Marti, 26 decembrie 2006

Craciunul 2006 vine in pragul implinirii primei saptamani de ani din eel dintai veac al celui de-al treilea mileniu crestin.  Urmarind semnificatia cifrei ca si in pastoralele sarbatorii din ani precedenti, socotim ca ea se refera intr-un fel si la zilele creatiei, cea a odihnei primind un talc aparte.  Nedorind sa se interpreteze o astfel de abordare ca preferinta pentru vreo disciplina alta decat teologica e de amintit ca, numarul evoca obisnuit cand gandim la zilele saptamanii, in afara de numirea lor graitoare, ordinea desfasurarii creatiei lumii, cu implicatiile firesti, Sfanta Scriptura prezentand toate elementele universului in unitatea temporala - spatiala fundamentala, azi indeobste cunoscute.  Ca si credinciosi ai Bisericii Ortodoxe oprim asupra acestui inteles al creatiei, care asa cum s-a mai spus se gaseste in termenul de Craciun, folosit cel mai adesea pentru designarea Maritului Praznic al Nasterii Domnului.  Lumea odata creata tinde spre desavarsire.  Facuta buna dintru inceput, raul a intervenit prin libertatea celui ce constitute incununarea creatiei, neputandu-se introduce ca un principiu in aceasta. Drept aceea omul insusi trebuie mantuit si cu el faptura intreaga.  Insusi Cel prin care toate s-au facut, Fiul lui Dumnezeu se face Fiul Omului, aratand legatura dintre creatie si providenta.  El este unul consacrat punand in lumina echilibrul si armonia.  In acelasi timp insa reprezinta si ambivalenta, mai mult distinctia decat contradictia, perfectiunea virtuala sau ceea ce tinde spre desavarsire, ca de pilda creatia.  Unul dintre Parinti Bisericii precizeaza urmatoarele: "Lucrarea infaptuitoare e indicata prin numarul sase. Caci acesta e singurul numar desavarsit si plin in interiorul decadei si se compune din partile proprii si cuprinde numerele egale si inegale, adica pe cel cu sot si pe cel fara sot. La fel, lucrarea dumnezeiasca e singura desavarsita si infaptuitoare si conservatoare a celor desavarsite, conform ratiunii dupa care sunt."  Altii Parinti intituleaza suma de cuvantari asupra cartii Facerii lumii - Hexaemeron, cu referinta adica la cele sase zile lucratoare.  Dealtfel unul dintre ei intreba:  "Nu putea, oare, mana lui Dumnezeu cea atotputernica si nesfarsita Lui intelepciune, sa aduca la fiinta pe toate si intr-o singura zi? Putea sa le aduca si numai intr-o clipita! Dar pentru ca n-a adus la fiinta pentru trebuinta Lui nimic din cele ce sunt - ca El n-are nevoie de nimic, fiind desavarsit, ci a facut totul din pricina iubirii Sale de oameni si a bunatatii Lui - pentru aceea le creeaza treptat, iar prin gura fericitului profet ne invata lamurit despre cele ce s-au facut, pentru ca, stiindu-le bine, sa nu cadem in greselile celor ce judeca manati de ganduri omenesti. Daca chiar asa stand lucrurile. Mai sunt unii care spun ca toate cele din lume s-au facut de la sine, ce n-ar fi indraznit cei care se straduiesc sa spuna si sa faca totul impotriva propriei lor mantuiri, daca Dumnezeu nu s-ar fi folosit de un atat de mare pogoramant si invatatura? Ce poate fi mai nesocotit decat a incerca sa spui sau sa sustii ca toate cele ce exista s-au facut de la sine si gandind asa, sa lipsesti creatia de purtarea de grija a lui Dumnezeu? Spune-mi cum se poate sustine ca atata podoaba si atatea stihii pot fi conduse fara un conducator, care le pne pe toate?"  Rezulta de aici legatura dintre creatie si providenta. In acest context de menponare ca omul a fost creat in ziua din urma a sasea, Sfanta Traditie plinind Scriptura Sfanta cu amanuntul ca aceasta a cazut din starea initiala la ceasul al saselea; adaugand ca in luna a sasea a avut loc Bunavestire mantuirii. Rastignirea Domnului a fost in ziua a sasea a saptamanii precum si la ora a sasea, dupa cum lamureste si imnul slujbei corespunzatoare timpului liturgic si anume: "Cel ce in ziua si ceasul al saselea, pe Cruce ai pironit pacatul, cel cu indrazneala, facut de Adam in rai, si zapisul greselilor noastre rupe-l Hristoase Dumnezeule, si ne mantuieste pe noi".  