Asociatia Club Sportiv " Vointa" Arad, club de sporturi nautice cu o traditie veche in domeniu (1890), a aderat la Campania de protectia mediului de-a lungul raului Mures, initiata de Asociatia "Csemete" Szeged, in parteneriat cu Primaria Municipiului si cu Universitatea "Aurel Vlaicu" Arad… Actiunea la care insusi ministrul mediului, Attila Korodi, a tinut sa participe se insereaza in asa-numitul Proiect Interregional III al UE si este initiata – spre cinstea lor si spre (hai sa nu spunem chiar „rusinea”!) respectul nostru – de vecinii nostri maghiari… de altfel la fel de interesati de pastrarea unui Mures curat. "De la Tisa la Tisa" se numeste Campania de protectia mediului de-a lungul raului Mures, iar argumentatia cu care vin initiatorii proiectului a fost de natura sa impresioneze Inaltele Foruri Europene pana in masura in care au alocat fonduri – chiar daca nu suficiente, cel putin necesare! – pentru reusita actiunii. "Starea apelor curgatoare este o problema speciala a protectiei naturii din prezent, deoarece nivelul de incarcare si gradul de periclitare al acestor ape mici este esential mai mare decat cel al lacurilor mari, al marilor sau al oceanelor. Apa, vietatile fluviilor internationale de pe continentul nostru deja ne-a cauzat numeroase probleme. Rezultatul final al tehnologiilor industriale si a valorificarii agricole sau a valorificarii in alte scopuri este de cele mai multe ori reintroducerea in rau a unei mase de apa semicuratate sau necuratate, care influenteaza fundamental flora si fauna acvatica. Şi Muresul este un rau international, care izvoraste in Romania si dupa un traseu de 750 de km se varsa in Tisa pe Campia Maghiara. Raul este afectat de poluare diversa de catre doua tari, care prin capacitatea sa vizibila de autocuratare ne semnaleaza in mod perceptibil doar interventiile violente. Omul care traieste in natura si a carui activitate depinde de starea sanitara a Muresului, vede cu ochi mult mai critici fenomenele deceniilor trecute, modificarile negative intervenite in viata raului. Poluare nedemna a raului este dovedit prin nenumarate observari si date, dar societatea percepe in masura mai mica efectele fenomenelor invizibile de sub apa. Calitatea apei defineste nu numai relatia dintre flora, fauna si rau, ci si cea dintre omul care traieste in mediul inconjurator al raului si rau. Pescuitul, ca meserie din timpuri stravechi, resimte primul, prin intermediul diversitatii si cantitatii stocului de peste, starile de degradare care sunt urmate de vizita din ce in ce mai rara a amatorilor de turism bland care uita sa se mai scalde in apa" – este parte din argumentatie. In scopul cunoasterii problemelor nerezolvate cu care ne confruntam cu totii in ceea ce priveste Muresul, s-au infiintat asociatia CSEMETE de protectie a naturii si a mediului si partenerii ei, campania de comunicare si protectia mediului care implica doua tari purtand numele de Forumul Mures. Pe langa cartografia problemei, un scop important al campaniei este si cunoasterea opiniei oamenilor care traiesc aici si influentarea acesteia intr-o directie pozitiva dupa posibilitati, adica si informarea. Sloganul concis al principiului de protectie a mediului al campaniei este urmatorul: "Pentru Muresul potabil din nou!".  S-a mai facut o excursie cu scop asemanator in vara anului 2004 care, repetand performanta sportiva a lui Dr. Petz István cu 100 de ani in urma, a cunoscut, parcurgand traseul excursiei pe apa, imaginea de azi a raului care poate fi comparata pe baza jurnalului pastrat al precursorului de seama cu starile anterioare cu un secol. Miezul campaniei a fost si anul 2006 excursia pe apa, care a avut loc sub lozinca "De la Tisa la Tisa", adica s-a desfasurat de la asezarea Tisa din Romania (Comuna Burjuc, Judetul Hunedoara) pana la gura de la Tisa a raului Mures – si despre care cotidianul nostru a relatat prompt, la momentul respectiv. Echipajul, alcatuit din 10-12 persoane, a defilat cu barci canoe pana la asezarea Burjuc de pe malul Muresului, de unde timp de 10 zile avansand in jos a ajuns gura de la Szeged.  Pe parcurs s-a alaturat numerosi vaslasi localnici, semnaland prin participare personala identificarea cu principiul intelectualitatii campaniei.  