O declaratie soc vizavi de administratia din tara, "coruptia continua sa infloreasca", reformulata de oficial! O vizita oficiala defel obisnuita, din cauza comentariilor, reformularilor, precizarilor si revenirilor. A fost vorba de vizita Ambasadorului Germaniei in Romania, Wilfried Gruber, care a poposit ieri, pentru cateva ore, la Arad, si a facut, printre declaratii, comentarii destul de dure. Unele insa, i-au scapat din intamplare (Domniei sale sau staff-ului Ambasadei) si ambasadorul s-a straduit sa le retracteze. Comunicatul remis de Ambasada Germaniei, referitor la discursul acestuia rostit cu ocazia inmanarii titlului de Doctor Honoris Causa al Universitatii "Vasile Goldis", nu a mai fost recunoscut de Wilfried Gruber! In conferinta de presa organizata la Prefectura, ambasadorul nu si-a asumat comunicatul, sustinand ca nu a reusit sa il vada si ca doar cele rostite in cadrul decernarii titlului sunt afirmatiile pe care si le asuma. Numai ca textul formulat de Ambasada si discursul ce ne-a fost remis cu ocazia conferintei nu sunt foarte diferite. Daca comunicatul Ambasadei vorbeste de coruptie in administratie la modul general, cel remis si sustinut de oficial vorbeste de o anumita parte a administratiei locale in care continua sa infloreasca coruptia. Ambasada a indicat in comunicatul de presa faptul ca Wilfried Gruber a declarat, cu prilejul primirii titlului onorific, ca "e revoltat sa vada cum in cadrul procedurilor de restituire a proprietatii, rechinii afacerilor imobiliare se imbogatesc prin metode indoielnice. Desi un diplomat strain se bucura in general de aspecte luminoase in tara gazda, ambasadorul german a constatat ca o parte a administratiei publice din Romania poarta amprenta unui birocratism puternic, in care letargia se imbina cu aroganta, iar coruptia continua sa infloreasca". Oficialul german nu si-a recunoscut parerile in discursul ambasadei, a punctat ca nu a vazut textul inainte de a fi publicat si a insistat pe faptul ca va avea o discutie cu colaboratorii sai de la ambasada. Discursul ambasadorului, poate mai elegant si mai moale in acuze, nu difera insa cu mult de cel remis de ambasada. Oficialul spune ca "este suparator sa fi nevoit sa traiesti si sa vezi cum este atunci cand, in cadrul procedurilor de restituire a proprietatilor, rechinii in afaceri imobiliare se imbogatesc prin metode indoielnice. Alt lucru pe care l-am resimtit neplacut a fost acela ca o parte a administratiei publice din Romania poarta amprenta unui birocratism puternic. In unele locuri ale administratiei publice letargia se imbina cu aroganta. Deosebit de revoltator sunt acele parti ale administratiei publice din tara dumneavoastra, in care coruptia continua sa infloreasca" Wilfried Gruber a reformulat si argumentat de mai multe ori textul, punctand faptul ca in discursul sau a facut referire la mult mai multe exemple pozitive, asupra carora a dorit sa insiste si in cadrul intrunirii de la Prefectura. Totusi, Wilfried Gruber a recunoscut ca a avut experiente personale negative, petrecute la Bucuresti, nu in Arad sau in vestul tarii. "Exemplele negative au fost trairile si constatarile mele personale. Acestea nu s-au intamplat nici in municipiul, nici in judetul dvs. Sau in judetele de vest din Romania. Acest exemplu negativ s-a intamplat in Bucuresti", a punctat oficialul german. Cu toate acestea, ambasadorul nu a vrut sa precizeze, in cadrul conferintei de ieri, la ce face referire, mentionand ca lanseaza doar o invitatie de discutie pe aceasta tema membrilor Guvernului roman. Oficialul a insistat, la final de conferinta, pe progresele facute de Romania in o serie de domenii si in problema aderarii si pe problemele locative ale liceului german din Arad. Adriana Barbu - Observator

