Statuia militarilor dispare, se face loc pentru Monumentul Marii Uniri, apare o parcare subterana Primaria Municipiului Arad a intocmit si scos la transparent Proiectul urbanistic de detaliu "Piata Avram Iancu", proiect prin care se doreste regandirea si restructurarea spatiului din spatele Teatrului "Ioan Slavici".  Conform temei de proiectare, se doreste in primul rand deschiderea circulatiei auto prin fata Teatrului, unde se va reamplasa si Monumental "Sfintei Treimi"  Totodata, avand in vedere ca se vor reduce suprafetele carosabile si se va elimina un numar mare de locuri de parcare, se propune realizarea unei parcari subterane sub toata Piata Avram Iancu. PUD-ul de care vorbeam prevede un spajiu si pentru amplasarea Monumentului Marii Uniri.  Acesta va inlocui actuala statuie a ostasilor si va da nastere unei zone cu caracter comemorativ ce se va intinde pe aproximativ o treime din suprafata pietei.  Pentru acesta, arhitectii au sugerat faptul ca ar trebui sa nu fie mai inalt decat cladirile din zona, in special cele de pe frontul sudic.  Cat priveste zona nordica si centrala, acestea vor avea un caracter multifunctional, se va amenaja o piata publica agrementata cu oglinzi de apa, alei si platforme pavate decorativ. Zona propusa spre studiu este una dintre cele mai importante ale orasului reprezentand, incepand cu anul 1828, centrul orasului.  Actuala Piata Avram Iancu (fosta Piata Libertatii), reprezinta in prezent, alaturi de Piata Podgoiiei, punctul de interes major care determina axul urbanistic principal al zonei centrale: Bulevardul Revolutiei.  Aceasta piata a fost in mod continuu un centru politic si comercial important al orasului, reprezentand centrul vietii comerciale dar si culturale.  Acum este inclusa in aria centrului istoric al municipiului conform anexei la Ordinul nr. 2314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice. Actuala Piata Avram Iancu este delimitata de fronturi construite clare, cu cladiri inscrise in Lista monumentelor istorice, cladiri cu valoare istorica, cladiri cu valoare arhitecturala dar si cladiri cu valoare ambientala.  Toate cladirile care alcatuiesc in prezent fronturile pietei, au fost realizate incepand din prima jumatate a secolului XIX, pana in anul 1920, exceptie facand un bloc de locuinte construit in anii '60 si cladirea Teatrului, cladire refacuta in stilul arhitecturii post-staliniste dupa incendiul din 1958.  Aceasta piata este veriga de articulare a zonei pietonale determinata de strada Metianu -Piata Catedralei si Parcul Reconcilierii marcat de Turnul de Apa si traseul inspre Faleza Muresului cu promenada acesteia, principala zona de agrement fiind constituita de Strandul Neptun si Cetatea Aradului, impresionant monument de arhitectura a carei constractie a inceput in anul 1763 la ordinele imparatesei Austriei Maria Tereza. Incepand din deceniul al saptelea al secolului XIX, conform relatarilor unui vizitator "Aradul a devenit dintr-un oras fara pretentii, un oras cu pretentii" si a cunoscut o puternica dezvoltare economica si culturala.  O gravura aflata la Viena care infatiseaza actuala Piata Avram Iancu in anul 1870 reflecta efervescenta economica care caracteriza orasul in acea perioada. In paralel cu continua dezvoltare economica a orasului se simte tot mai puternic si nevoia unei dezvoltari culturale adecvate.  Astfei, in anul 1817 ca urmare a mecenatului lui Jakob Hirschl, se infiinteaza primul teatru din Arad in cladirea aflata pe str. Gheorghe Lazar la nr.1. Acest edificiu a devenit ulterior primul cinematograf din Arad - Cinema "Urania", fiind inaugurat in 30 septembrie 1907.  In anul 1862 se pune in discutie construirea unui nou teatru.  