|
Stirile
Zilei |
VIRTUAL
ARAD
Suntem pe
locul
Votati-ne zilnic!
|
|
|
Luni,
3 decembrie 2007 |
|
- Ideologul
Marii Uniri - "Vasile Goldis" comemorat
de UVVG
|
|
Senatul
Universitatii
de Vest "Vasile Goldis" a organizat,
la sfarsitul saptamanii trecute, mai multe manifestari
dedicate Zilei Nationale si omagierii lui Vasile Goldis,
ideologul Marii Uniri.
Astfel, vineri la Muzeul Memorial "Vasile
Goldis" de pe str. Vasile Goldis, nr. 6 a
fost-dezvelita Placa Comemorativa "145 de
ani de la nasterea lui Vasile Goldis", dupa
care, in Aula Stefan Cicio Pop, s-a desfasurat un
simpozion tematic privind activitatea lui Vasile Goldis.
De asemenea, au fost acordate diplome omagiale Vasile
Goldis.
Manifestarile au continuat cu un Te-Deum la Statuia
lui Vasile Goldis si depuneri de coroane la mormintele
"Corifeilor Marii Uniri": Vasile
Goldis, Stefan Cicio Pop si Ioan Suciu, iar duminica
a avut loc un parastas de pomenire in memoria marelui
roman.
Manifestarile au fost cpnduse de prof. univ. dr. Aurel
Ardelean, rector al Universitatii de Vest "Vasile
Goldis", care a subliniat importanta pe care
a avut-o marele roman Vasile Goldis la Marea Unire.
Om politic care a slujit cu credinta idealurile de
libertate si unitate nationala a romanilor, Vasile
Goldis se numara printre inspiratorii si organizatorii
maretului act al Unirii din 1918, cu tot ce a insemnat
el pentru faurirea satului unitar roman, printre ganditorii
progresisti ai vremii care au promovat ideile generoase
ale emanciparii maselor populare si ale intelegerii
intre toate popoarele lumii.
Vasile Goldis s-a nascut la 12 noiembrie 1872 in casa
bunicului sau Teodor Goldis, in satul Mocirla, din
parintii Isaia si Floarea.
Familia tatalui isi are origine pe meleagurile bihorene
in localitatea Chiscau de langa Baita - Bihor unde
pana astazi Goldisestii formeaza o buna parte din
populata ocupata cu baiesitul la minele de aur din
Muhtii Apuseni.
Pe la 1740, Teodor Goldis, unul dintre stramosti viitorului
carturar si om politic, se muta la Mocirla de unde
familia este constant mentionata in perioada ulterioara.
Teodor, bunicul lui Vasile Goldis este preot in acest
sat.
Cei doi copii ai sai Isaia si Petru imbratiseaza si
ei cariera tatalui lor preoti primul in Mocirla, Seleus,
si Cermei, cel de al doilea in satul natal.
Mama lui Vasile Goldis este fiica preotului Ioan Cornea
din Rapsig - Arad ce se trage dintr-o veche familie
de romani din tinutul Fagarasului.
Dornic sa se afirme in lupta pe care intelectualii
romani o duceau pentru propasirea natiunilor, la 5
martie 1888 ii adreseaza lui Gheorghe Baritiu o scrisoare
prin care il roaga sa-i ilesneasca ocuparea unei catedre
la Sibiu.
Incepand cu anul 1905, Vasile Goldis se consacra mai
ales activitatii politice.
La 10 ianuarie 1905 in cadrul conferintei Partidului
National Roman , cere cu insistenta alaturi de alti
membrii sa fie abandonata tactica rezistentei pasive
fata de politica oficiala promovata de guvernele de
la Budapesta si Viena fata de romani si sa fie inlocuita
cu o tactica activa, elastica, care sa tina cont de
conjunctura actuala si de sarcinile imediate ce stau
in fata poporului roman din Transilvania.
Aceasta tactica cunoscuta sub denumirea de "noul
activism" desi nu a fost adoptata principial
la conferinta a fost insa urmata de aproape toti conducatorii
si activistii P.N.R.
