Stirile Zilei
VIRTUAL ARAD
Suntem pe locul
Pozitia Virtual Arad in Romanian Top 100
Votati-ne zilnic!
Votati Aradul !
Miercuri, 3 ianuarie 2007
Stirile TVA aici
  • Bine te-am (re)gasit, Europa

Si oficialitatile au participat la Revelionul din fata PrimarieiIn fata Primariei, aradenii au petrecut Revelionul aderarii cu vin, artificii si "Modern Talking."
Cand, la 30 decembrie 1947 Romania se proclama "Republica Populara," ghilotina de otel a istoriei a cazut implacabil, despartindu-ne etans de Europa cea libera. 
E sigur ca nu intamplator, dupa exact 60 de ani, scripetii sortii s-au pus din nou in miscare, ridicand "cortina de fier" care atata amar de vreme ne-a tinut la distanta de valorile civilizatiei europene. 
Şi e sigur ca nu intamplator, pe platoul din fata Palatului Administrativ din Arad, duminica seara la ora 19,30 (gest savarsit simultan in toate capitalele de judet ale tarii), sub privirile a zece mii de concitadini, s-a arborat drapelul Uniunii Europene.
"Era un paradox faptul ca Romania se gasea in Europa, fara sa fie in UE. Astazi a sosit momentul ca lucrurile sa se aseze pe fagasul lor firesc", a constatat vizibil emotionat si oarecum luat de val, prefectul Gavril Popescu, asistat de reprezentantii principalelor institutii ale judetului, de la Episcopie la Inspectortaul Şcolar si de la Teatrul Clasic "Ioan Slavici" la Inspectoratul de Politie.
Desigur, este de inteles bucuria care i-a cuprins pe toti parlamentarii prezenti, fie ca s-au numit Titu Gheorghiov si Mihaita Calimente ori Nicolae Iotcu si Constantin Igas, insa nu avem voie sa uitam niciodata ca la inceputul anilor '90 - cand balanta configurarii Noii Europe pendula inca aleatoriu - au fost politicieni care visau o Romanie "aliat de nadejde" in CSI (Comunitatea Statelor Independente), hibridul aberant rezultat dupa caderea URSS.
Şi parca prea repede ni se pare acum, ca pe ceva de la sine inteles, ca fii si nepotii nostri sa deprinda engleza computerului, cand abia ieri era inca foarte probabil sa fie nevoiti a socoti cu abacul.
Se cuvine sa intram in Europa lucizi, ca niste (fosti) risipitori care-si asuma barbateste greselile, isi identifica responsabili complexele si isi scruteaza maturi viitorul. 
Fie ca ne convine sau nu, suntem fii ratacitori care vreme de 60 de ani s-au pierdut prin desisurile, padurile si codrii istoriei dar care astazi, slava Domnului, au dat din nou de portile cetatii numite Europa, porti care, iata, ni se deschid binevoitor.
Cei dintai mesageri care au pasit prin aceste porti deschise aducandu-ne drapelul simbol al Uniunii, au fost viceprimarul orasului infratit Bekescsaba, Hano Miclos si Presedintele autoguvernarii romanilor de acolo, Gheorghe Gras. 
Ei au fost intampinati pe esplanada din fata Palatului Administrativ de catre Presedintele CJA, Iosif Matula, de catre primarul municipiului, G-he Falca, de catre cei doi viceprimari Levente Bognar si Tiberiu Dekany si ovationati indelung de cei 10 mii de oameni prezenti azi noapte la eveniment.
Desigur, tarziu, dupa ce va trece euforia acestei seri - amplificata de muzica formatiei "Pacifica" si, mai ales, de cea a perenului Thomas Anders de la "Modern Talking" si potentata de cei o mie de litri de vin "cinstiti" de Primarie - ne vom simti putin stingheri si stangaci ca proaspat europeni, cumva ca ruda cea saraca ajunsa la ospatul domnesc, insa va trebui sa nu uitam nici un moment ca, pana la urma, alegand Uniunea Europeana, am facut, totusi, alegerea cea buna, ca aceasta este familia careia, de fapt si de drept, ii apartinem.
Şi  speram ca, de astadata, pentru totdeauna!