Dintre cetele ingeresti cele mai apropiate de tronul ceresc, serafimii cu cafe sase aripi, ceea ce lass sa se vada stapanirea asupra dimensiunilor universale.  La Nunta din Cana Galileii, apoi indicatoare a unitatii omenesti sunt folosite sase vase cu apa curatitoare ce aste prefacuta de catre Mimtuitorul, in vinul comuniunii spre invesnicire.  Referirile la acest numar al creatiei si rascumpararii sunt multe si in traditia bisericeasca.  Pe langa frumusetea zonelor planetei, cea a anotimpurilor intre care al iernii, acopera totul, intelegand si contributia umana cu simbolul curatiei.  De adaos ca, prezenta lui Mos Craciun, face sa intrezarim mereu si pretutindeni icoana lui Dumnezeu insusi, Tatal Atottiitorul, Facatorul cerului si al pamantului. ...In mod firesc totdeauna omul incearca sa patrunda tainele Universului, dar nu trebuie sa uite ca el insusi este o lume pe care trebuie sa o gaseasca inlauntrul sau.  Sarbatorile de acum ofera un prilej potrivit pentru aceasta. Desi, cu pricire la numirea Craciunului in limba noastra parerile difera, se poate observa totusi ca fiecare mare sarbatoare crestina inseamna o recreare si innoire.  Dupa cum s-a aratat, momentele cruciate din istoria mantuirii iau ca temei atotputernicia Creatorului, care poarta totul spre desavarsire.  Daca facem referinta la istoria tarii, in cursul anului am sarbatorit nouasprezece secole de la luptele stramosilor daco-romani, care au insemnat inceputul etnogenezei poporului nostru, 550 de ani de la moartea lui Ioan de Hunedoara aparator al crestinatatii, 600 de ani de la trecerea la Domnul a Sfantului Nicodim de la Tismana, ctitor si al Manastirii Prislop fi trei veacuri de la asezarea scaunului episcopal la Arad, cu care prilej s-au incheiat lucrarile, in afara celor de pictura, la noua Catedrala ortodoxa a orasului de pe Mures.  O mentiune aparte se cuvine a face despre tarnosirea noii biserici a restauratei manastiri monument istoric Crisan, langa localitatea marelui revolutionar din Tara Motilor, iar aceasta in pragul aniversarii a doua decenii de la intronizarea Prea Fericitului Parinte Teoctist, ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane.  Pentru toate implinirile aducem multumire lui Dumnezeu, rugandu-ne pentru rasplatirea jertfei tuturor celor vii si a celor adormiti.  Incheiem sarbatoreste anul asezat sub semnul creatiei divine, cu incredere netarmurita in providenta pentru cel care vine si care se profileaza cu stradanii si realizari sporite, avand in vedere si integrarea tarii noastre in unitatea continentului european.  Responsabilitatea generala asupra a tot ceea ce aste creatie desigur ca nu va inceta sa dea rod, stiind ca Dumnezeu insusi ingrijeste continuu de lucrarea sa.  Sfantul Apostol Pavel se adreseaza astfel fiilor sai duhovnicesti: "Caci noi impreuna - lucratori cu Dumnezeu suntem, zidirea lui Dumnezeu" si continua: "Fiind dar, impreuna lucratori cu Hristos va indemnam  sa nu primim in zadar harul lui Dumnezeu. Caci zice: la vreme potrivita te-am ascultat si in ziua mantuirii te-am ajutat; iata acum vreme potrivita, iata acum ziua mantuirii".  In dorinta de a indeplini cuvintele Apostolului neamurilor, si facand urarea cuvenita de praznic imploram si pe mai departe Sfintei Treimi, Tatal, Fiul si Sfantul Duh. Amin. Al vostru, al tuturor, de tot binele doritor, Timotei Episcop al Aradului - Informatia Aradului

Duminica, de la ora 9, in ajunul marelei praznic al Nasterii Mantuitorului, P.S. Parinte Timotei Seviciu, Intaistatatorul Eparhiei Aradului, inconjurat de un ales sobor de preoti si diaconi, a oficiat slujba de binecuvantare a lucrarilor efectuate la noua Catedrala Ortodoxa a Aradului "Sfanta Treime", dupa care a savarsit Parastasul pentru ctitori si sfanta Liturghie Arhiereasca. Marcarea a trei secole de atestare documentara a Episcopiei Aradului a fost astfel incununata cu intrarea la slujbe in Biserica mare a noii Catedrale, un vis dus peste generatii si dorit a fi realizat de multi episcopi ai Aradului, ce prinde contur sub arhiereasca pastorire a Prea Sintitului Episcop Timotei. V.F. - Adevarul

