Potrivit comisarului sef Ion Ganda, seful Serviciului Public Comunitar pentru Eliberarea si Evidenta Pasapoartelor Simple, in primul trimestru al anului 2006 au fost primite 9770 de cereri pentru eliberarea pasapoartelor, cu 360 de cereri mai mult decat in perioada similara a anului trecut.  Acest lucru reprezinta o crestere de 3,7%, continuandu-se astfel trendul ascendent din ultimii ani.  In urma primirii cererilor, au fost emise 9211 pasapoarte, cu 215 pasapoarte mai mult decat in aceeasi perioada a anului trecut.  In perioada amintita - primul trimestru al anului in curs - a fost ridicat dreptul de a parasi tara pentru 51 de persoane. "O activitate importanta a constituit-o luarea masurilor de restrangere temporara a dreptului la libera circulatie fata de cele 51 de persoane returnate din tara cu care Romania a incheiat acorduri de readmisie. Fata de aceeasi perioada a anului trecut, cand au fost luate masuri de restrangere a dreptului la libera circulatie fata de 175 persoane, se constata o reducere semnificativa", a apreciat comisarul Ion Ganda. Calin Ghinaciu - Agenda zilei

O captura record de transfugi a fost facuta ieri dimineata la granita romano-maghiara de catre politistii de frontiera din Varsand.  Acestia au descoperit nu mai putin de 28 de cetateni moldoveni, dintre care 16 femei si 12 barbati, ascunsi intr-un TIR condus de un sofer din Galati. Masina, incarcata cu deseuri de inox de la o societate din Bucuresti, era sigilata pentru export la Biroul Vamal din Capitala si avea ca destinatie Italia. In momentul in care TIR-ul a ajuns la Varsand, in jurul orei 6 dimineata, politistii de frontiera si vamesii au constatat ca prelata era taiata in partea superioara.  Astfel ca au declansat un control amanuntit al remorcii.  Potrivit reprezentantilor autoritatilor, cei 28 de moldoveni au intrat in Romania la date si prin vami diferite. Urcati in masina intr-o parcare In urma anchetei, s-a stabilit ca ei au fost contactati in Bucuresti de catre un barbat a carui identitate nu o cunosc si care le-a propus sa le aranjeze o modalitate de a ajunge in Italia.  Transfugii au mai declarat ca intermediarul i-a imbarcat intr-un microbuz, i-a transportat pana intr-o parcare din apropierea Aradului, unde i-a urcat intr-un TIR dupa ce a taiat prelata.  Cetatenii moldoveni sustin ca, in cursul acestei operatiuni, nu l-au vazut pe soferul masinii. Toti cei 28 de moldoveni sunt cercetati pentru tentativa de trecere a frontierei de stat.  La randul lui, soferul galatean afirma ca nu stie cum au ajuns fugarii in remorca si crede ca acest lucru s-a intamplat in momentul in care a oprit intr-o parcare pentru a se odihni. "Este cel mai mare grup descoperit vreodata in vestul tarii, care intentiona sa iasa ilegal din Romania", a declarat comisarul Florin Oprisa, purtatorul de cuvant al Inspectoratului Judetean al Politiei de Frontiera Arad. Sorin Trocan - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)

Inspectorul Institutiei Prefectului Arad, George Plesca, s-a deplasat, ieri, in localitatea Cuied, alaturi de membrii comisiei constituite la solicitarea prefectului Cristian Stragea, pentru a verifica situatia creata urmare a ploilor abundente, la nivelul satului Crocna (comuna Dieci), unde s-au produs miscari ale terenului. Astfel, echipa formata din reprezentanti ai Inspectoratului in Constructii al Judetului Arad, Inspectoratului Judetean pentru Situatii de Urgenta Arad; Institutiei Prefectului - Judetul Arad, SC Enel Electrica SA si Primariei comunei Dieci a constatat ca pe ulita bisericii din satul Crocna s-a produs o alunecare de teren pe o lungime de 95 m, care a afectat o fasie din strada (dreapta) pe o latime de 80-100 centimetri.  O constructie de locuit, aflata la o distanta de 30 metri de falia creata in stanga strazii (nr. 41, proprietate Bandea Stefan) prezinta fisuri oblice in zidurile longitudinale si transversale. Au mai fost afectati (inclinati) 2 stalpi ai liniei de medie tensiune LEA 20 KV, zona fiind imprejmuita pentru a fi evitata. In partea de sus a localitatii Crocna, denumita de localnici Crocna de Sus, in apropierea cladirii anexa, la gospodaria nr. 171, s-a produs o alta alunecare de teren ce a creat o falie la aproximativ 3,5 m de coltul cladirii. In urma celor intamplate au fost dispuse mai multe masuri.  