Miercuri, 27 decembrie 2006

Aparute pe o anumita treapta de dezvoltare a societatii, datinile obiceiurile au dainuit atata timp cat conditiile care le-au generat au ramas neschimbate, sau au disparut odata cu schimbarea acestora.  Ele reflecta o anumita mentalitate desprinsa din preocuparile specifice ale vietii, gesturile si atitudinile oamenilor completandu-se armonios cu viata lor proprie.  Din acest punct de vedere datinile si obiceiurile nu definesc o mentalitate primitiva ci mai de graba una practica, in care fiecare gest si actiune a fost pastrata cu grija pentru a fi utile in anumite imprejurari. Cele mai multe datini si obiceiuri au fost legate de anumite date calendaristice, sarbatori sau de timpul premergator acestora, precum si de principalele momente din viata oamenilor: nasterea, casatoria si moartea. Sfintirea taranii La Craciun se practica: "umblatul dupa pizarai", "umbletul cu duba", "cu steaua", "cu craii", "cu lumea" si "umblatul cu turca". Umblatul dupa pizarai se practica de catre copiii mici, in cete, care in ajunul Craciunului merg la casele oamenilor si striga in cor: "Buna sara lui ajun, Da-i mai buna a lui Craciun, Da-mi si mie un pizarau, Ca-s pruncul lui Dumnezeu." Stapanul casei baga in traista fiecarui copil cate un pizarau, adica un colacel facut din faina de-grau, apoi arunca pe jos mere, nuci si bani din metal, dupa care copiii se inghesuiau sa adune cat pot mai mult.  Daca se intampla sa nu fie primiti la una din case, copii striga in cor: "Bureti pe pereti. Radacina socului, Creasca-n vatra focului".  Umblatul cu duba se practica de catre feciori si barbati in seara de ajun, in prima zi de Craciun, pana seara tarziu, si a doua zi. In timp ce mergeau de la o casa la alta se bateau dubele, ca toti sa stie ca se apropie colindatorii, apoi unul dintre ei intra in casa si intreba daca-i primesc sau nu.  La raspunsul afirmativ anunta ceata care canta, la usa, colindul: "Slobozi-ne gazda-n casa / ca de aseara stam pe afara/ si urechile inghetara, etc." Dupa care intrau in casa, batand dubele si se asezau in jurul mesei, avand la mijloc pe dubasi.  Incepeau colinde in timp ce stapana casei punea pe masa carnat, sangerete, placinte cu mac, cu nuca sau cu branza, iar stapanul casei pune bautura si pofteste pe colindatori sa inchine si sa bea in sanatatea tuturor. Turca. Printre obiceiurile vechi, de Craciun, la loc de cinste era umblatul cu "turca". Turca era un teatru folcloric, ambulant, legat exclusiv de sarbatoarea Craciunului.  Originea si data practicarii acestui obicei nu le cunoastem, intrucat nimeni nu poate da alta explicate decat aceea ca asa s-a pomenit, din mosi, si stramosi, ca la aceasta data sa se umble cu turca.  In urma cu doua secole se scria despre acest obicei ca este vechi si ca l-am mostenit de la romani, turca nefiind altceva decat intruchiparea personajului "mutu" din jocul calusarilor, joc de origine romana, iar imbracamintea rosie, extravaganta, a tunicii creeaza o nota aparte fata de celelalte personaje.  Un grup de persoane mascate, unul imbracat in bunda de oaie, cu caciula, mustati mari, toiag puternic in maini, cu care lovea mereu in pamant, era numit "motu".  Altul era imbracat in haine vechi, cu masca pe fata, purta o traista plina cu cenusa si pusca din lemn si se numea "tiganul" iar langa el uri altul imbracat in haine pastoresti, numit "fluieratul" si, in fine, personajul central, turca, era obiectul tuturor atentiilor. Un barbat se imbraca in haine rotii, purta in dreptul capului un bot de lemn reprezentand un cioc de rata, cu un ciucur si un clopotel sub barbie, cu doua coarne de capra sau de vaca, deasupra carora avea ciucuri si clopotei.  Aceasta era turca.  Grupul merge din casa in casa, strangand dupa el o multime de alte persoane, printre care si o "tiganca". Motul bate cu toiagul in pamant, fluieratul canta din fluier, tiganul -prefacaindu-se ca ocheste - arunca cenusa dupa cei care-l suparau, tiganca matura locul din fata turcii si chiuia, iar turca clampanea din ciocul de lemn si se apleca in fata stapanului casei, care-i punea in cioc mai multi bani.  Dupa fiecare ban pus turca multumea, inchinandu-se in fata celui ce a cinstit-o, apoi isi scutura capul ca sa sune clopoteii.  Pentru ca spectacolul sa fie deplin, turca se lua la joc cu tiganca si cu mosu, spre satisfactia deplinaa celor de fata.  Spectacolul tinea doar cateva minute, in functie de darnicia si amabilitatea gazdei, caci unele gazde, ca turca sa ramaie cat mai mult la casa lor, o cinsteau mereu si cand e pe punctul de plecare ii fac semn sa mai ramaie, pana cand turca, observand manevrele gazdei, se inclina pentru ultima oara in fata lui si pleaca mai departe.  In acest timp copiii mici priveau temutul spectacol numai din dosul ferestrelor fiindca in tot timpul anului parintii ii ameninta ca-i vor da la turca "sa-i manance", daca nu sunt ascultatori.  Dar copiii mai mari se iau dupa turca, marindu-i alaiul, si cand au purtari prea indraznete intervine "tiganca" si-i improasca cu cenusa.  Si asa, alaiul merge din casa in casa, ecoul lui staruind pana noaptea tarziu. Informatia Aradului