Pe parcursul drumului, oprindu-se din 20 in 20 de km, s-a tinut un forum cu lozinca pentru Muresul potabil invitand locuitorii a cate o asezare, iesind la suprafata probleme locale care tin de mediu si de calitatea apei si variatiile posibile de rezolvare a acestora.  "Pentru ca opiniile indiferent de apartenenta nationala sa ajunga intr-o structura unitara, publicul care a vizitat forumul si-a exprimat, prin semnarea unei declaratii de intentie, dorinta ca sursele de poluare ce afecteaza raul trebuie dezvaluite si trebuie luate masuri pentru suprimarea lor si din cauza exigentei fundamentale a vietii omenesti sanatoase. Ei sunt convinsi ca aceste voci de avertizare vor fi ascultate de catre persoanele responsabile cu luarea deciziilor si de catre autoritati, recunoscand ca un cuvant strigat cu voce mai tare poate fi auzit si in locuri mai indepartate"– ne scriu organizatorii. In – cel putin dupa parerea noastra – importanta actiune se implica ACS "Vointa" Arad, care isi propune sa respecte urmatorul grafic: Gazduirea expozitiei de fotografii executate in timpul campaniei din 2006, (25.05.2007 – 25.06.2007); Organizarea unei croaziere pe Mures, pe distanta Ponton Vointa – Pod CFR Micalaca, pe data de 06.07.2007, ora 16, cu participarea unor personalitati marcante din lumea sportului nautic aradean si reprezentanti ai mediei locale; Intalnire cu activistii campaniei care coboara pe Mures, de la Deva, pana la Tisa. Croaziera din data de 06.07.2007, orele 16.00 cu plecare de la pontonul "Vointa", cu barci Kanoe de agrement, respectiv salupa. "Pe parcurs s-au facut o multime de poze si inregistrari video, iar despre Forumul Mures se pot afla mai multe de pe pagina web al campaniei   (www.marosforum.com). Dintre pozele cele mai graitoare am alcatuit un material de expozitie care poate fi privit aici, iar declaratie de intentie poate fi citita de asemenea, respectiv in cazul in care sunteti de acord cu cele expuse, scopurile pot fi sustinute si prin semnatura" – ne spune Peloc Mateiu, presedintele Clubului Vointa. Lucian Valeriu - Observator

Desi tema autostrazii de pe coridorul IV european (in special tronsonul Arad – Timisoara) a fost frecvent dezbatuta in mediile politice si mult reflectata in presa locala (si chiar centrala), deputatul Gheorghe Chiper a adresat o interpelare ministrului transporturilor in legatura cu aceasta mare investitie, solicitand d-lui Ludovic Orban precizari exacte despre stadiul pregatirilor, mai ales despre termenul de incepere a lucrarilor. Raspunsul ministrului de resort precizeaza ca momentul de incepere al lucrarilor este luna august 2007, iar finalizarea va avea loc in august 2009.  "Cu alte cuvinte, ne vom putea astepta ca peste mai putin de o luna sa vedem la lucru multe utilaje terasiere, mijloace de transport si alte utilaje specifice pe acest tronson, iar traseul sa fie cunoscut si chiar marcat" a subliniat deputatul Chiper. Conform celor declarate de deputatul Chiper, "din pacate, o asemenea situatie pare iluzorie, data fiind marea intarziere inregistrata pana acum in ce priveste asigurarea conditiilor de demarare a lucrarilor, cu toate ca exista finantare inca din 2003 pentru acest tronson. Se pare ca responsabilii guvernamentali includ in "conceptul" de incepere a lucrarilor chiar simpla achizitie a unor suprafete de teren pentru asigurarea amplasamentelor (indiferent de marimea lor). Ceea ce este desigur insuficient si derutant, punandu-se astfel la indoiala si termenele stabilite prin program la celelalte tronsoane, precum si terminarea lucrarilor la tronsonul Arad – Timisoara, care ne intereseaza in mod deosebit". Daniel Albu - Informatia Aradului