Asadar, se vor urmari cotatiile fisurilor de la constructia nr.41 (proprietar Bandea Stefan), iar daca aceasta evolueaza periculos se va expertiza cladirea.  Prin SC Enel Electrica SA se vor stabilii masuri de punere in siguranta a liniei electrice afectate.  Se vor expertiza cele doua fenomene (alunecari de teren) si se vor stabilii masurile ce se impun.  Avand in vedere faptul ca linia LEA 20 KV, derivatia Crocna, pe o portiune de 300 m din fata postului de transformare nr. 10523 (2 stalpi de sustinere si un separator) a fost afectata de alunecarea de teren si nu prezinta siguranta in exploatare, SC Enel Electrica Banat a anuntat ca se va muta postul de transformare la marginea localitatii pe un amplasament aflat in exteriorul zonei cu alunecari de teren, la 300m de amplasamentul actual, langa linia existenta si preluarea pe joasa tensiune a consumului.  Cu respectarea parametrilor tensiunii la consumatori. Valoarea estimative a lucrarilor este de 70.000 RON.  Nadia Bodran - Informatia Aradului

Localitatea Pecica a fost declarata oras, la data pe 5 aprilie 2004. Doua zile mai tarziu, la 7 aprilie, in Monitorul Oficial se publica legea care ratifica aceasta "avansare in grad".  Administratia publica locala a facut eforturi permanente pentru urbanizarea Pecicai. "Ne-am straduit sa transformam Pecica dintr-o comuna mare intr-un oras mic, apoi am constatat ca locul nostru nu trebuie sa fie nici la coada, nici in pluton. Vrem sa ajungem oras de referinta in judetul Arad, un centru de zona. Pentru asta, muncim pe cinci planuri, care alcatuiesc, impreuna, componenta de dezvoltare comunitara: infrastructura, protectia mediului, sanatate, industrie, cultura-educatie" - puncteaza primarul Iustin Cionca. - Domnule primar, trecerea de la statutul de comuna la cel de oras inseamna si investitii serioase in infrastructura. Are Pecica puterea de a sustine astfel de investitii? - Are, cu atat mai mult cu cat banii nu provin numai din taxele si impozitele locale, respectiv din sumele alocate de Consiliului Judetean. Ne-am straduit sa accesam programe europene care sa ne permita sa ne dezvoltam sustinuti financiar de Uniunea Europeana. De exemplu, pentru reabilitarea retelei de apa potabila am intrat in programul Samtid, obtinand o finantare de 1,8 milioane de euro, fonduri din care se reabiliteaza uzina de apa si sunt schimbate toate tevile care nu corespund din punct de vedere tehnic. S-au facut mari eforturi si pentru introducerea gazului in Pecica. Am fost sprijiniti si la nivel guvernamental, in perioada in care dl. Gheorghe Seculici era viceprim-ministru al Romaniei. In acest moment suntem in faza executiei: asteptam desemnarea castigatorului care va executa lucrarile, pentru ca la finalul acestui an sa putem deja porni gazul in gospodariile pecicane. Ca semn al recunostintei comunitatii locale fata de cei care ne-au ajutat in concretizarea acestui proiect, domnii Gheorghe Seculici si Ovidiu Nila, le-am conferit celor doi, in data de 7 aprile 2006, titlul de Cetatean de Onoare al Orasului Pecica. Am realizat economii de zeci de miliarde de lei prin faptul ca ne vom racorda direct la conducta de gaz principala, Arad-Szeged, fara sa mai fim nevoiti sa realizam o retea paralela. Banii acestia ii putem folosi, asadar, cu o alta destinatie, in interesul comunitatii. - Pecica este unul dintre cele doua orase ale judetului care in anul 2009 vor trebui sa isi inchida inchida deponeele de gunoi. Asta, in contextul in care gestionarea deseurilor este o problema tot mai mare. - In domeniul protectiei mediului, facem eforturi mari pentru ca orasul Pecica sa se alinieze standardelor comunitare, la putin timp dupa aderarea la Uniunea Europeana. In anul 2009, actualul depozit pentru deseuri menajere al orasului Pecica va trebui inchis. Cu putin timp in urma, in cadrul sedintei de Consiliu Local, am analizat proiectul de hotarare privind implementarea proiectului "Statie de transfer deseuri si reabilitarea sistemului de colectare si transfer al deseurilor", si s-a aprobat studiul de fezabilitate al proiectului. Primaria orasului Pecica a comandat un studiu pentru evaluarea cantitatii de deseuri produse in oras, in urmatorii 20 de ani. Potrivit studiului, aria de colectare a deseurilor va creste anual cu 4%. Proiectul, care vizeaza atragerea de fonduri europene pentru realizarea statiei de transfer, a fost realizat coreland