Familia regala a Romaniei a pastrat, si in acest an, traditia de a primi colindatori in preajma Craciunului la castelul de la Savarsin. Astfel, in 23 decembrie, Alteta Sa Regele Mihai I, insotit de regina Ana, principesa Margareta si principele Radu au fost prezenti, la Arad, unde au vizitat unul dintre marile centre comerciale pentru a face cumparaturi.  Ca in fiecare an, sacosele familiei regale s-au umplut de dulciuri si fructe, destinate colindatorilor. Duminica, portile Castelului de la Savarsin au fost deschise pentru toti cei care au dorit sa colinde familia regala.  Nu au lipsit dintre colindatori dubasii din Savarsin, cei care se numara printre preferatii Regelui Mihai.  Astazi, pe 27 decembrie, regele Mihai va inregistra, la castelul de la Savarsin, mesajul Casei Regale cu prilejul anului nou 2007 si aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, mesaj care va fi difuzat pe 31 decembrie la mai toate posturile TV. A.B. - Adevarul

Partidul Liberal Democrat are cel mai democrat statut.  Afirmatia apartine presedintelui comitetului de initiativa de la Arad Sever Jurca, membru fondator al partidului la nivel national.  Liberal Democratii au reusit sa stranga deja semnaturile necesare pentru inscrierea partidului si au elaborat un statut din care sunt excluse … excluderile.  Noul statut al Partidului Liberal Democrat nu permite excluderea membrilor din partid.  Prevederea a fost inclusa in statutul noii formatiuni politice, care permite insa curentele de opinie in cadrul formatiunii.  Partidul Liberal Democrat a strans la Arad peste 2000 de semnaturi, care au fost depuse la Bucuresti, iar la nivel national, formatiunea are deja peste 40 de mii de semnaturi.  Partidul Liberal Democrat are de astazi un sediu si in orasul nostru.  Acesta este situat pe strada Unirii la numarul 5. Vasile Blidar - Televiziunea Arad

De saptamana trecuta, iubitorii de animale vor avea la dispozitie o clinica veterinara care ofera servicii multiple si la standarde occidentale. Clinica veterinara Playdog reprezinta un proiect mai vechi al medicului Willi Glasser, specializat in chirurgie-ortopedie veterinara la Facultatea Ebraica din Ierusalim. Acesta s-a gandit sa ofere aradenilor servicii dedicate in exclusivitate animalelor de casa, respectiv ortopedie, analize de laborator, insamantari artificiale, endoscopie, EKG sau anestezie inhalatorie si monitorizata, radiologie, in curand, tratamente si spitalizare. Pe langa serviciile medicale veterinare, noua Clinica Playdog ofera pension, frizerie si cosmetica. "A durat mult pana am reusit sa-mi indeplinesc acest vis de a infiinta o clinica pe care iubitorii de animale aradeni o merita, dar pana la urma vad ca ea exista. Speram ca cei care vor apela la serviciile noastre sa o faca cu cea mai mare incredere, deoarece modul in care lucram si tehnica de care dispunem sunt mai mult decat performante", a declarat medicul Willi Glasser. Clinica Playdog se afla pe strada Ion Ratiu la numarul 78. Programul de lucru este de la 9 la 19, de luni pana vineri, iar sambata de la 9 la 14. Urgentele se preiau non-stop la numarul de telefon 0722.209.906 sau 0727.305.400. C.C. - Observator

