Sambata, 19 august 2006

Executivul local a prezentat ieri zecile de evenimente care vor avea loc cu ocazia Zilelor Aradului si mai toate surprizele pe care le-a gandit in cele sase zile de sarbatoare destinate locuitorilor orasului.  Primarul si cei doi viceprimari au insistat pe ideea ca municipalitatea a cautat sa acopere toate gusturile aradenilor si, ca atare, oferta e extrem de diversificata.  De la concertele in cartiere, la evenimente sportive (turnee de tenis, box sau evenimentele gandite cu ocazia meciului UTA - Rapid), la concertele fanfarei, concerte simfonice, la festivalul gastronomic si pana la puzderia de plimbari cu trasuri, ambarcatiuni pe Mures, cu titicarul sau cu Sageata Verde, toate aceste actiuni stau, de marti incepand, la dispozitia aradenilor. Seminariile, sedinta CLM cu decernari de distinctii, vernisaje de pictura, microstagiunea de teatru sau o expozitie de autoturisme nu au fost nici ele uitate din program.  Nici festivalul gastronomic nu e de uitat. Organizat de Casa Paulik, festivalul de catlane va pune pe masa de concurs peste 600 de kg de carne. Singura veste mai putin buna pentru aradeni are totul de a face cu decizia Primariei de a percepe bilete de intrare la concertul de sambata, acolo unde vedetele serii vor fi bineinteles, cei de la Uriah Heep.  Pretul biletelor de intrare la concert (pe strand intrarea va fi taxata ca de obicei), nu a fost stabilit inca, insa executivul si-a motivat decizia: teama ca vor veni foarte multi oameni la concert.  Primaria a alocat 2,6 miliarde de lei pentru eveniment, la care se adauga 15 mii euro, din sponsorizari. Adriana Barbu - Adevarul

Numarul contractelor de munca a crescut cu peste 500 fata de aceeasi perioada a anului trecut.  Astfel, contractele individuale de munca inregistrate la Inspectoratul Teritorial de Munca Arad a ajuns la sfarsitul lunii iulie, la 32.492.  Fata de aceeasi perioada a anului 2005 sunt cu 541 mai multe.  O data cu cresterea numarului contractelor de munca, a crescut si numarul sesizarilor primite. "Am primit 470 de sesizari in primele sapte luni, fata de 447, in perioada similara din anul trecut. Cele mai multe, 178, au fost pentru neacordarea drepturilor salariale", a declarat Marius Amzulescu, inspectorul-sef al Inspectoratului Teritorial de Munca Arad.  Sorin Trocan - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)