strategia romaneasca in domeniu cu cea europeana, avand in vedere si Planul Regional pentru Gestionarea Deseurilor, in Regiunea V Vest, dar si programele in derulare la nivel judetean. Totalul investitiei s-ar ridica la 500 mii de euro, din care bugetul local ar urma sa suporte 61 de mii de euro. In primii doi ani ai proiectului se vor crea 20 de locuri de munca, numarul acestora urmand sa scada ulterior la 7. Potrivit proiectului, se va realiza o statie de transfer pentru colectarea deseurilor, pentru a fi ulterior transportate la deponeul ecologic din municipiul Arad. Avand in vedere dezvoltarea economica preconizata a orasului Pecica, va fi nevoie de un autocompactor de 6 tone si un cap autotractor. Daca vom castiga finantare pentru acest proiect, in doi ani de zile ar trebui sa punem in functiune statia de transfer. Pecica si Santana sunt singurele orase obligate sa isi inchida deponeurile pana in 2009, deci eu cred ca si judetul va trebui sa ne sprijine. Pe de alta parte, in stategia judeteana, la Pecica este prevazuta o  statie de transfer care va deservi si localitati invecinate, contra cost. Doi ani de zile avem timp sa lamurim cetateanul: cu cat selecteaza mai bine deseurile, cu atat mai putin va plati. - O alta problema, la nivel de judet. este iluminatul public. Localitatile sunt scufundate in bezna si par mai degraba gauri negre decat unitati administrative gestionate de o armata de alesi si functionari. - Noi am luat in discutie si aprobarea unui studiu de fezabilitate in cadrul proiectului "Eficientizarea iluminatului public in orasul Pecica". Vrem reducerea consumului de energie electrica cu 50% si obtinerea unui amortisment mai mic de patru ani, in functie de zonele de impact, strazile orasului au fost impartite in cinci grupe, in functie de trafic si zona geografica. Programul este valabil pentru intregul oras Pecica, inclusiv satul Turnu. Investitia totala s-ar ridica la 8,16 miliarde de lei, suma recuperabila in trei ani si jumatate din economiile - realizate. Facand economie, nu vrem sa avem mai putina lumina la nivelul orasului. Se vor inlocui un numar de 1222 de puncte luminoase, cu 1729 puncte lujninoase, acestea urmand, deci, sa creasca considerabil. Se vor folosi lampi cu o perioada mare de garantie, de minim 3 ani de zile. Pentru strazile principale vom folosi lampi cu vapori de sodiu, care au performante deosebite in special in conditii meteorologice vitrege. Se modernizeaza intreaga retea stradala, rezolvandu-se atat problema iluminatului uniform la nivelul orasului, cat si reducerea considerabila a cheltuielilor de mentenanta. Vom folosi tehnologie de ultimul nivel, care reduce fluxul luminos dupa cinci ore de la aprindere, in intervalul in care scade si circulatia pe strada. - Este adevarat ca veti avea la Pecica o statie de ambulanta SMURD? - Am obtinut angajamentul Directiei de Sanatate Publica, pentru dezvoltarea statiei de salvare de la Pecica. Avem toate aprobarile necesare, asteptam sa ne fie alocate autospecialele. Este foarte important pentru orasul Pecica sa dispuna de o astfel de statie, cu mai multe masini, avand in vedere si numarul mare de locuitori (peste 14 000) si faptul ca orasul este tranzitat de un drum national extrem de circulat, avand, in acelasi timp, la Turnu, si un punct de trecere a frontierei. Dincolo de asta, recent, in Pecica s-a deschis un laborator de analize medicale si am aprobat in ultima sedinta de consiliu local alocarea spatiului solicitat de doi medici, pentru cabinete medicale. - Credeti ca pecicanii sunt multumiti de noul lor statut, acela de oraseni? - Eu cred ca sunt multumiti. Faptul ca esti orasean nu inseamna numai contributii mai mari, ci si mai multe avantaje. Vreau sa subliniez, de exemplu, ca in data de 7 aprilie am inaugurat unul dintre cele mai moderne Centre de Evidenta Informatizata a Persoanei, din judetul Arad. Imobilul l-am obtinut gratuit, de la Guvern, iar Consiliul Judetean a alocat pentru amenajarea sa suma de 2 miliarde de lei. In acest imobil functioneaza si Serviciul de Stare Civila, Inspectoratul Teritorial de Munca, aici se pot adresa cetatenii pentru pasapoarte si acte de identitate. Nici pentru cazier nu mai este necesara deplasarea pana la Arad. El poate fi solicitat si primit chiar la sediul politiei din Pecica. Acestea sunt unele dintre avantajele statutului de oras, acele "mici amanunte" care conteaza mult in viata unui om, pentru ca tin de confortul sau, de timpul pe care il are la dispozitie, de nivelul sau de trai. Un nivel de trai al pecicanilor, pentru care eu fac eforturi sa il ridic la un standard cat mai mare. Fiindca pentru mine si pentru echipa mea din primarie, oamenii acestia, comunitatea mea, conteaza. Andrei Ando - Observator