Sebastian Bodu, presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF) a declarat in cadrul unei conferinte de presa sustinuta la sediul PD Arad ca situatia cu care se confrunta ARIS nu poate fi solutionata de catre institutia pe care o conduce. "Din nefericire modificarile la Cod de Procedura Fiscala de acum cateva luni prevad obligatia fiscului de a recupera sumele acordate cu titlul de ajutor de stat depasit ilegal". Recuperarea datoriilor Conform celor declarate de Sebastian Bodu, nu ANAF-ul a calculat aceste sume, ci Consiliul Concurentei a considerat ca a fost depasit ajutorul de stat si doreste recuperarea sa. "Am vorbit de nenumarate ori cu parlamentarii aradeni si cu prefectul Aradului pentru a gasi o solutie. Din partea mea exista toata disponibilitatea, dar nu pot sa trec peste o decizie a Consiliului Concurentei. Legea spune ca eu sunt obligat sa execut deciziile Consiliului Concurentei si asa trebuie sa fac, pentru ca daca nu fac asa e neglijenta sau abuz in serviciu si deci infractiune". Neregulile au fost prin faptul ca nu s-a adus la cunostinta cumparatorului prin caietul de sarcini existenta unor astfel de sume, din pacate obligatiile nu sunt ale cumparatorului ci ale societatii comerciale. Vama Arad - incasari In ceea ce priveste activitatea vamii in Arad, Sebastian Bodu a subliniat ca in anul 2005 s-au incasat aproximativ opt mii de miliarde, ceea ce reprezinta circa 60% din incasarile la buget aduse de judetul Arad. In primele luni ale acestui an, sumele aduse la buget de catre vami au fost de aproximativ 3.500 miliarde. Garda financiara In ceea ce priveste amenzile aplicate de Garda Financiara, numarul acestora a fost mai mare in 2006 fata de 2005. Au fost aplicate aproximativ 1.500 de amenzi in valoare de aproximativ doua milioane jumatate de RON si confiscari in valoare de aproximativ 370.000 RON. Efectele grevei Garzii financiare Referitor la efectele financiare provocate de greva Garzii financiare, acestea se cuantifica in felul urmator: 350.000 euro/zi neincasati cu titlul de amenzi si confiscari si aproximativ 750.000 euro/zi neconstatati in acte de stabilire a unor prejudicii intocmite pentru organele de urmarire penala. In ceea ce priveste dezamorsarea grevei, Bodu a precizat ca a avut doua intalniri succesive si crede ca aceste revendicari sunt necesare. Mai precizam ca alaturi de Sebastian Bodu s-au aflat la conferinta de presa Gheorghe Seculici, presedinte PD Arad, Adrian Nitu - secretar de stat, senatorul Nicolae Iotcu si presedintele CJA - Iosif Matula. Daniel Albu & Andreea Gherle - Adevarul

Din nou scandal in jurul imperiului lui Gheorghe Medintu Doi fosti directori ai Spitalului Judetean din Arad si doi subalterni ai acestora sunt cercetati penal, fiind acuzati ca au creat un prejudiciu de peste 600.000 de dolari prin cedarea unor terenuri sub pretul pietei si fara organizarea de licitatii publice. Politistii din cadrul Biroului de Investigare Fraude al Inspectoratului de Politie Judetean Arad au inceput urmarirea penala in cazul a patru persoane care s-au aflat la conducerea Spitalului Judetean Arad in perioada 1997 - 2004. In urma verificarilor efectuate de politisti, s-a stabilit ca toti cei patru ar fi cedat ilegal, prin inchiriere sau concesiune, terenuri ale spitalului, pe care au fost ridicate centre comerciale. Purtatorul de cuvant al IPJ Arad, inspector Camelia Tuduce, declara ca lucratorii Biroului de Investigare a