Vasile Sarandan - Adevarul

  • In primul minut dupa aderare - Cu buletinul in Europa!

Primul minut cu trecere libera in UELa cel mai mare punct de trecere a frontierei din vestul tarii, Vama Nadlac, momentul aderarii la Uniunea Europeana a fost asteptat cu emotie atat de catre politistii de frontiera, cat si de cei care se pregateau sa iasa din tara doar pe baza buletinului de identitate.
In ultimele ore ale anului trecut, autoritatile au facut ultimele pregatiri pentru ca totul sa decurga normal in momentul in care primii romani vor ajunge in vama, fara pasaport, dar cu cartea de identitate. 
Imediat dupa intrarea in noul an, si implicit in Uniune, tonetele din Vama Nadlac care asigurau controlul vamal, au fost parasite de politistii de frontiera romani. 
Odata cu aderarea la U.E., controlul documentelor, se face intr-un singur punct comun, atat de politia de frontiera romana cat si de cea maghiara. 
Controlul la iesirea din tara spre Ungaria a fost practic desfiintat pe teritoriul romanesc (de altfel gheretele pass control au si fost dezafectate) el fiind efectuat doar in punctual de frontiera Nagylak, in comun, de politistii romani si maghiari. 
La fel, pe celalalt sens, dinspre Ungaria spre Romania, - politistii maghiari verifica documentele de calatorie (cartea de identitate sau pasaportul) in punctul romanesc de frontiera, realizandu-se astfel controlul unic.
Lucratorii politiei de frontiera insotiti de seful Inspectoratului Judetean al Politiei de Frontiera Arad, Ioan Handra, au plecat spre Vama Nagylak, unde s-au intalnit cu omologii lor maghiari. 
Momentul oficial a durat putin, ambele parti intrand in noile atributiuni. 
Cu cateva minute inainte de ora 1.00, a zilei de 1 ianuarie 2007, data de la care romanii pot iesi din tara doar pe baza cartii de identitate, in zona vamii si-au facut aparitia primii turisti. 
Aradeanul Adrian Haran, impreuna cu prietenii care-l insoteau in autoturismul AR-06.XNJ, au fost primii romani care au fost intampinati de o echipa mixta formata dintr-un politist roman si unul maghiar. 
Acestia au fost primii care au iesit din tara, prin Vama Nadlac, doar cu cartea de identitate, formalitatile durand mai putin de un minut. 
Unii au trecut liber cu bicicleta in UE Cei patru au plecat spre primul oras din Ungaria, unde intentionau sa se opreasca la un restaurant pentru a bea o ... bere.
Acestia au fost urmati de alte persoane dornice sa ajunga in Uniunea Europeana. 
Astfel, un barbat din Nadlac a pornit spre UE cu bicicleta... din dotare, deaclarand ca doreste sa-si viziteze rudele, domiciliate intr-un sat de langa granita.
Interesant este modul in care noii nostri parteneri de uniune au relatat deschiderea vamilor. 
Astfel, echipa a televiziunii "Tele Uno" din Italia, a fost prezenta in noaptea dintre ani in vama Nadlac pentru a filma  un material destinat unei emisiuni de divertisment. 
In timpul filmarilor, unul dintre membrii echipei a desfasurat un carton pe care era scris mare, in limba romana: "Merge cineva in Italia?".
Un alt aspect al noilor reglementari a dat batai de cap atat vamesilor cat si cetatenilor moldoveni care au dorit sa tranziteze tara noastra. 
Este vorba despre faptul ca incepand cu data de 1 ianuarie 2007, cetatenii moldoveni care intra pe teritoriul tarii noastre au nevoie de viza de tranzit. 
Astfel, autoritatile de frontiera de la Vama Nadlac au fost obligate sa intoarca din drum, chiar in noaptea de Revelion, un grup de cetateni moldoveni care nu indeplineau conditiile legate de a intra in Romania. 
La doar cateva minute de la intrarea in vigoare a noii legislatii, in Vama Nadlac au ajuns doua microbuze care transportau noua cetateni din Republica Moldova. 
Din grupul de moldoveni, cinci nu aveau viza de tranzit pentru tara noastra, asa ca au fost obligati sa se intoarca din drum.
Politistii de frontiera se asteapta ca si alti cetateni din Republica Moldova sa intampine probleme la intrarea in Romania, paana cand se vor obisnui cu regimul vizelor de tranzit.
Chiar daca accesul in tarile membre U.E. se poate face doar pe baza cartii de identitate pentru cetatenii romani, mai nou cetateni europeni, autoritatile de frontiera recomanda celor care vor sa iasa din tara sa aiba asupra lor si pasaportul, cel putin in urmatoarele doua saptamani.

