|
Stirile
Zilei |
VIRTUAL
ARAD
Suntem pe
locul
Votati-ne zilnic!
|
|
|
Miercuri,
3 ianuarie 2007 |
|
- Bine
te-am (re)gasit, Europa
|
|
In
fata Primariei, aradenii au petrecut Revelionul aderarii
cu vin, artificii si "Modern Talking."
Cand, la 30 decembrie 1947 Romania se proclama
"Republica Populara," ghilotina de
otel a istoriei a cazut implacabil, despartindu-ne
etans de Europa cea libera.
E sigur ca nu intamplator, dupa exact 60 de ani, scripetii
sortii s-au pus din nou in miscare, ridicand "cortina
de fier" care atata amar de vreme ne-a tinut
la distanta de valorile civilizatiei europene.
Şi e sigur ca nu intamplator, pe platoul din
fata Palatului Administrativ din Arad, duminica seara
la ora 19,30 (gest savarsit simultan in toate capitalele
de judet ale tarii), sub privirile a zece mii de concitadini,
s-a arborat drapelul Uniunii Europene.
"Era un paradox faptul ca Romania se gasea
in Europa, fara sa fie in UE. Astazi a sosit momentul
ca lucrurile sa se aseze pe fagasul lor firesc",
a constatat vizibil emotionat si oarecum luat de val,
prefectul Gavril Popescu, asistat de reprezentantii
principalelor institutii ale judetului, de la Episcopie
la Inspectortaul Şcolar si de la Teatrul Clasic
"Ioan Slavici" la Inspectoratul de
Politie.
Desigur, este de inteles bucuria care i-a cuprins
pe toti parlamentarii prezenti, fie ca s-au numit
Titu Gheorghiov si Mihaita Calimente ori Nicolae Iotcu
si Constantin Igas, insa nu avem voie sa uitam niciodata
ca la inceputul anilor '90 - cand balanta configurarii
Noii Europe pendula inca aleatoriu - au fost politicieni
care visau o Romanie "aliat de nadejde"
in CSI (Comunitatea Statelor Independente), hibridul
aberant rezultat dupa caderea URSS.
Şi parca prea repede ni se pare acum, ca pe ceva
de la sine inteles, ca fii si nepotii nostri sa deprinda
engleza computerului, cand abia ieri era inca foarte
probabil sa fie nevoiti a socoti cu abacul.
Se cuvine sa intram in Europa lucizi, ca niste (fosti)
risipitori care-si asuma barbateste greselile, isi
identifica responsabili complexele si isi scruteaza
maturi viitorul.
Fie ca ne convine sau nu, suntem fii ratacitori care
vreme de 60 de ani s-au pierdut prin desisurile, padurile
si codrii istoriei dar care astazi, slava Domnului,
au dat din nou de portile cetatii numite Europa, porti
care, iata, ni se deschid binevoitor.
Cei dintai mesageri care au pasit prin aceste porti
deschise aducandu-ne drapelul simbol al Uniunii, au
fost viceprimarul orasului infratit Bekescsaba, Hano
Miclos si Presedintele autoguvernarii romanilor de
acolo, Gheorghe Gras.
Ei au fost intampinati pe esplanada din fata Palatului
Administrativ de catre Presedintele CJA, Iosif Matula,
de catre primarul municipiului, G-he Falca, de catre
cei doi viceprimari Levente Bognar si Tiberiu Dekany
si ovationati indelung de cei 10 mii de oameni prezenti
azi noapte la eveniment.
Desigur, tarziu, dupa ce va trece euforia acestei
seri - amplificata de muzica formatiei "Pacifica"
si, mai ales, de cea a perenului Thomas Anders de
la "Modern Talking" si potentata
de cei o mie de litri de vin "cinstiti"
de Primarie - ne vom simti putin stingheri si stangaci
ca proaspat europeni, cumva ca ruda cea saraca ajunsa
la ospatul domnesc, insa va trebui sa nu uitam nici
un moment ca, pana la urma, alegand Uniunea Europeana,
am facut, totusi, alegerea cea buna, ca aceasta este
familia careia, de fapt si de drept, ii apartinem.
Şi speram ca, de astadata, pentru totdeauna!