Idea care a apartinut baronului Banhidy Bela este transpusa in practica abia cand primarul Aradului din acea vreme, Atzel Peter, contracteaza in acest scop un imprumut de 700.000 forinti si astfel este angajat arhitectul Czigler Antal.  Aceasta suma a fost insa completata de donatiile aradenilor dornici de a avea un teatru reprezentativ pentru oras.  Constructia noului edificiu va demara in anul 1869 si va fi inaugurata la 21 septembrie 1874 in prezenta Maiestatii Sale, regele Franz Iosif I.  In 18 februarie 1883, ca urmare a unui incendiu devastator produs de candelabrul central, cladirea teatrului a ars.  Arhitectul aradean Holmai Andor este insarcinat cu elaborarea unui nou proiect pentru refacerea teatrului.  Noua cladire este inaugurata la 1 octombrie 1885.  Cladirea teatrului a fost distrusa insa complet intr-un nou incendiu in anul 1958, aceasta fiind ulterior refacuta complet, dar stilul post-stalinist in care aceasta reconstructie a avut loc, a adus modificari atat functiunii cat si stilului architectural si decoratiilor interioare. De-a lungul anilor, piata a fost locul unde s-au tinut targurile care adunau aici tarani si mestesugari din toate zonele judetului si nu numai.  Maiestria si priceperea mestesugarilor aradeni, bogatia marfurilor taranilor din imprejurimile Aradului, au atras de-a lungul anilor vizitatori din toata tara.  Piata Avram Iancu a fost si locul unde aradenii isi petreceau si timpul liber.  Seara, cafenelele si restaurantele din piata se umpleau de clientii dornici sa se simta cat mai bine.  De altfel in anul 1900 a avut loc la Arad Congresul proprietarilor de restaurante si cafenele, dovada a atentiei patronilor si a angajatilor fata de clientela, ale exigentelor crescande ca urmare a gradului dc cultura si civilizatie al clientilor. Agenda Zilei

Pana in anul 2009, 97% din municipiu va avea canalizare menajera si pluviala "Nici nu le-am spus celor din presa bucuresteana in ce conditii am primit finantare pentru canalizarea Aradului. Ar fi spus ca sunt finul lui Basescu, ca sunt primar PD, desi realitatea este ca nu de aceea am primit banii" – se confesa primarul Gheorghe Falca, in drum dinspre Capitala spre Arad, dupa semnarea, la Guvern, a actelor referitoare la imprumutul prin care municipiul va ajunge la o cota de canalizare de 95%. Ieri, la o zi dupa intalnirea din Bucuresti, primarul a explicat deja detaliat circulatia documentelor prin care s-a obtinut imprumutul.  "Pentru orasul nostru este o investitie foarte importanta. Nu exista in ultimii 30 de ani o investitie mai mare in infrastructura, ca aceasta. E comparabila cu ceea ce a insemnat, la vremea respectiva, realizarea CET". Valoarea lucrarilor este de 50 de milioane de euro, din care imprumutul primit de Arad este de 47 de milioane.  Orasul urmeaza sa ramburseze doar 20% din dobanda acestei sume, catre banca, ceea ce face acest credit deosebit de avantajos. In prezent 60% din populatia orasului beneficiaza de canalizare.  In 2009, spune primarul, reteaua de canalizare va fi de 97%. In Gai, Bujac si Sanicolau, banca a aprobat ca pe langa canalizare sa se modernizeze drumurile si trotuarele.  Asta inseamna ca in 2009 cele trei cartiere vor avea rezolvate problemele de infrastructura.  "Suntem in faza de pregatire a licitatiilor pentru consultanta si constructor. Banca ne-a dat voie sa incepem aceasta procedura inainte de a se semna aceste documente. Speram ca in toamna sa avem deja constructorii in cele trei cartiere". Desi aceste lucruri s-au mai spus, Falca a repetat ca la canalizare menajera vom avea in plus 85 de km, la canalizare pluviala 81 de kilometri, si alti 83 de kilometri de strada refacuti. Organizarea santierului si sapaturile ar putea incepe in toamna, iar in primavara anului viitor se vor observa deja primele mari lucrari.  "Nu este o lucrare grea. Mare este valoarea ei: 50 de milioane de euro sunt enorm de multi!" - a subliniat primarul Andrei Ando - Observator