Goldis insasi in calitate de deputat in parlamentul
maghiar pentru circumscriptia Radna, intre anii 1906-1910
a intervenit de numeroase ori (22 discursuri) impotriva
diverselor legi asupritoare de nationalitati!
Redacteaza impreuna cu Emanoil Ungureanu si Ioan Mihu
un memoriu pe care acesta din urma il inainteaza guvernului
la 13 septembrie 1910 din partea Partidului National
Roman ca raspuns la propunerile de tratative ale acestuia.
Revendicari romanesti
Memoriul cuprinde revendicarile romanesti: recunoasterea
legala a P.N.R., legiferarea votului universal, introducerea
limbii romane in administratie si justitie, autonomia
bisericii romanesti, abrogarea legii Apponyi.
Toate acest cereri sunt respinse, oferindu-se in schimb
dizolvarea P.N.R. si contopirea cu alte partide politice
oficiale din Ungaria. In legatura cu pozitia adoptata
de guvernul maghiar, Vasile Goldis ii scie lui Ioan
Mihu "Fara recunoaterea Partidului National
Roman ca partid constitutional si fara adrmterea validitatii
politice a poporului roman in conformitate cu insemnatatea
sa numerica, economica si culturala in statul ungar,
niciodata nu voi primi nici un fel detranzactiune
nici cu guvemul tarii nici cu vreun partid",
dovedindu-se inca odata militant consecvent, situat
pe pozitie ferma in miscarea nationala romaneasca.
In aceste conditii primeste sa conduca ziarul "Romanul"
fondat la Arad de la 1 ianuarie 1911, care dupa incetarea
aparitiei in martie 1912 a ziarului "Tribuna"
a devenit cartierul general al luptei politice romanesti,
pregatind Unirea cea mare, anuntand pe orice cale
prabusirea iminenta a Imperiului Austro-Ungar.
In caltate de director al ziarului, Vasile Goldis
refuza semnarea declaratiei de fidelitate fata de
guvernul contelui Tisza in conditiile intrarii Romaniei
in razboi impotriva Austro-Ungariei.
Acest act de curaj, calificat de autoritatile maghiare
drept atitudine duplicitara si lipsita de patriotism
a determinat suspendarea, in martie 1916, a ziarului
"Romanul" care va reapare abia in
preajma evenimentelor de la Alba Iulia.
In perioada Primului Razboi Mondial, Vasile Goldis
continua sa combata politica oficiala care urmarea
cu si mai mare asiduitate deznationalizarea romanilor
din Transilvania.
El protesteaza impotriva abuzurilor fata de populatia
romaneasca,impotriva internarii in lagare a unor romani
considerati suspecti de catre guvern, impotriva gravelor
prejudicii aduce invatamantului prin ocuparea scolilor
de catre armata sau prin restrangerea autonomiei scolilor
romanesti.
In conditiile infrangerii monarhiei austro-ungare
pe toate fronturile, lupta de eliberare a popoarelor
din Imperiu si in mod firesc si a poporului roman
lua amploare deosebita, afirmandu-se in mod categoric
principiul autodeterminarii nationale.
Membrii comitetului executiv al Partidului National
Roman se intrunesc din initiativa lui Aurel Lazar
la Oradea si in urma examinarii situatiei politice
hotarasc redactarea unei declaratii care urma
sa fie prezentata in parlamentul maghiar. Declaratia
redactata de Vasile Goldis invoca dreptul firesc al
natiunilor de a dispune singure de soarta lor si reclama
si pentru natiunea romana dreptul "ca libera
de orice inraurire straina sa hotarasca singura asezarea
ei printre natiunile libere".
"Catre popoarele lumii"
Consiliul National Roman Central adreseaza
la 18 noiembrie 1918 un alt manifest intitulat "Catre
popoarele lumii" redactat in limba romana
si franceza prin care se exprima hotararea nestramutata
a natiunii romane din Transilvania de a se uni cu
Romania, indiferent de ceea ce s-ar decide la Conferinta
de pace.