Vasile
Sarandan - Adevarul
|
|
- In
primul minut dupa aderare - Cu buletinul
in Europa!
|
|
La
cel mai mare punct de trecere a frontierei din vestul
tarii, Vama Nadlac, momentul aderarii la Uniunea
Europeana a fost asteptat cu emotie atat de catre
politistii de frontiera, cat si de cei care se pregateau
sa iasa din tara doar pe baza buletinului de identitate.
In ultimele ore ale anului trecut, autoritatile au
facut ultimele pregatiri pentru ca totul sa decurga
normal in momentul in care primii romani vor ajunge
in vama, fara pasaport, dar cu cartea de identitate.
Imediat dupa intrarea in noul an, si implicit in Uniune,
tonetele din Vama Nadlac care asigurau controlul vamal,
au fost parasite de politistii de frontiera romani.
Odata cu aderarea la U.E., controlul documentelor,
se face intr-un singur punct comun, atat de politia
de frontiera romana cat si de cea maghiara.
Controlul la iesirea din tara spre Ungaria a fost
practic desfiintat pe teritoriul romanesc (de altfel
gheretele pass control au si fost dezafectate) el
fiind efectuat doar in punctual de frontiera Nagylak,
in comun, de politistii romani si maghiari.
La fel, pe celalalt sens, dinspre Ungaria spre Romania,
- politistii maghiari verifica documentele de calatorie
(cartea de identitate sau pasaportul) in punctul romanesc
de frontiera, realizandu-se astfel controlul unic.
Lucratorii politiei de frontiera insotiti de seful
Inspectoratului Judetean al Politiei de Frontiera
Arad, Ioan Handra, au plecat spre Vama Nagylak, unde
s-au intalnit cu omologii lor maghiari.
Momentul oficial a durat putin, ambele parti intrand
in noile atributiuni.
Cu cateva minute inainte de ora 1.00, a zilei de 1
ianuarie 2007, data de la care romanii pot iesi din
tara doar pe baza cartii de identitate, in zona vamii
si-au facut aparitia primii turisti.
Aradeanul Adrian Haran, impreuna cu prietenii care-l
insoteau in autoturismul AR-06.XNJ, au fost primii
romani care au fost intampinati de o echipa mixta
formata dintr-un politist roman si unul maghiar.
Acestia au fost primii care au iesit din tara, prin
Vama Nadlac, doar cu cartea de identitate, formalitatile
durand mai putin de un minut.
Cei patru au plecat spre primul oras din Ungaria,
unde intentionau sa se opreasca la un restaurant pentru
a bea o ... bere.
Acestia au fost urmati de alte persoane dornice sa
ajunga in Uniunea Europeana.
Astfel, un barbat din Nadlac a pornit spre UE cu bicicleta...
din dotare, deaclarand ca doreste sa-si viziteze rudele,
domiciliate intr-un sat de langa granita.
Interesant este modul in care noii nostri parteneri
de uniune au relatat deschiderea vamilor.
Astfel, echipa a televiziunii "Tele Uno"
din Italia, a fost prezenta in noaptea dintre ani
in vama Nadlac pentru a filma un material destinat
unei emisiuni de divertisment.
In timpul filmarilor, unul dintre membrii echipei
a desfasurat un carton pe care era scris mare, in
limba romana: "Merge cineva in Italia?".
Un alt aspect al noilor reglementari a dat batai de
cap atat vamesilor cat si cetatenilor moldoveni care
au dorit sa tranziteze tara noastra.
Este vorba despre faptul ca incepand cu data de 1
ianuarie 2007, cetatenii moldoveni care intra pe teritoriul
tarii noastre au nevoie de viza de tranzit.
Astfel, autoritatile de frontiera de la Vama Nadlac
au fost obligate sa intoarca din drum, chiar in noaptea
de Revelion, un grup de cetateni moldoveni care nu
indeplineau conditiile legate de a intra in Romania.
La doar cateva minute de la intrarea in vigoare a
noii legislatii, in Vama Nadlac au ajuns doua microbuze
care transportau noua cetateni din Republica Moldova.
Din grupul de moldoveni, cinci nu aveau viza de tranzit
pentru tara noastra, asa ca au fost obligati sa se
intoarca din drum.
