Trecem zilnic pe langa ele.  Nepasatori sau apasati de problemele cotidiene.  Prea putin ne intereseaza cum arata, nu ne pasa sau uitam ca nereprezinta, ca au fost si sunt embleme ale Aradului.  Nu stim daca putem folosi si expresia "vor fi", pentru ca perpetua lor degradare nu starneste nici o reactie.  Ca sa nu folosesc un termen mai dur, "prabusirea lor". Au fost ridicate intr-o epoca in care oamenii tindeau spre inaltimi, la fel ca si acum, dar intr-un mod cu totul diferit.  Care nu excludea frumosul, eleganta, sentimentul, de ce nu, revelatia.  Regret enorm ca nu i-am cunoscut pe cei care le-au proiectat, pe cei care le-au construit.  Nici macar nu stiu daca erau aradeni, daca aveau legaturi cu acest oras, purtand candva patina civilizatiei, a respectului si a bunului gust.  Ceea ce ei au ridicat candva, acum se prabuseste.  E nu doar o prabusire exterioara, ci si una interioara, colectiva, dar si a fiecaruia dintre noi, ele nu devin doar rani pe fata orasului, ci o dovada clara a faptului ca dispare mandria de a apartine acestui loc, acea legaturi cu "cetatea", puterea de a te recunoaste si a recunoaste ca ii apartii. Se prabusesc in fata ochilor nostri, dar si sub privirile celor care nu reusesc sa inteleaga de ce permitem acest lucru.  Ar fi prea complicat sa le explicam.  Oricum nu cred ca ar intelege. Poate ar trebui sa retractez tot ceea ce am afirmat.  Poate nu le putem admira, poate nu le vedem, pentru ca de ani de zile privim doar in pamant.  Incepem sa uitam cum arata ele in bataia soarelui, pentru ca privim prea rar cerul si norii, si pentru noi nu mai exista curcubeu.  Atunci totul devine dureros de clar - si nu trebuie sa ne miram ca am uitat de mult de "turnurile Aradului". Florin Coita - Informatia Aradului

Sapaturi in plin centrul Aradului.  Pe strada 1 decembrie 1918 si, in continuare, pe Bulevardul Revolutiei, s-au sapat marti si ieri gropi de cativa metri adancime, pe o lungime de 150 de metri.  Totul pentru o lucrare la utilitati.  Primaria sustine ca e vorba de un bransament la apa, realizat de o societate.  Nimic inedit pana aici, daca nu tinem cont de faptul ca e vorba de centrul Aradului.  In plus, termenul pentru executarea lucrarilor si refacerea celor doua strazi distruse a fost stabilit, potrivit lui Valer Marginean, purtatorul de cuvant al Primariei, pentru aseara.  Ieri dupa-masa, lucrarea parea departe de momentul final, daca nu chiar la inceput.  Singurul lucru vizibil ieri, erau gropile si muncitorii. Adriana Barbu - Adevarul

