|
Stirile
Zilei |
VIRTUAL
ARAD
Suntem pe
locul
Votati-ne zilnic!
|
|
|
Miercuri,
21 iunie 2006 |
|
- Aradul
- unul din modelele de integrare
|
|
Prezent
la Arad in calitate de reprezentant special al Guvernului
Romaniei, Alteta sa, principele Radu de Hohenzolern-Veringen
a desfasurat ieri o conferinta de presa.
Au mai participat: Prefectul Aradului, Cristian Stragea,
primarul Gheorghe Falca si viceprimarul Tiberiu Dekany.
In debutul intrunirii, Alteta Sa a tinut sa declare
ca nu este pentru prima data la Arad, vizita acesta
inscriindu-se in alte zece pe care le-a facut in ultimii
ani, in judetul nostru.
De aceasta data, principele Radu de Hohenzoilem-Veringen
a sosit la Arad in urma a doua propuneri de colaborare,
pe care le-a primit pentru judetul nostru in urma
a doua propuneri de colaborare pe care le-a primit
de la Consiliul Regional Toscana, iar ce-a de-a doua
de la municipalitatea Florenta. "Doresc sa
se faca investitii mari in Arad, deoarece judetul
Arad, in perspectiva integrarii europene reprezinta
unul dintre modelele de integrare, prin asezare, prezenta
comunitatii italiene. Are toate datele pentru a interesa
cele doua localitati pe care le-am pomenit",
a dedarat principele Radu de Hohenzollern-Veringen.
Alteta sa a mai adaugat ca s-au mai primit propuneri
de colaborare si din partea Belgiei, privind intrarea
in Romania a unei companii internationale BEESX, companie
creatoare de proiecte mari de infrastructura, care
s-a ocupat si de ridicarea cladirilor gigantice din
Dubai si a unor mari complexe hoteliere.
Radu de Hohenzollern-Veringen a mai declarat ca exista
o posibilitate ca o firma Belgiana sa construiasca
un complex hotelier in zona Aradului.
"Ar fi o investitie serioasa si ar atrage
dupa sine si alte investitii. Belgienii sunt la Arad
si au facut un tur al orasului, vizitand cateva locatii
care i-ar putea interesa", a mai adaugat
principele.
Una dintre acestea ar putea fi Cetatea Aradului, care
dupa parerea Altetei Sale, este diamantul din inima
orasului si poate deveni un focar de dezvoltare economica
si culturala.
In alta ordine de idei, principele s-a aratat foarte
multumit de proiectele pe care le are Primaria
Arad pentru dezvoltarea municipiului, proiecte
care i-au fost prezentate de catre primarul Gheorghe
Falca.
Alteta Sa a spus ca ar fi foarte bine daca toate orasele
din tara noastra ar beneficia de asemenea proiecte.
Nodia
Bodran - Informatia Aradului
|
|
- Uniunea
Europeana ne ridica la cer
|
|
Curse
externe noi de pe Aeroportul Arad
Intrarea Romaniei in Uniunea
Europeana aduce curse externe pe aeroportul aradean.
Mai multe companii low-cost s-au declarat interesate
sa opereze zboruri catre destinatii din Italia, Spania
si Germania, iar cu o parte din ele negocierile sunt
in faze destul de avansate.
Mai mult, cu Wizz-Air (Ungaria) s-a ajuns ieri la
o intelegere preliminara, urmand ca in perioada urmatoare
sa se stabileasca foarte clar orarul de zbor.
Potrivit directorului Aeroportului Arad, Dan Balacel,
Wizz-Air va opera cu avioane mari, de peste 180 dc
locuri, la preturi care vor pleca de la 60 de euro
plus taxele de aeroport pentru o cursa dus-intors.
In ceea ce priveste Blue Air, companie care isi desfasoara
activitatea in prezent (si) la Arad, incepand cu 1
ianuarie 2007 isi va extinde oferta pentru o noua
destinatie in Italia (Verona), spre Frankfurt si spre
Spania.
Autoritatile pregatesc Aeroportul
Pentru a face fata nu atat numarului mare de pasageri,
cat mai ales pretentiilor acestora, autoritatile au
analizat diverse variante.
Una dintre acestea este refacerea aerogarii.
"Aerogara noua este in stadiu de proiect, fiind
primul proiect pe care il vom demara la Aeroport.
De asemenea, Cargo ar avea nevoie de o pista mai lunga
pentru avioanele mari, dar deocamdata avioanele de
capacitate medie aterizeaza foarte bine pe o pista
de 2000 de metri", a precizat presedintele
Consiliului Judetean Arad, Iosif Matula.