Politistii de frontiera se asteapta ca si alti cetateni
din Republica Moldova sa intampine probleme la intrarea
in Romania, paana cand se vor obisnui cu regimul vizelor
de tranzit.
Chiar daca accesul in tarile membre U.E. se poate
face doar pe baza cartii de identitate pentru cetatenii
romani, mai nou cetateni europeni, autoritatile de
frontiera recomanda celor care vor sa iasa din tara
sa aiba asupra lor si pasaportul, cel putin in urmatoarele
doua saptamani.
Informatia
Aradului
|
|
- Arhitectul
Gheorghe Seculici, despre dezvoltarea Cetatii Aradului,
dupa demilitarizare
|
|
"Probabil
ca primul lucru care va trebui realizat acolo va fi
acel spatiu public, care acum lipseste din Arad si
ii va conferi o atmosfera de mare oras"
- Domnule Seculici, care credeti ca este principalul
avantaj al Aradului, in afara pozitiei sale geografice?
Putem discuta lucid, fara patriotism local gratuit,
despre un ascendent asupra Timisorii, al municipiului
Oradea?
- Poate cel mai important lucru care reflecta ascensiunea
Aradului in competitia cu cei doi poli despre care
aminteati, il reprezinta datele economice. In anul
2006, Aradul a fost al doilea judet pe tara, la nivelul
investitiilor, dupa Bucuresti, ceea ce nu este putin
lucru. Asta se datoreaza unei bune administrari, relatiilor
bune dintre administratiile locale si cea centrala,
relatie care s-a dovedit a fi foarte eficienta, poate
mult mai eficienta decat in alte perioade ale administratiilor
anterioare.
- Nu avem insa numai motive de lauda. As dori
sa discutam si despre valorile neglijate, sau insuficient
puse in valoare, ale judetului Arad. Ma refer la cetatile
din Podgorie si de pe Valea Muresului; cetatea Aradului;
centrul municipiului Arad – vestigii ale trecutului,
care se prabusesc peste noi.
- Nu cred ca este vorba despre vestigii neglijate,
ci poate insuficient puse in valoare, la un moment
dat. Vestigiile importante ale Aradului niciodata
nu au fost trecute cu vederea. La nivelul Consiliului
Judetean exista un studiu referitor la aceste cetati,
inclusiv despre ceea ce ar insemna investitiile in
aceste locatii. Nu sunt putine la numar, si este nevoie
de bani foarte multi. Din acest punct de vedere, un
prim pas in ceea ce priveste Consiliul Judetean a
fost facut. La acest studiu s-a lucrat mai bune de
un an de zile, cu analize in arrhivele nationale si
locale, cu analiza fondului care tine de patrimoniul
fiecarei localitati. Ele sunt pregatite pentru finantari
care pot veni doar de la Uniunea Europeana sau fonduri
centrale. In aceeasi situatie se gaseste si poate
cea mai importanta piesa de patrimoniu din municipiu,
este vorba de Cetatea Aradului. Vreau sa spun ca ea
intotdeauna a stat in atentia administratiilor locale.
Este ultima cetate construita in stil Vauban. Este
cea mai bine conservata si a fost conservata tocmai
pentru ca in ea a stat unitatea militara, care a folosit-o.
Sigur, ca sa fie conservata asa cum ne-am fi dorit
noi, era nevoie de foarte multe investitii. Dar ea
nu a fost vandalizata, macar, si este pastrata in
conditii excelente. Exista proiecte de peste 20 de
ani pentru introducerea acestei cetati in circuitul
civil – ultimele doua realizate dupa 1990. Este un
proiect realizat de ADAR, o societate din subordinea
Consiliului Judetean; apoi e un proiect finantat de
fundatia Soros, la fel de important si cu o documentare
la Viena, obtinandu-se planurile originale ale acestei
cetati; ultimul proiect apartine unei firme italiene,
care pune bazele unei finantari externe.
