Beliu; marcaje rutiere pe drumul judetean Arad-Felnac; Pancota-Santana, Santana- Sintea Mica; cosire vegetatie Cermei- Berechiu si Socodor-Graniceri. Felicia R.Gheorghe - Observator

Comuna Bocsig e pe cale sa aiba una dintre cele mai moderne zone centrale, cu un parc cu teren de sport si fantani arteziene. Primarul Ioan Ciul a spus ca intentioneaza sa infiinteze un parc in centrul civic al comunei, unde vor fi terenuri de sport si de joaca pentru cei mici, dar si o fantana arteziana. Autoritatile locale nu au deocamdata banii necesari, dar sunt sigure ca vor face rost de finantare direct de la Guvern, din fondurile destinate impaduririlor si crearii de spatii verzi. Pana sa vina banii de la Guvern, autoritatile din comuna se vor imprumuta de la bancile comerciale, in jur de doua milioane de lei,  pentru a realiza anumite lucrari, cum ar fi alimentarea cu apa, trotuare si iluminat public.  Alex Negru - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)