Calin
Ghinaciu - Agenda zilei
|
|
- Rupere
de nori in Podgorie!
|
|
Trei
case nelocuibile (la Lipova, Paulis, Cladova), 46
de gradini si curti inundate, recolta pe toamna compromise,
oameni incercand sa opreasca cu lopeti cu nisip torentul
de pe deal.
Asta a fost imaginea Podgoriei Aradului, ieri dupa-masa.
Natura s-a dezlantuit in zona Minis-Covasant si pe
Valea Muresului; doua reprize de rupere de nori au
pravalit la vale, de pe dealurile care flancheaza
Podgoria, cantitati enorme de apa.
In ceva mai mult de un sfert de ora, Minisul a fost
inundat; vantul puternic a smuls acoperisul unei case
din Paulis, o locuinta de la Cladova s-a cutremurat
iar peretii unei case din Lipova s-au fisurat.
La intrarea in Ghioroc, dinspre Sambateni, o masina
a politiei blocheaza accesul.
Este ora 15.
Dincolo de pod, oamenii s-au pregatit cu saci de nisip;
descarcarile electrice si ploaia torentiala au bagat
sperietii in comuna.
Nicolae Albu, de la casa cu nr. 348, aranjeaza sacii
cu nisip in jurul sau; apa murdara, din canalul colector,
involburata de noroi si crengi, curge rapid si creste,
ameninta gospodariile de pe dreapta soselei.
"A fost o vijelie cumplita. De douazeci de
ani nu am trait asa ceva", spune Nicolae
Albu, si vecinii se strang in jurul sau, incuviintand.
Oamenii asteapta apa la strada, parca incercand sa
o intimideze cu prezenta lor si sa o determine sa
se retraga.
La intersectia cu drumul spre Minis, alt baraj al
politiei.
Numai localnicii pot trece, pentru ca potopul a inundat
soseaua.
E drept ca apa s-a scurs de pe carosabil, dar a lasat
in urma ei un strat gros de mai si de pietris nisipos.
La casa cu numarul 157, din Minis, e jale. Apa a inundat
patul, frigiderul, fotoliile.
Locuinta a fost debransata de la curentul electric.
Gazda, o doamna palida de necajita, a plecat ieri
dimineata la ora 5 la lucru, si dupa-masa cand s-a
intors si-a gasit lucrurile distruse. Cei doi copii,
unul de 5, celalalt de 13 ani, erau in grija soacrei.
Femeia in varsta, Maria Casap, relateaza asistentei
care s-a adunat in grup compact pe mijlocul strazii:
"Eram inauntru. Aud un zgomot, dau sa ies
cu copilul mai mic in brate. Cand colo ma loveste
poarta, cu putere, de pic. O impingea apa"...
Langa nora ei, nu stie ce sa mai zica. In timp ce
tanara sta ghemuita, cu capul intre palme, si masoara
din priviri casa inundata, batrana se tanguieste.
Pe geamul casei, inima rosie, Maggie, de la care sperau
un premiu fabulos, contrasteaza cu cenusiul noroiului
de pe pereti...
"Am facut sesizari de o luna la Drumuri si
Poduri, la primarie, sa ne faca santurile care tin
de ei. Nu ni s-a raspuns. Iaca, acum isi asuma raspunderea
domnii de acolo?" - il tintuieste pe prefectul
Stragea cu intrebarea o femeie cu caciula impletita
si rosie-rosie in obraji, ca galeata cu care isi scoate
apa din pivnita.
"Aici, mai sus, stau domnii de la oras. Ei
nu vin sa isi defunde santurile, sa decolmateze podurile.
Avem un consilier care si-a infundat santul in fata
casei, iar apa o ia prin sat, dar nu i s-a zis nimic.
Apoi e o doamna chiar de la Apa-Canal, sefa mare,
nici nu-i pasa ce se intampla. Aduceti-o, domnule
prefect, sa raspunda pentru paguba noastra, ca daca
aia de sus si-ar fi ingrijit santurile, noi, aici.
jos, nu am fi suferit!"
Oamenii profita de prefect. Se descarca, iar Stragea,
ca un paratrasnet, absoarbe toata tensiunea. Promite,
incearca sa aline. Dar nu are pe cine. Cei din Minis
sunt prea suparati.
Cand apare Ioan Dascalu, seful politiei judetului,
Maria Casap il potopeste cu intrebari: "De
ce sa mai platesc impozit, cand nu se munceste pentru
noi? Cum sa-mi refac casa, din pensia de doua milioane
si jumatate, din care jumatate merge pe medicamente?
Imi da primaria alt proiect, de 25 de milioane, sa
ma ajute macar cu asta? Dar statul, statul ne va da
ceva?"
-
E greu, suspina seful politiei.