- Discutam despre cetatea Siriei, a Soimosului,
Deznei. Toate sunt mormane de pietre; mai mult, podgoria
Aradului este in paragina, Valea Muresului e apasator
de saraca, statiunea Moneasa bate pasul pe loc, Baile
Lipova sunt invaluite in discretie. Mai mult: Targul
de fete de pe muntele Gaina este un eveniment numai
in campaniile electorale, cand politicienii dau de
mancat si de baut motilor, cara lautarii dupa ei;
despre Targul de saruturi de la Halmagiu si cel de
slugi, de la Pecica, nici nu se mai vorbeste. In aceste
conditii, e firesc sa discutam despre un viitor al
Aradului construit pe turism?
- Categoric. Practic, in acest moment, din punct
de vedere economic, judetul Arad si municipiul in
special este in topul investitiilor, la nivel national.
Sa nu uitam ca in municipiu s-au realizat in ultimii
ani peste 12 mii de locuri de munca, iar la nivelul
localitatilor din judet, inca sase mii. Toate aceste
locuri de munca noi genereaza persoane care pot fi
consumatori ale locurilor de agrement. Dezvoltarea
turismului si a obiectivelor turistice poate fi foarte
rapida, asa cum a fost si dezvoltarea economica.
- La ce suma se ridica necesarul de bani in vederea
reabilitarii, restaurarii, eventual reconstruirii
acestor obiective?
-
La fiecare obiectiv a fost facuta o analiza foarte
aprofundata. Toate analizele le-am comparat cu situatie
de pornire, din momentul in care au fost construite
obiectivele, si cu investitii conexe care pot fi realizate
in interiorul acestor cetati, sa devina si mai atractive.
Sunt sume foarte mari, pe care administratia locala
nu le va putea suporta singura.
- Numai pentru trecerea Cetatii Aradului de la
Ministerul Apararii Nationale in subordinea municipalitatii,
ar fi nevoie de 200 de miliarde de lei.
- Exact. Dar aceasta este o suma relativ mica,
fata de necesarul pentru celelalte si ceea ce ar insemna
reintroducerea ei in circuitul civil. Din pacate,
in acest moment, problema este amanata, avand in vedere
ca in cetate functioneaza batalionul romano-maghiar,
care trebuie sa mai ramana aici catva timp. Din punctul
meu de vedere, insa, acest transfer va fi realizat.
- Bun. Vom avea o cetate. Dar ce vom face cu ea?
Poate municipalitatea singura sa sustina un asemenea
obiectiv, sau va apela la parteneriate publice private?
Exista deja firme care si-au manifestat interesul
sa investeasca: bunaoara, SIF Banat-Crisana a anuntat
ca e dispusa sa plateasca cele 200 de miliarde de
lei pentru trecerea Cetatii de la minister la oras.
- As vrea sa va spun ca sunt nenumarati investitori
interesati de acest obiectiv, incepand de la cei locali:
SIF, universitatile, Consiliul Judetean (pentru realizarea
unor muzee). Nu mai vorbesc de societatile din domeniul
serviciilor, care sunt poate cele mai favorabile,
caci creeaza un spatiu special in interiorul Cetatii,
si corelate cu zona de agrement din jurul Cetatii,
creeaza un loc extrem de important pentru Arad si
pentru aceasta zona.
- Ochii Dumneavoastra de arhitect ce oportunitati
au identificat in Cetatea Aradului? Ce se va putea
realiza acolo chiar in prima faza dupa trecerea in
subordinea municipalitatii?
- Am discutat asta si cu domnul falca, de mai
multe ori. Probabil ca primul lucru care va trebui
realizat acolo va fi acel spatiu public, care acum
lipseste din Arad. Il vedem in Viena, il vedem la
Paris, in marile orase ale lumii. Sunt poate putini
cei care stiu ca toata suprafata cetatii are peste
80 de hectare. Este o suprafata libera in interiorul
Cetatii cat patru terenuri de fotbal. Aici nu este
nevoie de nici o pregatire suplimentara, pentru ca
terenul exista si e liber. Trebuie sa fim doar pregatiti
sa realizam acest spatiu public. Piata Primariei este
deja foarte mica pentru manifestarile care se desfasoara
acolo, iar Cetatea ar fi ideala pentru a absorbi aceste
evenimente. Eu insist pentru acel spatiu public, care
ar insemna sa nu mai deranjam activitatea din centrul
orasului. Toate tipurile de festivaluri pe care le
dorim le putem realiza acolo, pe gazon. Acest lucru
il vedem si la Viena. Sigur ca va crea placerea socializarii,
pentru ca asta iti da sentimentul si mandria ca esti
cetatean al acestui oras. Si, apropo de Biserica din
interiorul Cetatii: au fost deja doua tentative de
a se investi in ea chiar in situatia in care armata
ocupa obiectivul. Nu s-a gasit insa formula necesara.