Primaria insista sa puna pe ordinea de zi unul dintre cele mai controversate proiecte din acest sfarsit de an, proiect care daca va fi pus in aplicare va duce cel mai probabil la demolarea a zeci, poate sute de gherete, a zeci de chioscuri de ziare si eliminarea din oras a unor standuri cu legume si fructe Disperarea i-a cuprins deja pe aradenii care fie au in proprietate aceste gherete, fie sunt angajatii celor care le detin.  Iar faptul rezulta cat de poate de clar dintr-un act anexat de Primarie la proiect si care face referire la "recomandarile societatii civile si a mediului de afaceri".  E vorba doar de aradenii care sunt deja la curent cu intentiile Primariei, pentru ca au citit presa locala, in conditiile in care altii nu au aflat inca de propunerile executivului. Dispar 20 de chioscuri? Printre cei care nu au fost informati ca activitatea lor s-ar putea restrange in viitor sunt cei care administreaza chioscurile de ziare din Arad.  Primaria propune in proiectul privind viitoarele locatii pentru "mobilierul urban destinat comercializarii presei, cartilor si florilor" doar 53 de amplasamente, in conditiile in care doar firma Symmetria detine in Arad 45 de chioscuri de ziare (!). La acestea se adauga in prezent, doar cand vine vorba de chiscurile de comercializare a presei, cele 28 de amplasamente detinute de Rodipet si alte peste 10 locatii aflate in grija altor doua firme private.  Nici macar unii dintre managerii de la nivel local ai celor mentionati mai sus cu numele nu stiau nimic de intentiile Primariei si au privit cu disperare propunerile mult mai "subtiri" facute de executiv. Licitatii pentru locatiile de mai sus au avut loc doar in 1996 si oricum era cu totul alta poveste, pentru ca era vorba de mult mai multe amplasamente decat cele pe care le propune Primaria acum. Disperare Disperarea se poate citit si printre randurile adresate Primariei de aradenii care au in proprietate gherete pentru vanzare produselor alimentare si nealimentare. Executivul propune, la acest capitol, doar opt amplasamente (dintre care patru la Spitalul Judetean), in conditiile in care in prezent in Arad sunt sute de gherete.  Cei care s-au adresat Primariei in incercarea de a-i convinge pe mai marii urbei sa renunte la proiect sau macar sa inclusa pe lista si locatiile unde sunt amplasate gheretele lor au venit cu mai toate argumentele posibile: ca acestea se apropie (sau chiar ating) cerintele impuse de UE, ca sunt singurele locatii din care se pot aproviziona locuitorii zonei sau ca gheretele care nu se gasesc acum pe lista Primariei sunt singura sursa de venit pentru proprietarii lor si pentru angajatii acestora. Cei care au adresat petitii Primariei au incercat sa sensibilizeze administratia prin toate mijloacele: unii au dat, de pilda, numele celor care vor ramane fara un loc de munca, altii au trimis anexat primariei o lista cu peste 100 de aradeni care nu vor ca ghereta in cauza sa dispara etc. Primaria se grabeste Primaria pare insa decisa sa adopte proiectul.  L-a introdus, in fapt, in urma cu o saptamana pe ordinea de zi a sedintei CLM.  Primarul l-a scos insa de la vot pentru ca nu trecusera cele 30 de zile in care proiectul trebuia sa stea la transparenta.  Executivul a reintrodus proiectul pe ordinea de zi a sedintei de azi, cu toate ca potrivit informatiilor pe care le detinem, parte din consilierii Puterii (!) sunt decisi sa voteze impotriva acestuia. E posibil ca acuzele sa curga in cadrul sedintei, caci pe piata au aparut zvonuri legate de anumite interese care stau in spatele acestui proiect.  Cat priveste viitorul gheretelor si chioscurilor de ziare care nu se regasesc pe lista Primariei, Valer Marginean, purtatorul de cuvant al Primariei, ne-a declarat ca acesta se va decide in sase luni de la adoptarea proiectului, ca sunt si alte amplasamente in discutie si ca "ideea e ca nu vrem sa transformam orasul intr-o imensa ghereta, ci sa civilizam comertul". A.B.- Adevarul