Fraudelor au inceput urmarirea penala impotriva lui Vasile Bucur si a Danei Oprea, care au ocupat in intervalul 1997 - 2004 functia de director general la Spitalul Judetean, precum si impotriva ex-juristului aceleiasi institutii, Simona Virciu si a fostului contabil sef Marinela Buzdugan. "Din cercetarile politistilor s-a stabilit ca, in cursul anilor 1997 si 2004, cei patru au incheiat in numele Spitalului Judetean Arad un contract de inchiriere cu SC Jackson International S.R.L. si un contract de concesiune cu S.C. Market Alfa T.O.T. S.R.L., fara respectarea procedurii de licitatie publica si fara avizul Ministerului Sanatatii, pentru un teren aflat in administrarea spitalului, la un pret situat cu mult sub preturile practicate pe piata libera, cauzand spitalului un prejudiciu de 611.141,23 dolari", se arata intr-un comunicat remis de IPJ Arad. Cei patru sunt acuzati de abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata... Afacerea paguboasa a fost incheiata in decembrie 2004 de fosta directoare a SCJU Arad, Dana Oprea, si a iesit la iveala anul trecut, dupa demisia lui Gheorghe Neamtiu din fruntea spitalului. Actuala conducere, instalata la scurt timp dupa aceea, a luat la purecat mai multe contracte de inchiriere cu firme private pentru terenurile pe care le administreaza. Printre teancunle de contracte, a fost gasit unul care nu putea sa nu ridice semne de intrebare. Conform documentului ce poarta semnatura ex-directorului general Dana Oprea, spitalul a dat in chirie firmei "Market Alfa T.O.T." SRL un teren in suprafata de 6.000 de metri patrati, pe o perioada de 49 de ani, la un pret de cel putin zece ori mai mic decat cel practicat pe piata libera. Astfel, terenul a fost inchiriat firmei controversatului om de afaceri George Medintu in schimbul a numai 20 de centi metrul patrat, incasandu-se o chirie lunara de 1.200 de dolari. Terenul respectiv este ocupat de complexul en gros Expo Market Jackson, compus din trei hale si construit cu zece ani in urma de Gheorghe Medintu - fost vicepresedinte al PSD Arad si ex-consul onorific al Republicii Guineea Conakri. Aici isi desfasoara activitatea sute de firme mici, care au subinchiriat spatii comerciale de la fostul lider PSD, pentru care platesc lunar cateva sute de euro. F. M., C. V. - Agenda zilei

S-a nascut la Somcuta Mare in 1821, an cand Tudor Vladimirescu rasculase tara impotriva ,"tagmei jefuitorilor" si s-a sfarsit la numai 28 de ani, murind cu demnitate la 23 mai 1849 in batalia antiungara. Se tragea dintr-o familie de nobili romani din partite Chiuarului, tatal sau fiind functionar de judet cu stare materiale buna. A facut studiile liceale si de drept la Carei, Zagreb si Pesta. A practicat avocatura in Maramures, apoi s-a stabilit in Apuseni la Abrud, prin profesia sa ajutand motii impovarati de fiscalitate si corvezi. In 1848 a fost numit administrator al comitatului Zarand. A fost un principal fruntas al adunarilor populare de la Abrud, Campeni si Bistra din 1848 si al primei Adunari Nationale de la Blaj 18/30.04.1848 Tmpreuna cu Avram Iancu. La Marea Adunare Nationala din 3/15.05.1848 a avut un rol de insufletire a maselor. Comitetul National Roman din Sibiu l-a numit Prefect al Legiunii Zarandului. Patruns de "boala romanismului", Buteanu a fost arestat de doua ori, motiv pentru care tatal sau la dezmostenit. Si-a parasit familia si s-a angajat in febra luptei. Ca prefect s-a remarcat in operatiunile dezarmarii maghiarilor din Huiedin-Lacu Negru, pentru a-i impiedica sa intre spre Cluj. Apoi si-a dus oastea la Teius cu celelalte trupe romanesti, inaintand