Desi acoperisul bisericii nu mai exista, surprinzator
de bine s-a conservat pictura din interiorul ei.
- In proiectele despre care Dumneavoastra vorbiti,
nu este vorba de sume de nivelul milioanelor de euro,
ci a zecilor de milioane de euro. De aceea va intreb:
oare nu este deja prea tarziu, nu ar fi trebuit luata
legatura deja demult cu societati interesate in dezvoltarea
cetatii, dupa trecerea sa in circuitul civil? Sa se
elimine timpii morti dintre preluarea Cetatii de la
Ministerul Apararii si punerea sa in valoare fie sub
forma de baza de agrement, muzeu, centru comercial
ori campus studentesc?
- Poate aveti informatii despre cum arata centrul
orasului Praga si toate obiectivele din zona, in urma
cu zece ani. Iata unde s-a ajuns, dupa ce s-a investit
acolo masiv. Municipalitatea aradeana, de una singura,
nu va avea niciodata aceste fonduri, dar rolul ei
este sa intre in parteneriate cu institutii care au
bani si doresc sa deruleze investitii acolo. Rolul
ei este de a administra corect aceste fonduri, si
de a urmari ca lucrurile sa nu scape de sub control,
ca la strand. Ma vad obligat sa o spun, fiindca la
Arad se vorbeste foarte putin despre asta – nu am
auzit niciodata, de la aradeni, ce a insemnat pentru
Arad raul Mures. Acesta este cel care a dat viata
acestui oras, pentru ca Aradul s-a nascut pe Mures,
din interferenta celor doua cai de comunicatie, de
la nord la sud, pe drumurile comerciale de transfer
a marfurilor, sarea, lemnele, care se duceau cu pluta
pe Mures, de la est la vest,. Aradul s-a nascut ca
o localitate pur economica. Asta este si motivul pentru
care are o structura cosmopolita, unde lumea se intelege
bine, se tolereaza. Acest aspect trebuie cultivat
si in continuare, fiindca se simte, la nivelul orasului.
Eu cred ca de aceea au venit si investitorii straini,
intr-un numar atat de mare, la Arad.
Andrei
Ando - Observator
|
|
|
Bilant
de sfarsit de an la Directia Generala a Finantelor
publice a judetului Arad.
Pentru anul 2006 s-a constatat o crestere la bugetul
general consolidat cu 28%, din care 33% la bugetul
de stat si 16% la bugetele de asigurari.
In cadrul bugetului de stat cresterile cele mai mari
le-au inregistrat impozitul pe venit si taxa pe valoarea
adaugata.
Printre cele mai importante noutati fiscale ale anului
2007 se numara prevederile pentru microintreprinderi.
Acestea trebuie sa realizeze venituri, altele decat
cele din consultanta si management, in proporte de
peste 50% din veniturile totale.
Cotele de impozitare pe veniturile microintreprinderilor
vor creste de la 2 la 3% pana in anul 2009.
O alta noutate va fi sistemul de plata al impozitului
pe profit prin intermediul platilor anticipate trimestriale,
ce se va aplica pentru inceput bancilor comerciale,
urmand ca din 2008 sa se aplice tuturor platitorilor
de impozit pe profit.
In 2007 se va trece la alt sistem de impozitare a
veniturilor din tranzactii imobiliare.
Tot de la 1 ianuarie codul de inregistrare in scopul
de TVA atribuit persoanelor juridice impozabil va
avea prefixul RO, conform standardelor internationale.
Vasile Blidar - Televiziunea Arad
|
|
|
Trei
specialisti in imobiliare, banci, bursa de actiuni
si fonduri de investitii dau cele mai bune ponturi
pentru a investi banii in 2007.
