ARAD - 25 Octombrie 2006. Piata Avram Iancu. O zi superba, ca de vara, a dat celor aproape trei sute de aradeni prezenti in jurul Monumentului Ostasului Roman prilejul sa asiste la manifestarea dedicata Zilei Armatei Romane. si de aceasta data a fost respectat desfasuratorul standard, cuprinzand onorul prezentat de catre impecabila garda, intonarea Imnului de Stat, slujba religioasa oficiata de catre un sobor de preoti, in frunte cu PS. Timotei Seviciu, Episcop al Aradului, Halmagiului, Ienopolei si Hunedoarei. Au urmat scurtele spiciuri ale reprezentantilor armatei si ale oficialitatilor prezente, dupa care a inceput depunerea de coroane din partea institutiilor administrative, institutiilor deconcentrate ale statului, partidelor politice etc. Ca o nota aparte fata de manifestarile din alti ani, de aceasta data au participat in jur de o suta de copii din clasele primare, adusi de la diferite scoli. Micutii nu au fost prea interesati de discursuri sau de depunerea de coroane, in schimb au aplaudat la scena deschisa, in ritmul fanfarei, retragerea Garzii de Onoare. "Ofensiva" la Sala Oglinzilor Dupa incheierea manifestarii, participantii au batut in retragere spre directionalul Casa Armatei, unde s-au desfasurat cele mai agreabile "ostilitati" mesele din Sala Oglinzilor fiind incarcate de bunatati, dintre care nu a lipsit traditionala fasole la cazan.  Mai spunem doar ca, tot pentru marcarea Zilei Armatei, ieri a fost "Ziua Portilor Deschise" la Batalionul de Infanterie "Colonel Radu Golescu". S.T. - Adevarul

Fostul prefect al Aradului, Cristian Dimitrie Stragea, doreste sa profeseze din nou ca medic de familie, depunandu-si, in acest scop actele la Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate.  Fost medic de familie in localitatea Nadas, Cristian Dimitrie Stragea a fost numit prefect al Aradului in data de 7 ianuarie 2005, functie din care a fost eliberat, la cerere, in 7 septembrie 2006. Ulterior, Stragea a fost numit in functia de consilier de stat in cabinetul premierului Calin Popescu-Tariceanu.  Totodata, el a revenit, in urma cu doua luni, in randurile Partidului National Liberal, anuntandu-si intentia de a-si depune candidatura la presedintia filialei PNL Arad, la viitoarele alegeri. Sorin Trocan - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)

Discutie cu primarul comunei Tarnova, dl. Florin Farcasiu - D-le primar Florin Farcasiu, v-am ruga sa ne spuneti cateva cuvinte despre proiectele pe care le-ati avut in vedere in ultimul an. - In primavara, cand ne-am intalnit ultima data, aveam foarte multe proiecte pentru anul 2006. Eu sunt foarte fericit ca o buna parte dintre ele au devenit realitate. Aici as putea sa exemplific. Este vorba despre noul sediu al Postului de Politie, care s-a mutat in casa noua in cursul lunii iunie. Aici pot spune, fara teama de a gresi, ca este cel mai nou post de politie din judetul nostru. Bineinteles, nu este birou de politie, este post de politie, iar din acest punct de vedere se poate spune ca este cel mai modern, acestea fiind de altfel si cuvintele comandatului UP, dl. Ioan Dascalu. - Spre ce alt sector de activitate v-ati mai indreptat atentia? - Va pot spune ca nu am scapat din vedere invatamantul, adica scolile si gradinitele. Este un alt proiect care s-a realizat. Astfel, va pot declara ca toate scolile si gradinitele au apa curenta si grupuri sanitare proprii. De asemenea, combustibilul este asigurat pentru iarna. Avem un ocol silvic propriu care functioneaza destul de bine, si asta fiind o realizare la nivel de comuna... In ceea ce priveste igienizarile la scoli, recunosc ca in acest an s-au ocupat mai mult profesorii, parintii si elevii, noi indreptandu-ne atentia asupra investitiilor de la scoli si gradinite de care va spuneam. Printre altele, este de remarcat faptul ca scoala de la Draut a fost reparata capital, montandu-se termopane. Anul viitor insa, ne vom ocupa indeaproape de cosmetizari si igienizari. - As vrea sa reveniti la investitiile pe care le-ati mai facut in acest an... - Intr-adevar, sunt niste investitii foarte importante, pe care le-am obtinut in ultimele luni. Este vorba despre Ordonanta 7 a Guvernului, care se refera la investitii de pana la 40 de miliarde de lei vechi si are patru obiective, adica alimentare cu apa, canalizare, amenajare de platforme ecologice si poduri si podete. Noi ne-am axat mai mult pe alimentarea cu apa, pentru ca o consideram o prioritate. Vestea buna este ca am obtinut finantarea, in jur de 13 miliarde, pentru alimentare cu apa in Tarnova. Pana acum avem introdusa apa curenta doar