In cursul luriii noiembrie 1918, Consiliul National
Roman Central numit acum Marele Sfat al Natiunii Romane
desfasoara intense pregatiri in vederea convocarii
unei adunari a reprezentantilor tuturor categoriilor
sociale din Transilvania.
Textul convocarii, ca de altfel si al celor doua manifeste
ale CNRC a fost redactat de Vasile Goldis, care a
conceput aceasta adunare ca un forum al intregii tari
a carei vointa avea sa fie legitimata aici.
Discurs celebru
La 1 decembrie 1918 Vasile Goldis rosteste la
Marea Adunare de la Alba Iulia celebrul sau discurs
in care releva asuprirea nationala si sociala exercitata
de-a lungul veacurilor asupra romanilor din Transilvania
si Banat subliniind perenitatea acestora inconditii
vitrege, inevitabilitatea dezmembrarii monarhiei austro-ungare,
a eliberarii popoarelor asuprite si a constituirii
pe ruinele acesteia a unor noi state nationale. Libertatea
natiunii romane din Transilvania nu poate fi conceputa
in afara unirii ei cu Romania intre hotarele firesti
mostenite de la stramosi.
In
concluzie, arata Vasile Goldis "unirea tuturor
romanilor intr-un singur stat este cea mai fireasca
pretentiune a civilizatiunii" si astazi,
in 1918 dupa atatea veacuri de lupta si suferinta
"poporul roman nu mai revendica fata de nimeni
dreptul sau la autodeterminare, nu-l cere nimanui
ci-l decreteaza ca pe un drept natural, sacru al sau".
Hotararea adunarii de la Alba lulia, act de o deosebita
importanta politica si juridica, prevede unirea definitiva
a Transilvaniei si Banatului cu Romania, si stipula
principiile fundamentale ce ar urma sa stea la baza
noului stat roman: deplina egalitate in drepturi a
tuturor cetatenilor fara deosebire de nationalitate
si religie, infaptuirea unui regim democratic, libertatea
presei, reforma agrara, colaborarea cu toate natiunile
lumii.
Hotararea a fost intampinata cu un entuziasm de nedescris
atat de cei peste 100 000 de participanti la adunarea
de pe Campul lui Horea din Alba Iulia, cat si de intregul
popor roman de pe ambele versante ale Carpatilor.
In Consiliul Dirigent ales la 2 decembrie 1918, care
avea sa conduca treburile Transilvaniei pana la 2
aprilie 1920, Vasile Goldis a detinut functia de ministru
al instructiunii si nationalitatilor. El a fost presedinte
al delegatiei care a prezentat la Bucuresti actul
Unirii.
Guvernele de la Bucuresti
Cu ocazia primirii delegatiei in sala tronului
a rostit o vibranta cuvantare in care facea bilantul
luptelor de secole a poporului roman pentru unitatea
nationala.
Dupa Unire, Vasile Goldis a facut parte din guvernele
de la Bucuresti conduse de I.C. Bratianu (1918-1919),
A. Vaitosanu (1919-1920), A. Averescu (1920-1926),
a fost ales deputat al Partidului National Roman in
circumscriptiile Radna (1919), Pecica si Ineu (1922).
In 1919 este ales membru al Academiei Romane.
Continua sa militeze cu intransigenta pentru respectarea
de catre toate guvernele si partidele a principiilor
democratice exprimate in Declaratia Adunarii de la
Alba Iulia preocupat ca la procesul desavarsirii idealului
de stat national unitar si democratic sa ia parte
activa toate clasele sociale.
Denunta in repetate randuri indepartarea claselor
avute de programul de democratizare a vietii publice
romanesti, fapt care determina scaderea treptata a
rolului sau politic.
Daniel
Albu - Informatia Aradului
|
|
- Cotta
a sarbatorit cu purcei de lapte, tombola si dans un
an bun
|
|
Americanii
il numesc team-building. La noi ii se zice "cheful
firmei".
Indiferent ce nume ar avea, esenta este aceeasi –
o zi in care, de dimineata pana seara, intre angajati
si sefi nu exista nicio diferenta, decat poate pe
ringul de dans...