Radu Zilisteanu, analist imobiliar, considera ca nu
vor exista surprize pe piata imobiliara, care va fi
la fel de profitabila si anul viitor.
"2007 va fi un an linistit. Nu cred ca va
fi un boom datorat aderarii la UE. Investitia in imobiliare
ramane profitabila. Datele arata ca aceasta este recuperata
in Romania in 8-12 ani, fata de Uniunea Europeana,
unde perioada este de 15-25 de ani. Pe viitor, si
piata noastra va urma aceasta tendinta."
Investitii in terenuri agricole
Noutatea in 2007 o reprezinta terenurile
agricole, care pot aduce castiguri de peste 50%
"Vor reprezenta o afacere buna fie ca se cumpara
o bucata de teren mare, fie ca sunt achizitionate
mai multe bucati mici si apoi asamblate. Profitul
poate fi si de 55%60% Terenurile agricole devin interesante
pentru ca in Romania preturile sunt chiar si de zece
ori mai mici fata de UE, costul fortei de munca este
mic, iar conditiile climatice sunt bune",
spune Zilisteanu. Modalitatea cea mai lipsita
de griji de a investi banii o reprezinta depozitul
bancar.
Aceasta este insa si cea mai putin profitabila.
Bancile se intrec in oferte cu dobanzi cuprinse intre
7%si 10%pe an. Din nefericire, nu acesta este si profitul
de la sfarsitul anului. Florin Catu, analist financiar,
explica: "Speram ca in anul care vine dobanda
reala sa fie in jur de 4% in contextul in care media
din Uniunea Europeana este de 15%20% Anul trecut,
dobanzile acordate de banci au fost in jur de 9%-10%
dar in realitate a fost undeva in jur de 0%"
Analistul recomanda depozitele pe termen lung, unde
castigul este mai mare.
"Depozitele bancare sunt adresate celor care
nu au apetit pentru risc si au devenit mai performante
de la an la an. Profitul este mai mare daca banii
sunt depusi pe 6, 9 sau 12 luni", spune Florin
Catu.
Bancile ofera si alte posibilitati de a inmulti banii.
"La concurenta de pe piata, aceste
servicii sunt oferite si clientilor care au sume mai
mici de 10.000 de euro. Se pot face diverse investitii
care asigura un profit mai mare clientilor",
afirma Catu.
Profit bun din fondurile de actiuni
Piata bursiera ofera dinamism, adrenalina
si castiguri. Desigur, riscul este mai mare decat
acela de a depune banii intr-o banca ori fata de investitiile
in fonduri diversificate sau monetare.
Razvan Pasol, director general al Intercapital Invest,
face cunoscute atractiile anului viitor: "Actiunile
SIF ofera un potential de crestere care se poate valorifica
in urmatorii ani, posibil chiar din 2007. Trebuie
urmarite si ofertele publice initiale, adica scoaterea
la vanzare a actiunilor, cum a fost si cazul Transelectrica,
ale carei actiuni merg bine acum".
Specialistul in investitii recomanda sa fie urmarite
pietele din Cehia si Polonia: "Tendintele
de pe cele doua piete dunt similare cu cele din Romania.
Astfel, daca exista o tendinta de crestere in Cehia
si Polonia, aceasta se va regasi si la noi".
Pentru cei care vor o piata mai putin riscanta, dar
nu lipsita de acest factor sunt recomandate investitiile
in fonduri.
"Fondurile de actiuni au adus un profit de
15%20% in acest an, in timp ce fondurile diversificate
au avut o crestere de 7%-12%", spune Pasol.
Lica
Manolache - Evenimentul Zilei
|
|
|
|
Cautare
in arhiva Virtual Arad
Publicitate
Imobil
de vanzare
Colectivul de redactie:
Draghi
Puterity, Gheorghe
Puterity,
Trutiu
Florin.
O parte din stirile Virtual
Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse:
Agentia
Mediafax,
Ziarul Adevarul, Ziarul
Observator,
Ziua de Vest, Evenimentul
Zilei (Editia deVest), Romania
Libera, Ziarul
in limba maghiara Nyugati Jelen, Astra
Aradeana, Glasul
Aradului,
Informatia Aradului,TV
Arad, Info
TV.
|
|