Informatia Aradului

  • Arhitectul Gheorghe Seculici, despre dezvoltarea Cetatii Aradului, dupa demilitarizare

Interviu cu arhitectul Gheorghe Seculici despre dezvoltarea Aradului"Probabil ca primul lucru care va trebui realizat acolo va fi acel spatiu public, care acum lipseste din Arad si ii va conferi o atmosfera de mare oras"
- Domnule Seculici, care credeti ca este principalul avantaj al Aradului, in afara pozitiei sale geografice? Putem discuta lucid, fara patriotism local gratuit, despre un ascendent asupra Timisorii, al municipiului Oradea?
- Poate cel mai important lucru care reflecta ascensiunea Aradului in competitia cu cei doi poli despre care aminteati, il reprezinta datele economice. In anul 2006, Aradul a fost al doilea judet pe tara, la nivelul investitiilor, dupa Bucuresti, ceea ce nu este putin lucru. Asta se datoreaza unei bune administrari, relatiilor bune dintre administratiile locale si cea centrala, relatie care s-a dovedit a fi foarte eficienta, poate mult mai eficienta decat in alte perioade ale administratiilor anterioare.
- Nu avem insa numai motive de lauda. As dori sa discutam si despre valorile neglijate, sau insuficient puse in valoare, ale judetului Arad. Ma refer la cetatile din Podgorie si de pe Valea Muresului; cetatea Aradului; centrul municipiului Arad – vestigii ale trecutului, care se prabusesc peste noi.
- Nu cred ca este vorba despre vestigii neglijate, ci poate insuficient puse in valoare, la un moment dat. Vestigiile importante ale Aradului niciodata nu au fost trecute cu vederea. La nivelul Consiliului Judetean exista un studiu referitor la aceste cetati, inclusiv despre ceea ce ar insemna investitiile in aceste locatii. Nu sunt putine la numar, si este nevoie de bani foarte multi. Din acest punct de vedere, un prim pas in ceea ce priveste Consiliul Judetean a fost facut. La acest studiu s-a lucrat mai bune de un an de zile, cu analize in arrhivele nationale si locale, cu analiza fondului care tine de patrimoniul fiecarei localitati. Ele sunt pregatite pentru finantari care pot veni doar de la Uniunea Europeana sau fonduri centrale. In aceeasi situatie se gaseste si poate cea mai importanta piesa de patrimoniu din municipiu, este vorba de Cetatea Aradului. Vreau sa spun ca ea intotdeauna a stat in atentia administratiilor locale. Este ultima cetate construita in stil Vauban. Este cea mai bine conservata si a fost conservata tocmai pentru ca in ea a stat unitatea militara, care a folosit-o. Sigur, ca sa fie conservata asa cum ne-am fi dorit noi, era nevoie de foarte multe investitii. Dar ea nu a fost vandalizata, macar, si este pastrata in conditii excelente. Exista proiecte de peste 20 de ani pentru introducerea acestei cetati in circuitul civil – ultimele doua realizate dupa 1990. Este un proiect realizat de ADAR, o societate din subordinea Consiliului Judetean; apoi e un proiect finantat de fundatia Soros, la fel de important si cu o documentare la Viena, obtinandu-se planurile originale ale acestei cetati; ultimul proiect apartine unei firme italiene, care pune bazele unei finantari externe.
- Discutam despre cetatea Siriei, a Soimosului, Deznei. Toate sunt mormane de pietre; mai mult, podgoria Aradului este in paragina, Valea Muresului e apasator de saraca, statiunea Moneasa bate pasul pe loc, Baile Lipova sunt invaluite in discretie. Mai mult: Targul de fete de pe muntele Gaina este un eveniment numai in campaniile electorale, cand politicienii dau de mancat si de baut motilor, cara lautarii dupa ei; despre Targul de saruturi de la Halmagiu si cel de slugi, de la Pecica, nici nu se mai vorbeste. In aceste conditii, e firesc sa discutam despre un viitor al Aradului construit pe turism?
- Categoric. Practic, in acest moment, din punct de vedere economic, judetul Arad si municipiul in special este in topul investitiilor, la nivel national. Sa nu uitam ca in municipiu s-au realizat in ultimii ani peste 12 mii de locuri de munca, iar la nivelul localitatilor din judet, inca sase mii. Toate aceste locuri de munca noi genereaza persoane care pot fi consumatori ale locurilor de agrement. Dezvoltarea turismului si a obiectivelor turistice poate fi foarte rapida, asa cum a fost si dezvoltarea economica.
- La ce suma se ridica necesarul de bani in vederea reabilitarii, restaurarii, eventual reconstruirii acestor obiective?
Cetatea Aradului va putea deveni un centru de atractie turistic in viitor - Virtual Arad News (c)2007- La fiecare obiectiv a fost facuta o analiza foarte aprofundata. Toate analizele le-am comparat cu situatie de pornire, din momentul in care au fost construite obiectivele, si cu investitii conexe care pot fi realizate in interiorul acestor cetati, sa devina si mai atractive. Sunt sume foarte mari, pe care administratia locala nu le va putea suporta singura.