Si chiar e greu. In capatul celalalt al satului, seful
de post si primarul stau in grupul lor. Consilierii
locali au zabovit cat au zabovit, apoi multi au plecat
la casele lor. Oamenii se descarca de la distanta,
ocarasc infundat autoritatile si se plang prefectului
ca la ultima institutie care i-ar mai putea ajuta,
coborand administratia locala la nivelul cetateanului,
pe strada.
Sa vedem ce se va intampla maine, poimaine, ce consecinte
vor avea vorbele lor... daca vor avea.
La casa cu nr. 84, in gospodaria lui Gheorghe Ristea,
cativa pui au fost luati de apa.
Porcii au scapat ca prin minune. Numai ratul si urechile
lungi, paroase, au ramas deasupra apei, dupa al doilea
potop.
Gazda, de 75 de ani, a inlemnit. Nevasta-sa, in gradina,
trage cu sapa printre randurile de vie, poate mai
imprastie apa. Ginerele si fiica lor sunt devastati.
In pivnita casei apa e de trei metri; o suta de litri
de tuica, scursa din mai multe damigene, o coloreaza...
In hambar, sacii de grau au fost inundati; fantana
nu e buna de nimic, curtea e toata namol.
"Canalul care trece sub sosea nu a fost curatat.
Noi am scos din el ce am putut, dar treaba e ca de
la primarie nu s-au implicat. M-am dus acum la seful
de post si i-am spus ca domnul primar a promis, de
cand, ca se vor curata, si nu s-au curatat. Abia apoi
l-am vazut si pe primar, ceva mai incolo. Statea,
asculta, nu zicea nimic..." - replica un
inginer pensionar de peste drum.
Oamenii sunt sceptici. Li s-a spus ca vor primi ajutor
de la stat. Dar cine stie cand?!
"Cum a trecut viitura, cum uita de tine, ca
la noi, in Romania...", comenteaza domnul
cu casa galbena, de langa piciorul podului plin de
saci.
E ora zece si jumatate. Noapte. La Paulis, prefectul
Stragea il convinge pe nea Munteanu, de la numarul
19, sa se mute din casa de pe care vantul a smuls
acopensul. Batranul spune cu un soi de mandrie in
glas ca are casa asigurata de ani de zile. Bravo,
exemplu pozitiv, in sfarsit - il gratuleaza oficialii
si nu mai au timp sa li asculte povestea, cum a auzit
el un uruit zdravan in timp ce isi punea comprese
pe piciorul drept chinuit de reuma...
Pleaca spre Lipova. Directorul de la Inspectoratul
in Constructii (Gheorghita), comandantul pompierilor
(Sechel), seful politiei (Dascalu), si prefectul.
Echipa operativa. Trece de unsprezece si stau pe DN
7, langa o casa cu peretele cazut. Ceva mai jos, in
alta locuinta, balteste Radnuta.
Oamenii vor fi despagubiti. Asa spune prefectul. Vor
fi propusi pentru ajutoare de urgenta, de la guvern.
In 2005 ele au venit in doua luni si jumatate.
Anul acesta, la primele inundatii, ajutoarele de urgenta
au venit dupa patru luni. Acum, cine stie...
E trecut de miezul noptii. La doisprezece si un sfert,
deja astazi, se realizeaza raportul oficial care se
trimite primului ministru.
In judetul Arad sase localitati au fost lovite de
ruperea de nori, 12 persoane au fost evacuate, trei
locuinte avariate, 46 de gospodarii sunt cu probleme.
Vorba domnului prefect: nu am patit-o ca bistntenii
- acolo doua persoane au munt. Casele se mai refac...
Andrei
Ando - Observator
|
|
|
Un
tragic accident de circulatie s-a petrecut la intersectia
Caii 6 Vanatori cu soseaua de centura. Politia continua
cercetarile.
Ramon Lucian Eibert de 36 de ani, din Arad, pe cand
conducea autoturismul marca Dacia 1310 pe ruta Curtici-Arad
nu a respectat semnificatia indicatorului Stop intrand
astfel in coliziune cu un Mercedes condus de bucuresteanul
Emil Savulescu de 32 de ani, care circula pe un drum
cu prioritate.
Trebuie spus ca in Dacia condusa de Eibert se mai
aflau sotia sa impreuna cu copilul lor de trei ani.
In urma impactului micutul a fost aruncat prin parbriz
dupa care a murit.
Politia continua cercetarile.
"Desi se afla pe bancheta din spate, copilul
trebuia asigurat cu o centura de siguranta sau cu
un alt sistem pentru a se evita o tragedie de genul
acesta. As vrea sa le recomand tuturor soferilor si
pasagerilor din autoturisme sa foloseasca intotdeauna
dispozitivele de siguranta, pentru ca acestea pot
salva vieti", ne-a declarat subcomisarul Emil
Motiu, seful Biroului Siguranta Circulatiei pentru
Mediul Urban.