Sfarsitul de an este momentul in care majoritatea institutiilor acorda premii si distinctii prsoanelor care s-au evidentiat pe durata anului care se incheie. Ieri seara Directa pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National a decernat premiile pentru anul 2006.  Ceremonia de decernare a premiilor a avut loc in prezenta PS sale Timotei Seviciu, a primarului Gheorghe Falca si a reprezentantului Ministerului Culturii, Luminita Constantin.  S-au acordat 8 premii.  Primul a fost atribuit primariei, pentru lucrarile de renovare efectuate la Teatrul Ioan Slavici.  Premiul pentru valorificarea si promovarea patrimoniului bibliofil I-a revenit istoricului Dan Demsea.  Maestrul cofetar Ioan Gui a primit premiul pentru valorificarea publica a unei colectii particulare.  Directorul economic al companiei de transport public a fost distins cu premiul pentru conservarea restaurarea si valorificarea patrimoniului industrial. Acelasi premiu, dar pentru arheologie, I-a revenit pentru intreaga activitate istoricului George Pascu Hurezan. Premiul pentru muzeografie I-a revenit lui Augustin Muresan.  Maica Onufria, custodele manastirii din Gai a primit premiul pentru conservarea si valorificarea patrimoniului ecleziastic.  Ultimul premiu I-a revenit Asociatiei "Pro Urbe", reprezentata de Bujor Buda, pentru valorificarea patrimoniului imobil al Aradului. Adrian Moldovan  - Televiziunea Arad

O mare parte dintre cele 2 milioane de romani care lucreaza in strainatate s-au intors acasa pentru Sarbatoarea Craciunului. Aflati povestea catorva dintre ei, de ce s-au intors si, mai ales, de ce vor pleca din nou dupa Revelion. In prezent, Romania are 21.658.000 de locuitori. Dupa 1990, in jur de doua milioane au ales calea strainatatii. An de an, cei plecati se intorc acasa de Sarbatori. Le e dor de colinde si de sorici proaspat. De Craciun, Romania are din nou o populatie de peste 23 de milioane de suflete. De 17 ani, vrancenii pleaca in strainatate in cautarea unei vieti mai bune. Unele cifre, neoficiale, sustin ca nu mai putin de 80.000 dintre cei 400.000 de vranceni au plecat in lume. Moldovenilor Italia li se potriveste ca o manusa, in special din cauza limbii usor de invatat. Sa invatam sa muncim Gina Istudor are 26 de ani si a fost invatatoare in satul ei din comuna Maicanesti. Din 2001, a renuntat la catedra si a devenit chelnerita la un club sportiv din Roma. Aici s-a si casatorit cu Iulian Goleanu, "baiat de sat", asa cum si-au dorit parintii ei. Se declara euronavetisti pentru ca nu pot renunta nici la Italia, si nici la Romania. "Nu sunt de acord cu cei care spun ca e umilitor sa faci munci sub nivelul tau de pregatire. Parerea mea este ca noi, romanii, trebuie sa invatam sa muncim. In Italia am luat-o de la zero. Pentru mine a fost o scoala a vietii. Acasa m-am intors prima data dupa trei ani si jumatate pentru ca nu aveam acte", a spus Gina. Ca si pentru sotul ei, cele mai apasatoare momente erau de Craciun, "cand simteam ca vrem sa ne intoarcem si nu puteam". In comuna Rastoaca, in Ajun de Craciun, am intalnit o familie fericita. Toader Rotaru e plecat in Italia din 1996. A venit acasa in momentele importante ale vietii sale. Unul a fost atunci cand a cunoscut-o pe Gabriela Mihaela, 26 de ani, cea care i-a devenit sotie in urma cu sase ani. De un an si jumatate o au pe Iuliana Adriana, o fetita cu par blond, carliontat. E atat de prietenoasa incat vrea in brate la toata lumea. Ea e cadoul de Craciun pentru bunicii Nicolae si Ioana, care nu o vazusera decat in fotografii. Cei doi tineri isi construiesc o casa. "Eu trimit bani, ca de muncit o fac altii!", povesteste Toader. Nu stiu daca si cand se vor intoarce, dar un lucru e sigur: nu ar mai munci pentru salariul din Romania. "Ce sa faci aici, cu ce sa traiesti?! Stau acolo de nevoie. Sunt multumit pentru ca acolo munca e respectata", spune Toader, care lucreaza ca mecanic auto. Mihaelei i-a fost dor de piftie, carnati, caltabosi, de mirosul de cozonaci. "Dar cel mai tare mi-a fost dor de turtele cu nuca", spune ea. Familia ei e imprastiata in Italia, Spania, iar de curand o nepoata s-a casatorit cu un italian. Spera sa fie impreuna de Revelion, oricat i-ar costa. "Bani are si mortul. Nu