Donatie din partea germanilor de la Bad Vilbel Primaria Lipova si formatia de pompieri din oras se pot mandri cu o noua si performanta autospeciala de interventie si stins incendii.  Marina provine din Germania, de la pompierii din Bad Vilbel, localitate apropiati de orasul Frankfurt, in fapt o suburbie a acestuia.  Este fabricata de renumita firma germana "Mercedes", dispune de 9 locuri si are o capacitate a rezervorului de apa de 1600 L.  Meritul principal pentru acest lucru il are Gerhard Stengel, din Germania, care a avut initiativa si, dupa cum bine se poate vedea, a si pus-o in practica. "A fi pompier, e insasi viata mea" Am purtat un scurt dialog cu donatorul autospecialei de interventie: - Domnule Stengel, de ce Romania, de ce donatii pentru pompieri? - Prima data, vreau sa spun ca sunt cetatean german si locuiesc in localitatea Bad Vilbel. Sunt pensionar, si fost sef al pompierilor din Frankfurt. Vreau sa cred ca sunt "initiator pentru stingerea incendiilor" in Ungaria, Republica Moldova, unde am facut deja donatii in aceasta privinta, si acum in Romania. Nu numai la Lipova, ci si in alte localitati vreau sa fac, in continuare, donatii. - Sa intelegem ci v-ati iubit mult meseria, daca si acum, la pensie, tot aproape de pompieri ati ramas? - Pentru mine a fl pompier nu e o meserie, e insasi viata mea. - De ce, Lipova ? - Pentru ca am mai fost la Lipova si inainte, chiar de mai multe ori, am vazut greutatile cu care se confrunta formatia de pompieri de aid si nu am putut sa raman indiferent. Masina lor de interventie este veche, chiar nefunctionala, nemaifacand fata necesitatilor. Initial am studiat posibilitatea de a finanta formatia de pompieri din Lipova, dar am ajuns la concluzia ca e mai bine sa le oferim o masina noua. Si, intr-adevar, a fost mai simplu asa. - Ati pomenit de faptul ca sunteti initiator pentru stingerea incendiilor din Ungaria, Romania si Moldova. Ce inseamna mai exact aceasta? - Suntem o organizatie ce cuprinde pompieri voluntari din Bad Vilbel, Germania, Primaria de aici si multi, multi sponsori pe care incercam sa-i atragem spre noi. Avem un centru teritorial la Gyula, in Ungaria, unde, momentan, s-au adunat 50.000 euro, bani destinati ajutorarii activitatii de stingere a incendiilor din cele trei tari. Si actiunea de la Lipova se inscrie tocmai in aceasta idee. Avem in spate o activitste (de 13 ani si va pot spune ca am oferit pana acum peste 15 masini de pompieri formatiilor din cele trei tari. Si nu ne vom opri aici! - Vorbeati de sponsori... - Da. Fara ei, cred ca ar fi inutil sa va spunem, n-am putea exista si functiona. Sunt multi cei care ne ajuta, dar acum vreau sa-l amintesc aici pe domnul director al firmei "Ferrero", care este un om cu suflet deosebit, fiind de ani buni alaturi de noi. Prin stradania dansului, acum, in perioada Pastelui, dar si cu alte ocazii, am putut oferi copiilor din Adea, dar si din alte localitati, zeci de mii de oua de ciocolata Kinder, precum si alte dulciuri. Ne bucuram daca le-am putut face niste sarbatori mai dulci si mai fericite. - La Lipova cum v-ati simtit? - Fara a exagera, foarte bine. Domnul primar Viorel Popina e un om deosebit si mai ales ospitalier. Am vizitat sediul Primariei. precum si formatia de pompieri din oras. Ne-am simtit excelent. Am fost intampinati cu dragoste peste tot, si, sincer, ne bucuram. Ca si un amanunt picant, am fost serviti cu mancaruri traditionale romanesti, specifice perioadei in care ne aflam, si cu bere romaneasca, de care colegii mei, nemti fiind, s-au bucurat! Apropo, sa stiti ca in Romania aveti o bere foarte buna. - Ne bucuram sa auzim asta. Planuri de viitor? - Pe viitor vrem sa ajutam satul Adea, de care eu personal sunt foarte atasat. Sunt acolo niste oameni care trebuie laudati si felicitati pentru munca lor. Avem in intentie sa dotam si satul Adea cu o masina de pompieri, care sa-i ajute pe adeni sa-si apere viata si bunurile contra incendiilor.  Dorel Gomoi - Adevarul