in satul Dud, dar cu acesti bani vom finaliza lucrarea si in Tarnova. Asta presupune intreaga localitate. Chiar in aceasta perioada la noi sunt topografii, care fac masuratorile topografice pe strazi, urmeaza ca pe timpul iernii sa se intocmeasca documentatia pentru executia lucrarii, iar dupa ce toate procedurile legale au fost indeplinite, inclusiv licitatia, vom da drumul la lucrari in primavara. - Dar cu drumurile, cum stati? - O alta investitie se refera la drumul dintre doua sate importante ale comunei, este vorba despre Agrisul Mare si Draut. Acestea sunt doua sate de peste o mie de locuitori, care erau legate de un drum comunal neasfaltat. Prin Ordonanta 577, am reusit sa intram in programul judetului Arad pentru asfaltarea acestui drum comunal.  Chiar si in sedinta de consiliu recenta, s-au aprobat caietele de sarcini si documentatia aferenta referitoare la achizitia proiectului si a studiului de fezabilitate, urmand ca in 2006 sa primim 1,5 miliarde, care reprezinta cheltuieli de proiectare, iar in cursul anului  viitor sa accesam fondurile pentru executie. - Si sa inteleg ca, odata incheiata si aceasta investitie, la Tarnova nu mai e nimic de facut, iar aderarea la Uniunea Europeana poate sa vina! - Nici pomeneala de asa ceva! Noi mai avem o serie de investitii care merg in continuare. Va amintesc aici canalizarea, care incet, incet se afla pe drumul bun, ca sa zic asa. In aceasta perioada va veni un proiectant, care va lua legatura cu topografii ce lucreaza la introducerea retelei de apa la Tarnova, urmand sa accesam niste fonduri europene pentru canalizare. Fonduri europene care sunt in colaborare cu Ungaria. Avem si studiu de fezabilitate pentru canalizare si tot aici ne gandim si la statia de epurare. Pe langa toate acestea, noi mai avem in vedere o serie de alte obiective, pentru care pregatim din timp toata documentatia necesara, astfel incat, atunci cand apare finantarea europeana sa putem sa o prindem. Altfel, e tardiv sa te apuci de studii de fezabilitate si proiecte tehnice cand se iveste o finantare la orizont. - Despre Zona Industriala pe care ati avut-o in vedere, cu investitia italianului, s-a mai intamplat ceva din promovare? - Aici trebuie sa va dau si vestea proasta, in sensul ca investitorul italian a renuntat intre timp. De fapt, nu neaparat ca a renuntat, dar a dat dovada de acest lucru. Oficial nu a spus ca a renuntat, dar eu am fost la Bucuresti sa vad ce documente a depus la Sapard pe ultima suta de metri si am constatat ca acele documente au fost superficiale si nu putea fi eligibil proiectul. Am vazut ca nu este o, seriozitate. Suspiciez ca a fost o manevra tipic, italiana. Dar noi ne-am luat masuri de precautie, iar comuna nu a pierdut nimic, decat faptul ca investitia nu se mai realizeaza. Nu am pierdut terenul, nu am pierdut bani, am avut grija ca toate studiile si documentele facute, sa le plateasca el. Terenul a fost pus la dispozitie pentru construirea fabricii de lapte, cu clauze care stipulau ca, daca intr-un an si jumatate nu construieste, terenul ne revine noua. Era o investitie benefica pentru comuna, am crezut in ea la inceput, chit ca multi dintre colaboratori mi-au spus sa am grija, dar eu, cu optimismul care ma caracterizeaza am mers pana la capat. Nu a fost finalizata investitia, asta e, viata merge mai departe... Zona Industriala ramane ca idee si speram ca intrarea in Uniunea Europeana ne va oferi si alte oportunitati de investitii... - Eu va multumesc pentru informative furnizate si va urez mult succes. Mai ales ca vom mai avea ocazia sa ne vedem daca nu altcandva, cel putin cand vor fi gata de reparatiile capitale la sediul Primariei Tarnova. Nicolae Oprean - Informatia Aradului

Un nou focar de pesta porcina, al treilea din acest an, a fost depistat si lichidat in comuna Seitin, situata la circa 30 kilometri departare de municipiul Arad. Focarul a aparut intr-o microferma din comuna Seitin, proprietarul acesteia alarmandu-se dupa ce i-au murit patru porci. In urma analizelor facute de specialistii DSVSA Arad, boala a fost confirmata, motiv pentru care s-a procedat la uciderea celorlalti 172 de porci din microferma.  "Pentru distrugerea focarului, toti cei 176 de porci au fost ingropati in pamant, pana la stingerea focarului microferma fiind sub restrictie sanitar-veterinara", a precizat dr. Dumitru Nisulescu, seful DSVSA Arad.  Sorin Trocan - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)