Bilant al aliantei oraselor europene la Arad!  Alianta care numara 34 de orase din 12 tari deruleaza proiecte comune printre  care si unul de revitalizare a oraselor istorice, ca sansa pentru dezvoltarea durabila. La intrunirea de la Arad a fost prezentat catalogul parimoniului cultural al Aradului, finantat de Consiliul local municipal.  History Urban este proiectul comun derulat de 19 municipii europene.  Institute de cercetare si companii private incearca sa reabiliteze patrimonial cultural, sa revigoreze economia urbana si sa imbunatateasca activitatea factorilor de decizie. Toate municipiile participante detin piese de patrimoniu cultural, altele chiar patrimoniu international UNESCO. Partenerii de proiect din Austria, Grecia, Germania, Ungaria, Italia, Cehia, Polonia si Romania, prin orasele Arad si Oradea dezvolta proiecte commune.  Aradul a editat un catalog al patrimoniului cultural construit. Cladiri vechi in stil baroc si classicist, in stil eclactic, dar si in stilul anilor 1900 se regasesc in catalog. Fotografi, muzeografi  si specialisti ai Casei de cultura a municipiului au pus umarul la realizarea acestuia. Izabela Vekas - Televiziunea Arad

La sfarsitul acestei sesiuni de examene, parinti, elevi si profesori au castigat experienta inca unui an de maturitate. S-a desfasurat ultimul examen - proba F, la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, este vorba de mai multe probe printre care si proba de Educatie fizica si sport.  Legat de aceasta proba, s-au facut pregatiri pentru canicula, dar si pentru vijelie, in caz de urgenta "se poate amana ziua si ora examenului si s-au luat masurile necesare in acest sens", ne-a precizat Inspectorul General al I.Ş.J. Arad, Marius Göndor.  Se mai specifica faptul ca elevii care se prezinta la acest examen vor avea asupra lor adeverinta medicala. Intarziati la examen La examenul de miercuri, doi elevi au intarziat si a fost nevoie de alegerea variantelor de rezerva.  Problemele pentru care nu s-au prezentat pana la ora 8.30 au fost legate de o inmormantare si de un accident care a ingreunat circulatia, unul dintre elevi venind de la Deva. Urmeaza contestatiile Penultimul examen din sesiunea de vara a examenului de Bacalaureat, respectiv proba E, la alegere din aria curriculara corespunzatoare specializarii, s-a desfasurat miercuri, 4 iulie a.c., iar absolventii de liceu au primit spre rezolvare varianta cu numarul 67.  Pentru prima data la Bacalaureat, au fost introduse printre probele de examen si limbile spaniola, italiana, portugheza, greaca moderna, latina si japoneza. Incepand cu ziua de 7 iulie a.c., se vor afisa rezultatele, pana la ora 16 si se vor depune contestatiile, intre orele 16 si 20, dupa-masa.  In perioada 8 - 9 iulie, se vor rezolva contestatiile, iar pe 10 iulie se afiseaza rezultatele finale. Caseta - Opinii de pe internet In urma examenelor, tinerii nu au intarziat sa-si exprime parerile pe internet.  De cele mai multe ori pertinente si mai mature decat ale adultilor. • bafta! tuturor indiferent la ce au avut examen. Mult a fost... putin mai este... haideti, ce, sunteti copii isteti! • Succes daca ati invatat, altfel, cadere libera placuta. Mai e o sesiune si in toamna. Sincer, mi se rupe daca cei care in loc sa invete au frecat bancile in parcuri, si tastele pe messenger. Societatea nu prea are nevoie de rebuturi. A ba da, la tarnacop. Exceptie fac olimpicii, care au o scuza, dedicandu-si timpul pentru performanta. Lor le doresc si mai mult succes! • multa bafta! desi din cate am vazut si auzit, nu asta iti trebuie sa iei nota mare la BAC, ci niste pliculete cu banuti! "pe vremea noastra" nu ni se dictau raspunsurile de catre supraveghetori, doar in facultate! succes celor care dau bacul pe bune! L. F. - Adevarul

"Aradul are doar in 2012 grad de indatorare 7,7 la suta. El scade la 0,5 pana in 2023, iar legea ne permite 25 la suta pe fiecare an", declara primarul de Arad, Gheorghe Falca.  Municipalitatea aradeana deruleaza credite de 70 de milioane de euro, fiind in tratative pentru un nou credit de 33 de milioane de lei, pentru reabilitarea strazilor. "Dezvoltarea unui municipiu nu poate avea loc fara aceste imprumuturi, in aceasta etapa", a declarat presedintele Consiliului Judetean Arad, Iosif Matula.  Pozitia acestuia fata de credite  este recent schimbata, la inceputul acestui an conducerea CJA declaran-du-se reticenta fata de imprumuturile bancare. "Avem multe studii de fezabilitate, pe multe proiecte. Am constatat ca trebuie sa platim cateva milioane de euro pentru co-finantari. In perioada 2008 – 2013 trebuie sa luam imprumuturi", a mai spus Matula. Alex Negru - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)