Lucian
Şerban - Adevarul
|
|
|
Ilarion
Ionescu Galati, fost violonist cu o bogata activitate
concertistica, castigator al unor premii, ca cel de
la Concursul George Enescu din 1960, dirijor cu studii
la Paris si perfectionari cu Leopold Stokowski si
Eugen Ormandy, a condus saptamana trecuta orchestra
aradeana.
Concertul, ce s-a vrut a fi un spectacol muzical interactiv,
a reusit dea satisfactie numerosului public aflat
in sala mare a Palatului Cultural.
Inceputul s-a facut cu celebra Arie din Suita a III-a
pentru orchestra in Re major de Bach, pe care Ovidiu
Varga o asemuieste rugaciunii Tatal nostru, atat este
de cunoscuta in lumea muzicala. Pentru a demonstra
acest fapt, dirijorul a lasat orchestra sa-si spuna
singura cuvantul cu acest discurs interiorizat.
Rondoul alla turca din finalul Sontei in La major
K 331 de Wolfgang Amadeus Mozart, in transcriptie
orchestrala a avut darul a aduce antren si scanteieri
luminoase.
Dintre bijuteriile miniaturale, rod al perioadei hamburgheze,
cand Johannes Brahms a fost inspirat de cantecele
refugiatilor unguri prin localurile portului, dirijorul
a ales variantele orchestrale ale Dansurilor ungare
numerele 1, 5 si 6, care au incantat spectatorii.
Ritmul alert al lucrarii lui Walter Murphy, A Fifth
of Beethoven, in care poate fi recunoscut motivul
temei principale din prima parte a Simfoniei a V-a
de Beethoven, a surprins placut pe cunoscatori, distrandu-i,
iar pentru ceilalti a fost o invitatie la cunoasterea
mai aprofundata a celebrei capodopere clasice.
Poate tocmai pentru ca nu demult Valsul imperial al
lui Johann Strauss fiul a rasunat in sala mare a Filarmonicii,
publicul aradean l-a aplaudat cu insufletire ca pe
o veche cunostinta. Poate si postura de violonist
a dirijorului, care l-a intruchipat parca de Johann
Strauss insusi, sa fi fost inca un punct de atractie.
Vivacitatea piesei Bougler’s Holiday, bogatia ritmica,
multitudinea instrumentelor de percutie din Fiddle
Faddle de Leroy Anderson a electrizat auditorii.
Cat se poate de atragatoare a fost si cunoscuta Caravan
a lui Edward Kenedy Elington zis si Duke, pianist,
compozitor, aranjor si dirijor american.
Suita din musicalului Sunetul muzicii de Richard Rodgers,
inspirat de intamplari reale, a putut trezi amintirea
reusitului film ce a rulat pe marile si micile ecrane,
cu melodii ce au patruns si in manualele scolare.
Sonoritatile pline si momentele lirice ale selectiei
din Fantoma de la opera de Andrew Lloyd Webber au
starnit de asemenea aplauzele celor prezenti.
Lucrarea de incheiere a fost inspirata Uvertura la
West Side Story de Leonard Bernstein, a carei structura
plina de culoare a ridicat publicul in picioare. Ca
raspuns la cererea auditorilor, orchestra dirijata
de Ilarion Ionescu Galati a oferit un bis, o cunoscuta
polca de Johann Strauss, pe parcursul careia spiritul
interactiv cu sala s-a adancit in asemenea masura,
incat la iesire iti venea sa-ti saluti cunoscutii
cantand: “Cu-cu!”
Hugo
Hauptmann - Virtual Arad
***
Joi, 22 iunie, va avea loc un CONCERT VOCAL- SIMFONIC
dirijat de Cristian George Neagu.
Solisti vor fi Carmen Ferenczi Gurban si Marius Vlad
Budoiu
Programul va cuprinde Missa Criolla de Ariel Ramirez
si fragmente din operete de Johann Strauss, Carl Zeller,
Franz Lehar si Emmeric Kalman |
|
|
|
Cautare
in arhiva Virtual Arad
Publicitate
Imobil
de vanzare
Colectivul de redactie:
Draghi
Puterity, Gheorghe
Puterity,
Trutiu
Florin.
O parte din stirile Virtual
Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse:
Agentia
Mediafax,
Ziarul Adevarul, Ziarul
Observator,
Ziua de Vest, Evenimentul
Zilei (Editia deVest), Romania
Libera, Ziarul
in limba maghiara Nyugati Jelen, Astra
Aradeana, Informatia
Aradului,TV
Arad, Info
TV.
|
|