Mai putini ca alta data, cei 1000-1500 de participanti din Padurea Dumbrava, au avut dorinta de a petrece o duminica de 13 august - predestinata Sfintei Maria si in care fiecare participant sa-si gaseasca ceva adecvat: jucarii, dulciuri (cei mici), dansuri, port popular, muzica (cei mari), mici, carnati si bere (cei pofticiosi).  Oficialii Aradului, senatorul Aurel Ardelean, Gavril Popescu, presedinte C.J. Arad, Mihai Calimente, deputat PNL, precum si primarul din Gurahont, Gheorghe Florea, primarul Tamovei, Florin Farcasiu s-au prezentat pentru spectacolul folcloric "La praznic de pita noua".  Pentru iubitorii de cultura a fost o satisfactie totala. Ca o zi crestina de duminica a inceput cu slujba religioasa Te Deum, sustinuta de preotul paroh Ioan Hutiu si cantaretii de strana ai bisericii ortodoxe din Beliu. "Praznicul de pita noua" este o datina a satului romanesc "de cand lumea" a spus primarul Pavel Tica in cuvantul de deschidere a manifestarii. Spectacolul care a urmat a dovedit din plin ca portul popular, jocul romanesc, strigatura, cimilitura, strigarea peste sat, painea si colacul, cununa de spice sunt cele care dau perenitate satului.  Nedorind a face o ierarhizare a formatiilor artistice voi face o prezentarea a spectacolului. Formatiile din Beliu au etalat dansurile mixte batranesti, jocurile de fete: lilioara, feleaga, jocul colacului, jocul arhaic, in care copiii de 5-6 ani s-au dovedit vrednici pastratori ai traditiei.  "Este un ansamblu de 30-40 de copii care s-a pregatit aproape o luna, repetand zilnic de la 2 la 5 ore pe zi", cum a spus A. Flestea si Gh. Dudas.  Astfel miscarea scenica, textul, jocul, acompaniamentul, decorul, recuzita, toate au impus cunostinte regizorale, munca si sacrificiu.  Nici chiar "Diploma de excelenta" acordata de domnul senator A. Ardelean invatatorului Gh. Dudas nu pot rasplati munca de zi cu zi, de-o viata, depusa de el pentru cultura si spiritualitatea locului.  Si primarul P. Tica a primit un bust in miniatura al lui V. Goldis, iar directorul Grupului Scolar Beliu a primit o "Diploma de excelenta".  Domnul senator A. Ardelean a reamintit celor prezenti personalitatea celui care a fost profesorul Emil Lazureanu si a subliniat ca muzeul din Beliu trebuie pastrat si protejat ca fiind o valoare de patrimoniu! Ansamblul folcloric "Ardeleana" din Bocsig, pregatit si coordonat de reputatul emisar de muzica populara T. Coras, a prezentat folclorul zonal al Crisului Alb. In stravechi costume locale, jocuri populare si cantecele specifice prin solistii: Teodor Coras, Madalina Boariu, Ortensia Covaci si Marcela Simion. In continuare si-a derulat spectacolul de mare valoare artistica ansamblul folcloric "Cununita" din Santana cu cantaretii vocali: Florin Tomoiaga, Dorel Banci si Marin Nicola, grupul de dansatori si orchestra condusa de Cosmin Marta a dovedit ca si-a castigat un renume si merita sa reprezinte folclorul aradean in tari precum Italia, Ungaria, Serbia, Muntenegru sau diverse festivaluri nationale de folclor. Putin surprins am fost de ansamblul "Cununa Nadasului", nu prin prezenta artistica, ci prin coordonatorul sau, nimeni altul decat preotul greco-catolic, Roman Dubestean, paroh in Minisul de Sus.  Am vazut prea putini preoti implicati in activitatea culturala.  Formatia din Nadas a prezentat o suita de dansuri romanesti cunoscute de folcloristi sub numele de "Ardeleana", "Invartita" si "Pe picior". Impresionant prin costume, ritm si joe de scena a fost grupul "Calusarii din Tarnova", condus de profesoara Teodora Deta.  Desi suplinitoare la scoala din localitate, si-a luat in serios postura de dascal, implicandu-se mai mult ca altii in actul de cultura.  Poate va fi cine s-o aprecieze pentru munca ei si pe Teodora Deta! La sustinerea muzicala a spectacolului si-a dovedit maiestria artistica muzicala forrnatia din Beliu, cunoscuta de multi ani "Codrisorul" compusa din Constantin Budau, Miahi Sabo, Dan Rat, Dorel Pop, lonica Grancea. Florin Budau, seful si dirijorul formatiei fiind Constantin Budau. Politia din Beliu a fost la datorie pentru paza, protectie, ordine si circulatie.  Am remarcat pe agentul sef Malita loan, agentul sef Ioan Bun, agentul sef adjunct Ioan Olar si agentul sef adjunct Ioan Bradean. Pe tot parcursul spectacolului m-am simtit stapanit de sensibilitatea actului de cultura.  Toata admiratia pentru cei care au depus o munca titanica de pregatire a acestui spectacol artistic de calitate si pentru cei care mai fac activitate culturala. Institutor, Ioan Nagy - Informatia Aradului

Pentru orasul aradean Nadlac se intrevede posibilitatea creerii de noi locuri de munca, o data cu implementarea unei investitii straine foarte importante.  De aceasta investitie este interesata o companie din Olanda, reprezentanti ai acesteia venind deja de cateva ori in Nadlac, pentru negocieri cu primaria. Investitorilor straini le-au fost prezentate oportunitatile de afaceri, existente in aceasta localitate, inclusiv potentialul fortei de munca.  Olandezii intentioneaza sa construiasca aici si sa puna in functiune o fabrica de producere a bioetanolului – un combustibil modern (considerat revolutionar), ieftin si – ceea ce este foarte important – ecologic.  Impreuna cu reprezentantii orasului, olandezii au stabilit si suprafata de teren pe care va fi ridicata fabrica.  Aceasta va fi de aproximativ douasprezece hectare de pamant, apartine primariei si este degrevata de orice sarcini. Daca aceasta investitie se va realiza si va fi pusa in functiune, ea va aduce dupa sine si o adevarata "gura de aer" pentru producatorii agricoli din zona, intrucat materiile prime folosite la producerea bioetanolului sunt in special porumbul si graul.  Pana in prezent, producatorii agricoli din zona se plang de faptul ca nu prea au unde sa isi valorifice recoltele, la un pret convenabil, fiind nevoiti, de multe ori, sa le predea la centrele de colectare pe preturi care abia le acopera investitiile facute de-a lungul anului.  Daca terenul pe care urmeaza sa se ridice fabrica va fi pus la dispozitia firmei olandeze interesate, producatorii agricoli din Nadlac si din zonele din jur vor putea sa isi predea produsele agricole direct la fabrica.  In plus, aceasta investitie ar avea si un alt aspect pozitiv: ocuparea fortei de munca, intrucat compania intentioneaza sa creeze peste o suta de noi locuri de munca. Mihaela Cerna - Observator