ne plangem de asa ceva. Vrem sa ne bucuram cu familia", conchide Toader. Pe trei continente Peste 800 de oameni din cei 2.000 ai comunei Rastoaca au plecat in Italia, Spania, Anglia, Turcia si in America. Satul se umple doar de Sarbatori, atunci cand sunt chiar si curse speciale de autocar pe ruta Rastoaca-Roma. Din 2004, cand a fost ales, primarul Vasile Dima a oficiat nu mai putin de 34 de casatorii intre cupluri plecate peste granita. L-a casatorit chiar si pe fiul sau, care traieste la Torino de sase ani. Crede ca cei plecati au scapat Romania de probleme. "Daca nu plecau copiii astia, in Romania erau greve zilnic. Oamenii migreaza exact ca animalele. Unde gasesc de mancare, acolo se duc! Strang si ei un ban, isi fac o casa, isi iau o masina", povesteste edilul rastocenilor. Daca cei casatoriti si cu copii vor sa se intoarca acasa, sa traiasca in vilele care au rasarit aproape in fiecare curte, cei mai tineri nu sunt siguri daca vor sa mai traiasca in Romania. "Eu mai stau un an in Italia si ma duc in alta tara", spune Gabriel Sava, 21 de ani. "Se mai intoarce cand s-or pune geamuri la Colosseum!", glumeste prietenul sau, cu care a venit acasa pentru Craciun. Chiar daca vin in Romania doar la Paste si la Craciun, cei plecati au contribuit la cresterea nivelului de trai. In tot satul sunt numai santiere. Se ridica vile, cu bai in casa si semineuri, exact ca in Italia. Ce-i deranjeaza pe toti cei cu care am stat de vorba e specula. "Si verdeata din piata se scumpeste atunci cand venim noi", spun euronavetistii. Silvia Vranceanu - Evenimentul Zilei

Sunt mai putin de 10 zile pana cand bancnotele si monedele metalice din vechea emisiune monetara mai pot fi utilizate ca mijloace legale de plata.  Banca Nationala a Romaniei se afla la finalul procesului de denominare a monedei nationale, proces care a implicat un real efort din partea "mamei bancilor" si care se spera sa se finalizeze cu succes. Acest proces a durat mai bine de un an si jumatate si a implicat intreaga societate romaneasca, incepand cu Parlamentul Romaniei, care a adoptat Legea nr.348/2004 privind denominarea monedei nationale, continuand cu "banca mama" care a fost initiatoarea acestui proces si care a adoptat o serie de acte normative pentru buna desfasurare a lui si incheind cu mass-media si societatea civila, care au sprijinit acest proces. In scripte acest proces se finalizeaza pe 31 decembrie 2006, dar in gandirea noastra el va mai continua, multi dintre noi evaluand valoric si facand comparatii atat in lei noi cat si in lei vechi. In scopul finalizarii procesului de inlocuire a vechii emisiuni monetare Banca Nationala a Romaniei a emis Circulara nr.24/28.11.2006 privind incetarea puterii circulatorii si preschimbarea vechilor insemne monetare, care prevede ca de la data de 1 ianuarie 2007 bancnotele si monedele metalice din vechea emisiune monetara isi pierd puterea circulatorie, adica ele nu vor mai putea fi utilizate ca mijloace legale de plata. Tot in acest act normativ se prevede ca toti agentii economici si toate institutiile au obligatia ca in perioada 1-31 decembrie 2006 sa nu mai repuna in circulatie bancnotele si monedele metalice din vechea emisiune, ci sa le depuna la unitatile bancare unde au conturi deschise. Perioada de dupa 1 ianuarie 2007 trebuie impartita in doua intervale si anume intervalul 1-31 ianuarie 2007, cand insemnele monetare din vechea emisiune care si-au pierdut puterea circulatorie vor putea fi preschimbate fara taxe si comisioane la Banca Nationala a Romaniei la sucursalele din Bucuresti, Timis, Iasi si Cluj, precum si la unitatile institutiilor de credit si ale Trezoreriei Statului, si intervalul de dupa 1 februarie 2007 cand bancnotele imprimate pe suport polimer si monedele metalice din vechea emisiune monetara vor putea fi preschimbate fara taxe si comisioane, pe perioada nelimitata, numai la Banca Nationala a Romaniei la sucursalele din Bucuresti, Timis, Iasi si Cluj, prin prezentarea la ghiseu sau prin remitere prin posta. In concluzie putem spune ca "zilele" milionului, nu a milionarilor, sunt numarate. G. Stephen - Observator