- Numai pentru trecerea Cetatii Aradului de la Ministerul Apararii Nationale in subordinea municipalitatii, ar fi nevoie de 200 de miliarde de lei.
- Exact. Dar aceasta este o suma relativ mica, fata de necesarul pentru celelalte si ceea ce ar insemna reintroducerea ei in circuitul civil. Din pacate, in acest moment, problema este amanata, avand in vedere ca in cetate functioneaza batalionul romano-maghiar, care trebuie sa mai ramana aici catva timp. Din punctul meu de vedere, insa, acest transfer va fi realizat.
- Bun. Vom avea o cetate. Dar ce vom face cu ea? Poate municipalitatea singura sa sustina un asemenea obiectiv, sau va apela la parteneriate publice private? Exista deja firme care si-au manifestat interesul sa investeasca: bunaoara, SIF Banat-Crisana a anuntat ca e dispusa sa plateasca cele 200 de miliarde de lei pentru trecerea Cetatii de la minister la oras.
- As vrea sa va spun ca sunt nenumarati investitori interesati de acest obiectiv, incepand de la cei locali: SIF, universitatile, Consiliul Judetean (pentru realizarea unor muzee). Nu mai vorbesc de societatile din domeniul serviciilor, care sunt poate cele mai favorabile, caci creeaza un spatiu special in interiorul Cetatii, si corelate cu zona de agrement din jurul Cetatii, creeaza un loc extrem de important pentru Arad si pentru aceasta zona.
- Ochii Dumneavoastra de arhitect ce oportunitati au identificat in Cetatea Aradului? Ce se va putea realiza acolo chiar in prima faza dupa trecerea in subordinea municipalitatii?
- Am discutat asta si cu domnul falca, de mai multe ori. Probabil ca primul lucru care va trebui realizat acolo va fi acel spatiu public, care acum lipseste din Arad. Il vedem in Viena, il vedem la Paris, in marile orase ale lumii. Sunt poate putini cei care stiu ca toata suprafata cetatii are peste 80 de hectare. Este o suprafata libera in interiorul Cetatii cat patru terenuri de fotbal. Aici nu este nevoie de nici o pregatire suplimentara, pentru ca terenul exista si e liber. Trebuie sa fim doar pregatiti sa realizam acest spatiu public. Piata Primariei este deja foarte mica pentru manifestarile care se desfasoara acolo, iar Cetatea ar fi ideala pentru a absorbi aceste evenimente. Eu insist pentru acel spatiu public, care ar insemna sa nu mai deranjam activitatea din centrul orasului. Toate tipurile de festivaluri pe care le dorim le putem realiza acolo, pe gazon. Acest lucru il vedem si la Viena. Sigur ca va crea placerea socializarii, pentru ca asta iti da sentimentul si mandria ca esti cetatean al acestui oras. Si, apropo de Biserica din interiorul Cetatii: au fost deja doua tentative de a se investi in ea chiar in situatia in care armata ocupa obiectivul. Nu s-a gasit insa formula necesara. Desi acoperisul bisericii nu mai exista, surprinzator de bine s-a conservat pictura din interiorul ei.
- In proiectele despre care Dumneavoastra vorbiti, nu este vorba de sume de nivelul milioanelor de euro, ci a zecilor de milioane de euro. De aceea va intreb: oare nu este deja prea tarziu, nu ar fi trebuit luata legatura deja demult cu societati interesate in dezvoltarea cetatii, dupa trecerea sa in circuitul civil? Sa se elimine timpii morti dintre preluarea Cetatii de la Ministerul Apararii si punerea sa in valoare fie sub forma de baza de agrement, muzeu, centru comercial ori campus studentesc?
-
Poate aveti informatii despre cum arata centrul orasului Praga si toate obiectivele din zona, in urma cu zece ani. Iata unde s-a ajuns, dupa ce s-a investit acolo masiv. Municipalitatea aradeana, de una singura, nu va avea niciodata aceste fonduri, dar rolul ei este sa intre in parteneriate cu institutii care au bani si doresc sa deruleze investitii acolo. Rolul ei este de a administra corect aceste fonduri, si de a urmari ca lucrurile sa nu scape de sub control, ca la strand. Ma vad obligat sa o spun, fiindca la Arad se vorbeste foarte putin despre asta – nu am auzit niciodata, de la aradeni, ce a insemnat pentru Arad raul Mures. Acesta este cel care a dat viata acestui oras, pentru ca Aradul s-a nascut pe Mures, din interferenta celor doua cai de comunicatie, de la nord la sud, pe drumurile comerciale de transfer a marfurilor, sarea, lemnele, care se duceau cu pluta pe Mures, de la est la vest,. Aradul s-a nascut ca o localitate pur economica. Asta este si motivul pentru care are o structura cosmopolita, unde lumea se intelege bine, se tolereaza. Acest aspect trebuie cultivat si in continuare, fiindca se simte, la nivelul orasului. Eu cred ca de aceea au venit si investitorii straini, intr-un numar atat de mare, la Arad.