Serviciul Judetean de Ambulanta nu se confrunta cu probleme legate de caldura In pofida caniculei care s-a abatut asupra judetului, Serviciul Judetean de Ambulanta nu se poate plange de un numar impresionant de cazuri de urgente datorate temperaturilor extrem de ridicate.  Solicitarile in acest sens sunt izolate, comparativ cu anii trecuti cand numarul acestor interventii se ridicau la cateva zeci pe parcursul unei zile. Se prea poate ca aradenii sa fie mai precauti comparativ cu locuitorii din alte judete din tara?!  Medicii recomanda in continuare evitarea pe cat posibil a expunerii la soare, o alimentatie bogata in vitamine, consumarea a cel putin doi litri de apa pe zi, acoperirea capetelor cu palarii deschise la culoare... Cuptorul din spitale Afectati de canicula sunt in special pacientii spitalizati.  Indiferent de unitatea spitaliceasca in care li se administreaza tratamentul, bietii oameni trebuie sa indure pe langa suferinta bolii si cea datorata caldurilor aproape insuportabile.  Insotitorii acestora atarna cearsafuri in ferestre pentru a mai estompa razele soarelui care patrund in saloane, mai deschid usile pentru a se face curent... insa rezultatele sunt nesemnificative. Nici nu stii pe cine sa dai vina pentru absenta acestor chestiuni care tin de confortul de care ar trebui sa beneficieze asiguratul. Directiunile, cu fondurile extrem de reduse fata de necesar, abia reusesc sa isi achite salariile, sa asigure (mai mult sau mai putin?!) necesarul de medicamente si materiale sanitare, respectiv cheltuielile curente legate de intretinere.  De unde sa mai fie bani si pentru instalarea de aparate de aer conditionat in saloane.  Bani de la buget, nu, sponsorizarile sunt rare...(a fost o actiune in urma cu vreo trei ani in cadrul careia s-au instalat cateva aparate de aer conditionat in cateva sali de operatie la Spitalul Judetean; de asemenea si la Spitalul Municipal situatia s-a remediat cat de cat, medicii fiind obligati sa opereze pana mai anul trecut la temperaturi de 40 grade ceisius).  Dar in saloane... situatia e critica! Crunta realitate a sistemului - interesele personale ale celor mari Si culmea ironiei, tot pacientul, cel care poate o viata a contribuit lunar la fondul asigurarilor sociale de sanatate nu beneficiaza de aproape nimic atunci cand ajunge pe patul de spital.  Pe bietul muncitor prea putin il intereseaza promisiunile guvernelor privind sanatatea sau programele de reforma care se modifica cu fiecare nou ministru sau acuzele pe care si le aduc intre ei mai marii sanatatii, speriati la gandul ca celalalt ar fi prins "castane" mai bune decat el. Ca vrem sau nu sa recunoastem, aceasta este realitatea din sistemul sanitar romanesc.  Fiecare partid ajuns la putere urmareste "prinderea" unor posturi cat mai bune pentru oamenii lui; inlocuirile acestea cer timp, apoi urmeaza alt timp pentru acomodare, pentru cunoasterea problemelor; fiecare nou lider, indiferent de la ce nivel este, are o alta viziune si modifica totul dupa cum crede el.  Asta dupa ce lucrurile abia intrasera pe un anumit fagas stabilit de precedentul ocupant al fotoliului de director sau ministru. Asta se intampla de 15 ani incoace, indiferent de culoarea politica a celor care s-au perindat la putere de-a lungul acestei perioade. Si dupa cum spuneam, cel care are de suferit este tot bietul om, cetateanul simplu, contribuabilul de rand! Diana Micu - Informatia Aradului