spre Aiud. S-a remarcat in batalia de aparare a "cetatii aurului" Muntii Apuseni. In mai 1849 in urma navalirii maiorului Hatvany in Abrud in fruntea unei armate de 1500 de oameni bine inarmati, romanii au fost dezarmati si I. Buteanu impreuna cu Petru Dobra arestati. Petru Dobra a fost impuscat iar pe Buteanu, in fuga lui din Abrud, Hatvany invins, l-a luat cu el la Baia de Cris, apoi Hatvany fiind din nou invins se retrage spre Ungaria, ducandu-l cu sine pe Buteanu. Ajungand la Iosas, granita care a despartit Ardealul de Ungaria Hatvany l-a lasat sa-l spanzure pe Buteanu la 23.05.1849. Ultimele cuvinte ale lui Buteanu au fost: "Mor linistit caci a mea moarte este razbunata de ajuns prin cele doua pierderi ale ungurilor la Abrud". Sfidand orgoliul betiv a lui Hatvany si-a aruncat punga cu galbeni zicand ,"Luati-o talharilor, pentru asta luptati voi, nu pentru libertati!", apoi si-a pus singur funia de gat.  A fost ingropat la cativa pasi de locul osandei. Reingroparea crestineasca, in cimitirul din Gurahont, a osemintetor lui I. Buteanu a avut loc chiar in septembrie 1869. Pe crucea de piatra are urmatorul text: "Ici sunt osemintele fericitului Ioan Buteanu, unul din martini natiei romane, ucis perfidamente in an 1849, ziua 23, luna maiu". In amintirea eroului nostru sa-i aducem un pios omagiu pentru sacrificiul suprem, pentru vitejia si barbatia de care a dat dovada, nefiind speriat de moarte, el adresandu-se calailor sai "Am salvus conductus de la Kossuth. Eu mor, dar nu ma tem de moarte, caci am stat zi de zi in fata ei." La trei luni dupa redactarea unei scrisori a lui Bruteanu, N. Balcescu gaseste o scrisoare a martirului, scrisoare adresata maiorului Csutak Kalman, care reprezinta un testament politic al revolutionarilor romani. Iata scrisoarea: "Asa cum vad ca Dvs. lucrati pentru principiile egalitatii si ale fratemitatii. Foarte ma mir ca si noi Romanii ne luptam tot pentru aceleasi principii si de cand am inceput lupta tot adevarata libertate si recunoastere a existentei politice a natiunii noastre am proclamat-o. Aceasta ne-a fost lozinca, pentru asta traim si murim. Dar daca si Dvs. pentrui asta va luptati, atunci nu este nici o deosebire intre noi si e pacat a varsa atata sange, fara nici un folos. Aceasta nu o pofteste, nici nu o aduce cu sine principiul fratietatii. Dar asa ca ce spuneti despre noi Romanii, ca ne luptam pentru absolutism aceea tocmai la Dvs. se potriveste. N-am incercat noi a ne insoti cu voi pentru castigarea libertatii, nu mai sa ne recunoasteti nationalitatea? N-am dorit noi a va intinde dreapta noastra numai ca sa intelegeti principiul egalitatii asa precum este intelesul lui adevarat? A trecut timpul, credem, de a mai subjuga popoare. In fiecare natiune ca si in Dvs. s-a desteptat simtul nationalitatii. Nu v-ati putut desmeteci nici intratata, ca sa stiti ca aveti nevoie de simpatia Romanilor? Elementul romanesc de la Tisa pana la Marea Neagra e mult mai compact, decat al vostru si nu poate pieri din sirul popoarelor. Ar fi bine de v-ati gandi, ati cumpani aceasta si v-ati sili a castiga dragostea Romanilor, pentru ca, zau de aceasta aveti nevoie, iar nu sa omorati oameni neinarmati, femei si copii, sa aprindeti satele, sa duceti la sapa de lemn poporul si sa prefaceti tara intr-un cimitir pustiu... Treziti-va, ca mai este inca vreme! Nu va patati caracterul national!... Fie-va de exemplu cum s-a cufundat si a pierit glorioasa natiune polona. Voi si in epoca libertatii mai tineti dupa exemplul vechiului sistem sclavagiu. Corpul juris-ul si Tripartrtul lui Verboczi de alta data, adica voi numai la slugi doriti a fi carmuitori, iar nu la cetateni liberi. Da, fiindca libertatea voastra este numai lingusire, amagire si vorba goala." Olimpia Macinic - Informatia Aradului