Andrei Ando - Observator

  • Bilant la DGFP

Moment de bilant la Finantele aradeneBilant de sfarsit de an la Directia Generala a Finantelor publice a judetului Arad. 
Pentru anul 2006 s-a constatat o crestere la bugetul general consolidat cu 28%, din care 33% la bugetul de stat si 16% la bugetele de asigurari. 
In cadrul bugetului de stat cresterile cele mai mari le-au inregistrat impozitul pe venit si taxa pe valoarea adaugata. 
Printre cele mai importante noutati fiscale ale anului 2007 se numara prevederile pentru microintreprinderi. 
Acestea trebuie sa realizeze venituri, altele decat cele din consultanta si management, in proporte de peste 50% din veniturile totale. 
Cotele de impozitare pe veniturile microintreprinderilor vor creste de la 2 la 3% pana in anul 2009. 
O alta noutate va fi sistemul de plata al impozitului pe profit prin intermediul platilor anticipate trimestriale, ce se va aplica pentru inceput bancilor comerciale, urmand ca din 2008 sa se aplice tuturor platitorilor de impozit pe profit. 
In 2007 se va trece la alt sistem de impozitare a veniturilor din tranzactii imobiliare. 
Tot de la 1 ianuarie codul de inregistrare in scopul de TVA atribuit persoanelor juridice impozabil va avea prefixul RO, conform standardelor internationale.

Vasile Blidar - Televiziunea Arad

  • In ce investim in 2007?