Sambata aproape o mie de oameni de la firma Cotta
din Arad au avut o astfel de zi.
La Expo Arad International, intr-o sala impodobita
cu baloane, ghirlande, plina ochi, angajatii companiei
s-au distrat pana noaptea.
Valsuri, muzica populara, pop, disco si Tinu Veresezan
au animat atmosfera.
Au fost mai multe reprize de cateva zeci de minute
in care nimeni nu mai statea la mese, toata lumea
dansa.
Inclusiv directorul general, Gheorghe Cosma, in ciuda
faptului ca in urma cu numai o zi a fost consultat
de urgenta de un ortoped si a primit un tratament
injectabil pentru o leziune la genunchi.
"Este a saptea oara cand organizam acest eveniment.
Acum, ca a coincis cu ziua nationala, parca e si mai
deosebit. De cand exista firma noastra, la fiecare
sfarsit de an ne intalnim cu colegii sa ne simtim
bine in cadrul unui astfel de eveniment. Nu imi place
sa ii vad numai muncind; adevarul este ca depun un
efort mare in fiecare zi, merita sa se destinda si
sa ne simta aproape de ei, fiindca ei sunt baza companiei"
- a declarat, pentru ziarul, nostru Gheorghe Cosma.
Seara, cei de la Cotta au participat la o tombola
in care cu un bilet (primit gratuit) au concurat pentru
unul dintre cele peste treizeci de premii oferite
de patronat: masini de spalat, un frigider, robot
de bucatarie, uscatoare de par, prajitoarea de paine,
aparate de cafea, in general aparatura electro-casnica,
numai de firma.
Cotta este o companie aradeana specializata in productie
de mobilier.
S-a dezvoltat exploziv, demonstrand ca o firma locala
poate concura cu foarte mult succes orice companie
internationala, daca este organizata riguros si functioneaza
dupa regulile economiei de piata.
Si-a deschis o hala de productie la Sebis (unde acum
s-a extins cu o a doua hala) si o fabrica la Socodor,
unde anul viitor va putea realiza o productie de cinci
camioane de mobila pe zi.
Pe platourile de mancare deosebite pregatite pentru
angajatii fimei, purceii de lapte au fost punctul
principal de atractie.
Garnisiti cu salata si decorati cu maioneza, au fost
momentul culinar al serii.
Insa nici vegetarienii sau cei care tin post nu au
fost dezavantajati, pentru ca varietatea de salate
si mancaruri preparate si servite anume sa atraga,
a satisfacut toate gusturile.
Iar pentru cei care s-au lipit mai degraba de bufetul
cu bauturi, conducerea firmei a pregatit o surpriza:
transportul gratuit cu autocarul, pana in oras, sa
nu aiba probleme cu carnetul de conducere...
Pe platourile de mancare deosebite pregatite pentru
angajatii fimei, purceii de lapte au fost punctul
principal de atractie.
Garnisiti cu salata si decorati cu maioneza, au fost
momentul culinar al serii.
Andrei
Ando - Observator
|
|
- Bal
de caritate al cluburilor Rotary
|
|
Cele
cateva sute de milioane de lei stranse vor fi folosite
pentru copilul Daria Sarmasan si Spitalul Judetean
Arad.
Peste 190 de invitati, pesonalitati ale vietii
politice, sociale, economice si culturale ale Aradului
dar si oaspeti din Timisoara, Lugoj, Buzias, Resita,
Oradea si Serbia au luat parte de evenimentul organizat
de cluburile Rotary din Arad si Ineu (presedinte Ioan
Leucuta), sambata seara, in saloanele hotelului Continental-Astoria.
Balul rotaryenilor si-a propus adunarea unei sume
de bani cat mai mare care sa fie folosita pentru sprijinirea
familiei micutei Daria Sarmasan despre a carei suferinta
ziarul Adevarul a relatat deja, cat si pentru reabilitarea
unui compartiment al Spitalului Judetean din Arad.
Scopul a fost atins, ne-a declarat presedintele Rotary
Club Arad, dr. Emil Vancu.