Vama Nadlac este de-a dreptul sufocata, la sfarsitul saptamanii sunt asteptati sa intre in Romania, peste 20.000 de persoane in 24 de ore. Majoritatea a romanilor vin incarcati cu alimente si multa ciocolata pentru cei de acasa. Trafic dirijat prin Nadlac Se lucreaza pe opt benzi la intrarea in Romania, iar personalul Politiei de Frontiera a fost atentionat ca, in cazul in care numarul celor care doresc sa intre in Romania este in crestere, vor fi adusi la ore suplimentare. Politistii de frontiera spun ca, in fiecare an, exista doua varfuri de trafic: iarna, de sarbatori si vara, cand romanii se intorc acasa, in concediu.  Varful maxim de trafic care a fost inregistrat a fost de 30.000 de persoane in 24 de ore, la Vama Nadlac.  Au fost organizate piste suplimentare, inclusiv cele folosite pentru iesirea din Romania, in functie de traficul existent. Majoritatea romanilor care revin prefera Vama Nadlac, deoarece in Ungaria este cea mai semnalizata vama, iar drumul este foarte bun, fiind situata la 40 de kilometri de la iesirea de pe autostrada.  Vama Turnu, de exemplu, care ar putea fi utilizata, nu este semnalizata corespunzator in Ungaria. Bani pentru casa Majoritatea romanilor care se intorc spun ca le este foarte dor de cei de acasa.  Ei muncesc si isi aduna bani pentru a-si construi case  in Romania.  "Anul trecut, am venit in vara, am reusit sa turnam fundatia si ne-am oprit. Anul acesta, o ridicam, in rosu, adica in caramida, si daca merge tot asa, in vara viitoare avem casa noastra. Merita sa lucrezi in Spania, tragi, dar aduni si bani", a declarat Florin Muresan, un roman aflat impreuna cu sotia si cu tatal sau la munca in Spania. Barbatii lucreaza in constructii, iar femeia intr-o fabrica.  Si-au cumparat o masina si spun ca, in Romania nici in 50 de ani nu adunau acesti bani.  In paralel, sute de copii pleaca in Spania, Italia sau Germania cu autocarele.  Ei au ramas in Romania cu bunicii sau cu vreo ruda si cum parintii lor nu au actele rezolvate prefera sa-i duca pe ei acolo. Sorin Trocan - Evenimentul Zilei  (Editia de Vest)

Comuna Buteni si-a adjudecat desfasurarea (cu succes) a celei de a V-a parazi internationale a fanfarelor.  Principalii organizatori au fost si de asta-data Primaria Buteniului si Consiliul local, care ca si in trecut si acum s-au bucurat de sprijinul logistic al Centrului Cultural Judetean. Dupa cum am aflat din discutiile purtate cu presedintele juriului, prof. Alb Stefan, inca din prima zi a festivalului s-au prezentat formatiuni de o certa valoare artistica, incepand cu Fanfara de copii CRESCENDO din localitate, dirijata de Dan Miculit (in paranteza fie spus, unul din principalii actanti ai intregii manifestari), careia i-a urmat Fanfara FORTE FORTISSIMO din Arad, avandu-i ca dirijori pe Puiu Munteanu si Petrica Frunzau. Insa adevaratele surprize ale paradei le-au constituit fanfarele GOLGOTA din Bistrita si Csókmó din Ungaria.  Repertoriul formatiilor a cuprins piese diverse, ca stil, de la marsuri, polci, prelucrari folclorice, pana la piese clasice din muzica universala (Strauss, Verdi), ridicand nivelul artistic al festivalului la inalte cote valorice.  Pata de culoare a primei seri a fost data de Ansamblul folcloric DARVAS din Ungaria, care a prezentat un pitoresc spectacol de dansuri si obiceiuri maghiare. In ziua de 23 si-au dat concursul Fanfara Bisericii ortodoxe din Buteni, fanfara de copii VIVO din Almas, Fanfara PROVIDENTA din Tulca (Bihor) si Fanfara casei de cultura a Municipiului Arad. "Aceasta parada a fanfarelor este un punct important al manifestarilor artistice prin care se urmareste constant perpetuarea traditiilor fanfarelor satesti pe Valea crisului Alb, unde sa nu uitam, Buteniul a infiintat prima fanfara in anul 1912", a punctat in final primarul comunei, Radu - Lucian Blaga. Vasile Sarandan - Adevarul