Actiunile SIF Banat-Crisana ofera un potential ritm de crestereTrei specialisti in imobiliare, banci, bursa de actiuni si fonduri de investitii dau cele mai bune ponturi pentru a investi banii in 2007.
Radu Zilisteanu, analist imobiliar, considera ca nu vor exista surprize pe piata imobiliara, care va fi la fel de profitabila si anul viitor. 
"2007 va fi un an linistit. Nu cred ca va fi un boom datorat aderarii la UE. Investitia in imobiliare ramane profitabila. Datele arata ca aceasta este recuperata in Romania in 8-12 ani, fata de Uniunea Europeana, unde perioada este de 15-25 de ani. Pe viitor, si piata noastra va urma aceasta tendinta."
Investitii in terenuri agricole
Noutatea in 2007 o reprezinta terenurile agricole, care pot aduce castiguri de peste 50% "Vor reprezenta o afacere buna fie ca se cumpara o bucata de teren mare, fie ca sunt achizitionate mai multe bucati mici si  apoi asamblate. Profitul poate fi si de 55%60% Terenurile agricole devin interesante pentru ca in Romania preturile sunt chiar si de zece ori mai mici fata de UE, costul fortei de munca este mic, iar conditiile climatice sunt bune", spune Zilisteanu. Modalitatea  cea mai lipsita de griji  de a investi banii o reprezinta depozitul bancar. 
Aceasta  este insa si cea mai putin profitabila. Bancile se intrec in oferte cu dobanzi cuprinse intre 7%si 10%pe an. Din nefericire, nu acesta este si profitul de la sfarsitul anului. Florin Catu, analist financiar, explica: "Speram ca in anul care vine dobanda reala sa fie in jur de 4% in contextul in care media din Uniunea Europeana este de 15%20% Anul trecut, dobanzile acordate de banci au fost in jur de 9%-10% dar in realitate a fost undeva in jur de 0%"
Analistul recomanda depozitele pe termen lung, unde castigul este mai mare. 
"Depozitele bancare sunt adresate celor care nu au apetit pentru risc si au devenit mai performante de la an la an. Profitul este mai mare daca banii sunt depusi pe 6, 9 sau 12 luni", spune Florin Catu.
Bancile ofera si alte posibilitati de a inmulti banii. "La concurenta de pe  piata, aceste servicii sunt oferite si clientilor care au sume mai mici de 10.000 de euro. Se pot face diverse investitii care asigura un profit mai mare clientilor", afirma Catu.
Profit bun din fondurile de actiuni
Piata bursiera ofera dinamism, adrenalina si castiguri. Desigur, riscul este mai mare decat acela de a depune banii intr-o banca ori fata de investitiile in fonduri diversificate sau monetare.
Razvan Pasol, director general al Intercapital Invest, face cunoscute atractiile anului viitor: "Actiunile SIF ofera un potential de crestere care se poate valorifica in urmatorii ani, posibil chiar din 2007. Trebuie urmarite si ofertele publice initiale, adica scoaterea la vanzare a actiunilor, cum a fost si cazul Transelectrica, ale carei actiuni merg bine acum".
Specialistul in investitii recomanda sa fie urmarite pietele din Cehia si Polonia: "Tendintele de pe cele doua piete dunt similare cu cele din Romania. Astfel, daca exista o tendinta de crestere in Cehia si Polonia, aceasta se va regasi si la noi".
Pentru cei care vor o piata mai putin riscanta, dar nu lipsita de acest factor sunt recomandate investitiile in fonduri.
"Fondurile de actiuni au adus un profit de 15%20% in acest an, in timp ce fondurile diversificate au avut o crestere de 7%-12%", spune Pasol.

Lica Manolache - Evenimentul Zilei


Cautare in arhiva Virtual Arad

   Search this site                 powered by FreeFind
 


Publicitate

  Imobil de vanzare


Colectivul de redactie: Draghi Puterity, Gheorghe Puterity, Trutiu Florin.


O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia deVest), Romania Libera, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, Astra Aradeana, Glasul Aradului, Informatia Aradului,TV Arad, Info TV.


 

[Home] [Stiri] [Jurnal TVA] [Arhiva de stiri] [Agenda telefonica] [Advertising] [Multimedia] [Galeria foto] [Catedrala] [Harta orasului]
[Informatii] [Istorie] [Link-uri] [Guest book] [Message board] [Localitati din Arad] [Despre noi]