Pentru ca noua, tuturor celor care am fost aici, ne
pasa, asa cum de altfel subliniaza si motto-ul acestui
an.
Alaturi de rotaryeni au fost prezenti la bal si reprezentanti
ai cluburilor Lyons.
M.S.
- Adevarul
|
|
|
Dupa
cinci meciuri fara victorie, echipa de fotbal Dinamo
Bucuresti a incheiat turul campionatului 2007-2008
cu un succes fara emotii, 3-1, in fata modestei UTA.
Intrati de o saptamana pe mana cuplului Cornel Dinu
- Cornel Talnar, "cainii" au luat
conducerea pe tabela de marcaj in minutul 43, printr-un
sut violent de la 25 de metri al lui Adrian Cristea.
Scorul a fost majorat la inceputul reprizei a doua
de Florin Bratu, care a finalizat o actiune a aceluiasi
Cristea.
Dupa desprinderea pe tabela, cuplul BD (Bratu - Danciulescu)
a intrat in actiune.
La capatul mai multor atacuri in forta, Bratu a reusit
dubla, dupa o pasa a "Corbului",
ridicand scorul la 3-0.
Supervizati de la oficiala de Cornel Dinu, care a
tinut in permanenta legatura cu Talnar, aflat pe banca,
dinamovistii au incercat sa faca scor, insa nou-intratii
Claudiu Niculescu, Daniel Oprita si Liviu Ganea nu
s-au "lipit" la gol.
In schimb, au marcat "textilistii",
la ultima faza de joc, prin Adrian Drida.
Astfel, UTA pierde primul meci in fata unei echipe
bucurestene in acest sezon, dupa 1-1 cu Steaua si
1-0 cu Rapid.
TALNAR SE LAUDA
"Le-am redat dorinta"
Aradenii au recunoscut ca n-au avut nicio sansa
in meciul de ieri dupa amiaza: "Noi am sperat
ca, daca am batut pe Rapid, iar giulestenii au invins
in Stefan cel Mare, vom avea un meci usor. N-a fost
asa. Dinamo a fost o echipa mai buna decat Rapid",
a declarat Cosmin Pascovici, capitanul celor din Arad.
Acesta face parte din gasca ex-dinamovistilor de la
UTA, alaturi de Mihut si Baltoi.
"Pasco" a scandat impotriva Stelei,
motiv pentru care a fost aplaudat la scena deschisa
de spectatorii din "Groapa".
Cornel Talnar, tehnicianul lui Dinamo, a declarat
ca moralul jucatorilor sai este in crestere, dupa
victoria cu UTA si egalul Stelei la Buzau: "Eu
si domnul Dinu le-am redat fotbalistilor dorinta de
a juca. Le-am explicat ca nu au uitat sa joace fotbal",
a spus "Tantarul".
LIGA I
DINAMO - UTA. . . . . . . . . 3-1
Marcatori: Ad. Cristea (43), Fl. Bratu (50
si 63) / Drida (90+2)
DINAMO: Lobont 6 - Blay 5, Moti 5,
St. Radu 6, Pulhac 5 - Ad. Cristea 8 (76, Oprita),
Margaritescu 5, Ropotan 6 (67, Niculescu 5), C. Munteanu
5 - Fl. Bratu 7 (85, L. Ganea), Danciulescu 6.
Antrenor: Cornel Talnar
UTA: Marne 6 - Mihut 5, A. Chita
5, D. Chirita 5, Vasaie 4 - Hora 5 (69, Codreanu 5),
Hidisan 6, Simao 5, (78, Bumbac), Pascovici 5 (66,
Drida 6), - Baltoi 5, M. Ilie 5.
Antrenor: Marin Barbu
Stadion: "Dinamo";
Spectatori: 1.500;
Arbitri: I. Ivan 6 - Gh. Negoita 5, I. Mart
6
Cristian
Delcea - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)
|
|
- Penitenciarul
Arad are de platit unui detinut 10.000 de Euro!
|
|
Mircea
Botas este incarcerat in Penitenciarul cu Regim de
Maxima Siguranta de 7 ani, avand de ispasit o pedeapsa
imensa (15 ani) pentru trafic de droguri. Din pozitia
sa, a reusit sa castige un proces civil, deschis pentru
despagubiri rezultate din raspundere civila delictuala
impotriva institutiei...