Concertul saptamanii trecute, dirijat de Cristian George Neagu, a avut ca subiect creatia lui Gioacchino Rossini, compozitor care, dupa comediile sentimentale Cenusereasa si Cotofana hoata, se va fi dedicat si innoirii genului tragic, semnand in 1819 certificatul de nastere al operei romantice prin "La Donna del lago" (dupa Walter Scott). Innoirile, initiate inca in lucrarile anterioare, au vizat scriitura vocala ingrijita, dezvoltarea rolului orchestrei si a corului, asa cum observa Antoine Golea, in Dictionarul sau de mari muzicieni. Dinamizarea scriiturii orchestrale a fost imprimata de studiul asiduu al muzicii lui Haydn si Mozart, care pentru Rossini a fost adevarata scoala, ceea ce i-a si atras porecla de Il Tedeschino (micul neamt) din partea conationalilor sai italieni. "Orchestra activa" rossiniana, plina de culoare, ce noua ne pare azi atat de limpede, dar la vreamea aceea ii atrasese autorului titlul de Il Vacarmino, a fost ilustrata de formatia aradeana condusa de Cr. G. Neagu cu patru uverturi.  Uvertura operei "Barbierul din Sevilla" (care servise ca introducere altor doua opere, anterioare celei ce nu fusese bine primita la premiera, dar l-au ridicat curand pe autor pe culmi de glorie), a primit un impuls inviorator, dupa desenul limpede al introducerii lente, si o desfasurare acaparanta. Uvertura ultimei lucrari scenice a lui Gioacchino Rossini, "Wilhelm Tell" (1829) a atras si de asta data prin varietatea celor patru sectiuni: caldura timbrului partidei de violoncel, in frunte cu Peter Freiman, in prima miscare, profundul dramatism al celei de-a doua, atmosfera pastorala din Andantino, stralucitorul si antrenantul Allegro final. Uvertura ultimei opere comice rossiniene, "Cenusereasa" (1817), cu care a inceput a doua parte a concertului aradean, a cucerit prin senzatia de spontaneitate pe care i-a dat-o orchestra dirijata de Cr. G. Neagu. Pentru incheierea manifestarii, a fost aleasa uvertura operei "Cotofana hoata", muzica de efect, spumoasa, antrenanta, pusa in valoare cu inteligenta de orchestra aradeana si dirijorul ei. Cei doi solisti ai serii, Violina Novac (Cluj) si Valentin Marele (opera din Brasov) au dat viata manifestarii, cu o dezinvoltura cat se poate de adecvata sferei muzicii de opera. Violina Novac a interpretat cunoscuta cavatina a Rosinei "Una voce poco fa" din "Barbierul din Sevilla", aservind calitatile vocale exprimarii inocentei si sireteniei disimulate, apoi canzona Angelinei "Una volta" si aria aceluiasi personaj "Nacqui all’affanno" din opera "Cenusereasa", nou prilej de etalare a velocitatii vocale. Valentin Marele a realizat un Figaro autentic, in celebra cavatina "Largo al factotum", avand alaturi orchestra cu rolul de partener important, creionand cu vocealui bine timbrata si personajul Dandini in cavatina "Comme un ape" din "Cenusereasa". Cei doi solisti au creat cu naturalete un alt moment din "Barbierul din Sevilla" cu Recitativ si duetul "Dunque io son", in care a surprins placut maleabilitatea vocilor, dictia buna si jocul scenic cuceritor. Export de cultura Sub egida Institutului Cultural Roman, a Consiliului Judetean Arad si a Autoguvernarii a Romanilor din Ungaria, formatiile Filarmonicii aradene dirijate de Dorin Frandes au concertat la Casa de Cultura "Tancsics Mihai" din Chitighaz din Ungaria. Programul a cuprins lucrari muzicale romanesti. Dorel Bic, cu acompaniamentul orchestrei a interpretat cunoscuta "Balada pentru vioara" de Ciprian Porumbescu.  Corul instruit de Dorin Chereji, acompaniat de orchestra lui Dorin Frandes, a prezentat auditorilor romani de dincolo de hotar Balada "Mama lui Stefan cel Mare" de George Dima, solisti fiind altista Laura Sebesan si baritonul Bogdan Baciu, pentru ca acelasi cor, cu acompaniamentul orchestrei, sa incheie progaramul cu "Valurile Dunarii" de Iosif Ivanovici, vals care a facut mai de mult inconjurul lumii. Orchestra a interpretat prelucrarea lui Doru Popovici din "Codex Caioni", Rapsodia I de George Enescu, devenita un fel de slagar simfonic, ca si inspirata muzica de film "Mihai Viteazul" a lui Tiberiu Olah. Actiunea ce a facut parte din programul "Cantemir", finantata de Institutul Cultural Roman, a servit ambelor parti, adica Filarmonicii, facanduse in continuare cunoscuta peste hotare, dar si publicului din Ungaria.  Speram sa se mai intample asa ceva si in continuare. Hugo Hauptmann – Virtual Arad ***Programul din 26 octombrie al Filarmonicii Concert vocal-simfonic dirijat de Cristian George Neagu Dirijorul corului, Dorin Chereji CORURI CELEBRE DIN OPERE Traviata, Aida, Nabucco, Lombarzii, Macbeth, Trubadurul (Giuseppe Verdi), Cavaleria Rusticana (Pietro Mascagni), Olandezul zburator (Richard Wagner) si Cneazul Igor (Alexandr Borodin)