Noi am defini ziaristul drept cronicar al faptelor mai mult sau mai putin marunte, care trebuie sa fie istoricul-martor al evenimentelor consemnate, om serios si cu simtul raspunderii, demn de a fi sursa pentru marea istorie. Atacul pornefte Cand am citit primul articol despre moartea lui Ioan Timis, frumos scris, poetic, Cel supranumit Vazduh a plecat in lumea de unde (se) vede mai bine...din Observatorul aradean, introdus deja si in Virtual Arad, devenind astfel accesibil unui numar de pana la 150.000 cititori din lume, am-zis ca neadevarurile din el sunt inadmisibile, dar eu sunt prea marunt ca sa intervin. Autorul incrimina "functionara din domeniul sanitar" (care este de fapt medic cu o vechime de 10 ani, inclusiv cu practica spitaliceasca) si "comisia aia nenorocita", ar fi cerut dovada ca glaucomul este ireversibil,( cerinta care ar fi fost din capul locului o prostie), sugerand totodata ca infarctul lui Timis ar fi fost provocat de "birocrati". Si comandantul si-a infipt spada in... Jurnalul National - Andrei Ando, seful lui Lucian Valeriu, autorul de mai inainte, a semnat si el un curajos articol: Un om a fost omorat de birocratie, in care scrie: "l s-a cerut (lui Timis,) sa isi dovedeasca handicapul cu acte,......Barbatul nu a putut suporta aceasta situatie si a facut complicatii cardiace, care i-au fost fatale". Alt luptator fara munitie Cosmin Lungu (Ziua de vest) in articolul "Maseorul orb a fost ucis de birocratie", scrie si el: "Intelectualul a decedat in urma unui infarct, produs dupa o disputa verbala (?) cu un doctor al Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din Arad, care nu voia sa racunoasca un act necesar la dosarul de pensionare. Asadar, birocratia a inceput sa ucida..." Cand vorbiti cu mine, voi sa taceti! Observatorul din 18.04.06 a publicat o noua creatie a aceluiasi L.Valeriu: "Instalat confortabil in vazduh, Ioan Timis citeste "drepturi la replica" trimise de comisia care nu i-a recunoscut tragedia". Pe scurt, articolul e o disectie a dreptului la replica al Comisiei incriminate, replica nepublicata, cum s-ar fi cuvenit, dar scarmanata binisor de catre autor, adica un pic hacuita. In articol este vorba de originala deontologie a autorului, de eventuala "mea culpa (a Comisiei) fata de trecerea prematura in vazduh a celui supranumit Vazduh", practic, o acuzatie de crima! Mai reiese ca autorul s-a documentat de pe site-urile Ministerului Sanatatii in legatura cu glaucomul lui Timis. Ziua de vest il cita si pe nevazatorul Radu Sergiu Ruba: "Asa ceva nu s-a mai intamplat niciunde in tara. Au mai fost situatii similare, dar doctorii au fost oameni si au inteles sa nu fie absurzi". Sa fie oare aceasta declaratia unui om serios cu studii de drept? O comisie medicala care trebuie sa vegheze la intocmirea corecta a dosareler de pensionare ar avea ingaduinta de a inchide ochii atunci cand e vorba de anumite persoane, iar alta data ba? Atunci cum ramane cu legile 51 si 52, care se refera la cei cu handicap si cea de-a doua in mod specific la nevazatori? Oare dl. Ruba le cunoaste? Dar ziaristii care tes basme de groaza acuzand de crima pe unii ce incearca sa respecte legea au auzit macar de ele? Martorul ocular Eu, ma aflu in treaba datorita lui Lucian Valeriu, care in articolul din 18.04 scrie: „....