Intr-o localitate importanta cum este Pancota – atestata documentar in 1131, multietnica si confesionala (exista acolo mai multe biserici si lacasuri de cult: ortodoxa, catolica, evanghelica, reformata, baptista, penticostala s.a.), cum sublinia si Episcopul catolic de Timisoara, buna oranduire a evenimentului ce a durat trei zile, face cinste organizatorilor ecleziastici si celor apartinand administratiei locale, onorand pe pancotani in general. La Pancota a existat o abatie si o biserica in stil roman inca din vremea regelui Stefan cel Sfant (1001-1038), dupa cum nota dr. Somogy Gyula in 1913. Despre ele scria alt istoric, C. Iuhasz in 1927 ca: “…..indubitabil, este una dintre cele mai vechi creatiuni ale crestinismului indigen….” Ruinele au fost descoperite intamplator in 1883. In 1566, in preajma asedierii Pancotei de catre turci, protopopiatul, abatia si parohia catolica si-au incetat activitatea. Atunci, sau in 1595, cu ocazia asedierii Pancotei de trupele ardelene, biserica a fost distrusa. La randul ei, abatia a fost reparata de turci, pentru a o folosi drept cazarma in vremea ocupatiei lor. Dupa colonizarea germanilor din 1776 si a unui lot masiv de maghiari in 1787, se impunea reinfiintarea Parohiei catolice. Enciclopedia romana (1904) coordonata de C. Diaconovici consemna ca Pancota avea 4896 locuitori in 1891, dintre care 1790 romani, 1711 maghiari, 1213 germani s.a. Astfel, in 1787 a luat fiinta o caplanie catolica, avandu-l ca preot pe franciscanul Johann Kern, transformata la 1802 in parohie sub pastorirea preotului francez Lois de Latre, fugit incoace din cauza revolutiei. In urma cresterii populatiei, inclusiv cea catolica, mica biserica devenind neincapatoare, a fost construita cea noua (1806), sfintita fiind un an mai tarziu.  In 1822 a fost refacuta dupa un incendiu, ca in 1875 sa i se alungeasca turnul dupa model austriac. Asadar, Kirwei-ul (Kirchweih) de anul acesta a avut o amploare si un caracter festiv deosebit, sarbatorindu-se si cei 200 de ani de existenta a Parohiei. Vineri, 11 august, dr. Franz Metz din Germania, cu o prodigioasa activitate muzicologica in domeniul reinvierii creatiei muzicale religioase din Banat, a sustinut un recital de orga in Biserica catolica din localitate. Primarul orasului J.Retter a prezentat istoricul parohiei catolice. Sambata, conclavul de preoti a sfintit morminele celor trecuti in lumea dreptilor din cimitirul Pancotei. Duminica, ne-a impresionat traditionala parada a perechilor de tineri, care a depasit numarul de 50, e drept, cu sprijinul catolicilor din Galsa. Slujba din Biserica inchinata Inaltarii Maicii Domnului a fost sustinuta de Preotul paroh Ioan Ciuraru, insotit de alti preoti, de Protopopul Aradului, Arpad Kiraly, Episcopul de Timisoara, Martin Roos, o delegatie din Germania in frunte cu Episcopul auxiliar de Limburg, Gerhard Pieschl. Corurile reunite ale bisericilor din Pancota, Galsa (ambele instruite de parintele Ciuraru), a celei din Recas, au intonat Missa brevis de Conrad Paul Wusching (lugojan), dirijata de Cosmin Pelics din Recas, la orga aflandu-se insusi Franz Metz. E vorba de cel ce a redescoperit si editat lucrarea la Muenchen in 2005. Pe langa invitatii ecleziastici, Pancota a mai avut oaspeti pe unii vechi pancotani, dar si musafiri din Ungaria si Slovacia. Ceea ce a urmat, petrecerea din parcul bisericii, licitatia traditionalului "Strauss" (nu e vorba de muzicienii cu acest nume!), ca si balul ce incheie de obicei o asemenea manifestare au avut un preambul neplanificat, o ploaie torentiala, fenomen care nu a reusit sa strice buna dispozitie, decat sa lase impresia unei actiuni purificatoare. Hugo Hauptmann – Virtual Arad