"Reclamantul a invederat instantei ca in temeiul
OUG nr. 56/2001 a contestat decizia Penitenciarului
Arad, triumfand (ne place folosirea acestui termen...
destul de neconventional pentru fondul de cuvinte
al unui magistrat! – n.red.) in procesul purtat in
Dosarul penal nr. 7336/2004 al Judecatoriei Arad"
– titreaza grefiera... pentru ca litigiul e mai vechi,
iar data fiind calitatea de detinut al lui Botas,
nici nu e de mirare ca sentintele, in cele doua procese
consecutive, vin la o distanta temporara foarte mare
(trei ani!).
Sa o spunem si pe asta: Mircea Botas nu e genul lui
Jian Beniamin, Ioan Branduse sau Isaia Faur, detinuti
reclamagii care, pentru a-si mai "colora"
cenusia viata de penitenciar, pentru a le trece timpul
mai repede sau pentru simplul fapt ca... s-au nascut
cu calitatea de reclamagii, deschid zeci si sute de
procese impotriva organelor statului – pentru ca,
credeti-ne, in acest caz nu l-am fi bagat in seama!
Dar atunci cand organele statului insele, si inca
cele mai disciplinat-militarizate dintre ele, nu inteleg
sa respecte legi simple, clare, democratice si date
tocmai pentru interesul lor, inseamna ca ne confruntam
cu o problema grava: ai condamnat un detinut la 15
ani de puscarie, el are dreptul la o sutime din drepturile
de care ce bucura oameni poate mult mai ticalosi,
dar care au banii necesari de a corupe organele statului
in asa fel incat sa fie imuni la Lege – atunci respecta-i,
domnule, macar drepturile de bun simt!
Altfel, asa cum va face – ca pana la urma, o va face!
– PRMS, platesti!
Si baiul ca nu Halchin sau Iulian sau care director
o fi dat decizii tampite, plateste, ci banii aia,
10.000 de Euro, nu 2 lei, sunt bani publici!
Lui Botas i s-a inscenat o tentativa de evadare.
Pe dosar i s-a facut mentiunea "suspect de
evadare."
Numai ca – si ceea ce va spunem e constatarea a nu
stiu cate comisii de ancheta, a magistratilor care
au lucrat la dosar – conform fisei psihologice a detinutului,
a procesului-verbal intocmit de Comisia de specialitate
din penitenciar, privind gradul de periculozitate
al detinutului – s-a probat faptul ca... nici vorba.
In pofida acestor rapoarte, Botas nu a fost, totusi,
scos la munca!
Si asta, pentru un detinut care-si regreta fapta,
lupta sa nu innebuneasca si sa iasa afara cat de cat
om in regula, basca pentru ca pentru fiecare luna
lucrata castiga 7 zile de libertate (iar la un calcul
simplu, Botas, daca ar fi avut parte de un tratament
corect, ar fi putut iesi mai repede din puscarie cu
vreun an de zile!)...
Pentru toate acestea, plus inca niste nuante asupra
carora nu mai insistam pentru ca sunt prea tehnice,
instanta, deci, "obliga parata sa plateasca
reclamantului suma de 10.000 de Euro sau echivalentul
in lei la cursul BNR din ziua platii, cu titlu de
daune morale."
Lucian
Valeriu - Observator
|
|
|
|
Cautare
in arhiva Virtual Arad
Publicitate
Imobil
de vanzare
Colectivul de redactie:
Draghi
Puterity, Gheorghe
Puterity,
Trutiu
Florin.
O parte din stirile Virtual
Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse:
Agentia
Mediafax,
Ziarul Adevarul, Ziarul
Observator,
Ziua de Vest, Evenimentul
Zilei (Editia deVest), Romania
Libera, Ziarul
in limba maghiara Nyugati Jelen, Astra
Aradeana, Glasul
Aradului,
Informatia Aradului,TV
Arad, Info
TV.
|
|