-conform... martorilor oculari ce l-au insotit pe Ioan Timis, la Comisie!" Apoi, asta-s eu, mi-am zis! Eu am fost cu Timis la Comisie In prealabil am fost la Policlinica, unde i s-a eliberat omului o adeverinta cum ca e orb (complet). M-am mirat si eu, dar la dosarul de pensionare trebuia sa existe un asemenea act, semnat de un specialist (dr. F Jinga). La comisie i s-a cerut absolut civilizat si cu explicatiile de rigoare un act legal, eliberat de specialist, din care sa reiasa o data cat mai veche relativ la momentul orbirii complete. I s-a dat numarul de fax pentru o comunicare comoda si prompta. Despre vreo disputa verbala nici nu poate fi vorba, caci nu a existat, cel in cauza parand sa fi inteles despre ce e vorba. Actul era necesar incadrarii la cota cea mai inalta de pensie. Cel pus la dispozitie de Asociatia Nevazatorilor consemna: "boala a inceput in 1952", ceea ce nu corespundea cerintei, adica data instalarii orbirii complete. Dovezi, dovezi! Un lucru trebuie inteles: pensia nu se acorda pe ochi frumosi, nici pe lipsa lor (adica din mila), ci pe baza unor dovezi, acte, certificate, hartii, pe baza de dosar. Oriunde in lume, cand e vorba de bani de la buget, e riscant sa faci pe milosul (cand e vorba de oameni simpli). Un om care a fost orb timp de trei ani nu primeste aceeasi pensie ca cel ce a lucrat 30 de ani in aceasta stare. Eu insumi astept de aproape sase luni un raspuns de la Arhiva Primariei (care se spune ca e in reorganizare) ca sa dovedesc cativa ani de dirigentie, pentru a mai adauga vreo doi lei la pensie (leii mei!), asta, pentru ca dosarele cu statele de plata de la fostul Liceu nr. 5 (mutat de doua ori) sunt risipite. Am incercat sa-l Iamuresc pe Timis, ca actul acela e necesar, ca nimeni nu-i pune piedici, ca daca s-ar afla in Germania de exemplu, acel act ar fi si acolo tot atat de necesar. Si la telefon scrasnea si blestema birocratia si pe birocrati. Se pare ca intre timp actionasera si "prietenii" care ii impaienjeneau mintea cu aiureli. O intrebare Cum este posibil ca Asociatia Nevazatorilor, ai carui functionari traiesc pe banii amaratilor de orbi, sa nu aiba putinta de a gasi un act care ar fi trebuit sa fie in dosarul de nevazator al lui Ioan Timis? Care este rolul acestei institutii si pe cine serveste ea? Dupa ureche... Articolele trecute in revista au fost scrise fara consultarea celor in cauza, nici a martorului. Care este deontologia ziaristului care ataca niste persoane in totala necunostere a faptelor, fara a le intreabe macar de sanatate, fara a consulta legea dupa care lucreaza acele persoane? Asta da, treaba penala! Fapte, nu vorbe-n vazduh Pentru incheiere, relatez cele spuse la telefon de fiica lui Timis. In 07.04 Ioan Timis a cerut a sasea cafea. Femeia care-l ajuta a refuzat, spunand ca ii va face un ceai. Timis, care fuma tigara dupa tigara, slabit de postul pe care-l respecta cu rigurozitate, s-a ridicat, a iesit in hol unde a cazut. Ajutorul medical i-a fost inutil. Cine l-a ucis pe Ioan Timis? El insusi si asa zisii prieteni care l-au sfatuit prost, dupa care i-au exploatat vartos si moartea prematura, facandu-si bici din numele sau. Superficialitatea si ingamfarea sunt uneori fatale (pentru altii), ca in cazul de fata. Pentru Ioan Timis "care a fost un credincios practicant, ma rog sa-i ierte Dumnezeu si ultimul pacat, iar pe povestasii care fac din oameni pioni de lemn pe o tabla de sah fara careuri, sa-i ierte legea. Ceea ce am facut ani in sir, absolut dezinteresat, pentru cel pe care l-am reperat pe undele Radio-ului Cultural, ceea ce fac si acum, batandu-mi cuie in talpi, se datoreaza respectului si netarmuritei admiratii pe care o am pentru un razbatator. Hugo Hauptmann - Saptamana romaneasca