Comuna Seleus, care are in componenta satele Iermata si Moroda, este vestita in judetul Arad, si nu numai, prin harnicia locuitorilor ei ci mai cu seama pentru calitatea legumelor obtinute de acestia dupa cele mai moderne metode.  Odata cu trecerea la economia de piata, seleusenii s-au facut cunoscuti prin felul eficient cu care isi administreaza fiecare metru de gradina, prin faptul ca solariile de aici sunt moderne, modele de eficienta economica, fiind dotate cu toate utilitatile capabile sa produca productii record si de calitate superioara.  La nivel de administratie consiliul local si institutia primariei s-au implicat si continua sa se implice in modernizarea localitatilor comunei, in asa fel incat cei peste trei mii de locuitori sa traiasca in mod cat mai civilizat, conform noilor cerinte. Primaria are cea mai veche echipa din judet " In primal rand vreau sa precizez ca la Primaria Seleus functioneaza cea mai veche echipa de conducere din judet, aceasta formula constituindu-se in anul 1992. Astfel, impreuna cu Viorel Bendea, viceprimarul comunei si Florica Branc, contabilul sef al Primariei ne-am straduit sa lucram unitar si eficient in folosul comunei. De altfel, am ajuns ca in aceasta perioada de cand lucram impreuna sa ne intelegem, uneori, chiar din priviri. In perioada care a trecut de atunci, ne-am straduit, si in parte eu zic ca am si reusit, sa asiguram oamenilor care ne-au votat, de pe raza comunei cat mai multe utilitati prin gospodarirea cu intelepciune a banului public. Astfel, ne-am luptat sa folosim atat bugetul local cat si cel obtinut din foduri europene cat mai eficient posibil. Ne putem mandri, printre altele, cu atragerea unor investitori locali, cum ar fi deschiderea, anul trecut, a unei investitii in zona economica a localitatii, in lungul soselei Arad-Moneasa (23 ha), investite in valoare de 150 de mii de dolari, spatiu in care se vor amplasa sere cu dotari modeme, plantatii de capsuni, depozite cu frig care vor aproviziona cu legume si fructe marile concerne de desfacere."  Acestea au fost cuvintele primarului Gheorghe Ienciu, care a tinut sa ne prezinte principalele preocupari ale primariei si a consiliului local din aceasta perioada. Mos Craciun se va incalzi la noua  instalatie centrala de la scoala Cu toate ca nu e o noutate particulara, si la Seleus s-au asigurat scolile de pe raza comunei cu tot ceea ce trebuie pentru perioada de iarna, cu precizarea ca in chiar acestc zile se aduc la Scoala Generala Seleus toate materialele tehnice (tubulatura, cazane, calorifere etc.), in vederea instalarii unei centrale termice in acest lacas de invatamant.  "Daca totul va merge bine, noi speram ca Mos Craciun se va putea incalzi la aceste calorifere, atunci cand va veni sa le aduca daruri copiilor" ne mai spune cu incredere primarul Gheorghe Ienciu.  Tot legat de asigurarea unor bune conditii de invatamant s-a realizat un studiu de fezabilitate pentru amenajarea, in primul stadiu, a grupurilor sanitare a scolilor din Seleus si Moroda, urmand ca in cat mai scurt timp sa se realizeze acelasi lucru si la Scoala din Iermata.  Intrucat pe raza comunei sunt multi localnici care iubesc actul cultural iar Caminul Cultural necesita unele reparatii "s-a trecut in acest an la reparatia interioara si exterioara a caminului, in final institutia de cultura va arata modern, printre altele, aceasta fiind dotata cu peste 100 de scaune noi, mese de biliard, de sah si de tenis de masa, jocuri electronice. Una peste alta, toata aceasta investitie se ridica la aproape 600 milioane de lei vechi" tine sa ne faca cunoscute din preocuparile sale si Viorel Bendea, viceprimarul localitatii.  De altfel tot viceprimarul a fost acela care a facut mai multe drumuri pana la Bucuresti pentru obtinerea unei investitii de 40 de miliarde de lei in vederea introducerii apei curente in toata comuna Seleus si pentru realizarea unui studiu de fezabilitate in acest sens.  Dupa calculele conducerii comunei, precum si promisiunilor, lucrarea va fi finalizata in anul 2008. Seleus, satul fara birturi "Sunt deosebit de bucuros ca va avea loc la primarie o selectie de oferte pentru realizarea reabilitarii iluminatului public, prin instalarea pe strazile comunei a unor becuri economice, lucrare care costa 400 de milioane lei, bani pe care ii avem deja.  Nu de mica importanta este si faptul ca am amenajat in primarie o sala de sedinte, am montat teracote si parchet melaminat, mobilier nou, toate in valoare de 300 de milioane lei. De asemenea am reabilitat peste 4 km de strazi in localitatile comunei precum si pe drumul comunal 23, Iermata-Moroda, si vreau sa precizez ca avem o colaborare buna cu toate institutiile si firmele din comuna, sunt mandru sa spun ca avem cea mai buna apa din judet. Cu ceva stam si noi prost: avem doar un singur birt in localitate, cei din jurul nostru poreclindu-ne satul fara birturi" tine sa ne mai spuna Gheorghe Ienciu despre comuna care l-a ales primar. Petre Don - Observator

Dintre cele peste 700 de lucrari mozartiene, in conccertul saptamanii trecute, dirijat de Horst Hans Baecker (Germania), un obosnuit oaspete al scenei aradene, a putut fi ascultata in prima auditie "Gran partita" (Serenada in Si bemol major). Dupa cum afirma Ovidiu Varga, Mozart a fost unul dintre cei mai prolifici compozitori de muzica ambientala a celei de-a doua jumatati a veacului al XVIII-lea.  Prin muzica ambientala intelegandu-se lucrari care erau obisnuite practicii muzicale a vremii respective, la ospete, nunti, botezuri, onomastici, carnavaluri.  Cerintele erau mari si repertoriul trebuia sa fie mereu proaspat.  Compozitorul pe care-l sarbatorim anul acesta la a 250-a aniversare a nasterii, a raspuns acestei comenzi sociale cu: 61 divertismente, , casatiuni, nocturne, serenade (31), apoi 213 piese de dans pentru orchestra, intre care 110 menuete, 56 dansuri germane, 37 contradansuri,   si 13 masuri. "Serenada in Si bemol major", compusa in 1781 la Muenchen si Viena, pentru 13 instrumente de suflat, exceptie facand contrabasul, cantata prima oara in 1784, a fost o premiera pentru aradeni si poate pentru intreaga tara, dupa cum ne informa programul de sala. In talmacirea grupului de interpreti condusi de H.H. Baecker, Allegro-ul initial a emanat voie buna, caruia I-a urmat un Menuet "domnesc", bine asezat, delicat, cu un trio intonat de clarineti si altul in care primul fagot este solist, pastrand in mare atmosfera menuetului, care, treptat a pulsat energic. Dupa un adagio ce a vizat profunzimi ale sufletului uman, celui de-al doilea Menuet i-a fost imprimat un caracter rustic, o vioiciune contaminanta. Prin contrast, a V-a parte ne-a transpus in alte sfere, in care cauti raspunsuri la intrebari mai grave, cautari strabatute de raze luminoase (Allegretto). Andantele cu variatiuni a atras prin exploatarea posibilitatilor expresive ale acestui caleidoscop sonor, pentru ca Finalul, in ritm de contradans, sa dea satisfacie deplina celor ce au asistat la acest moment deosebit, care a fost o prima auditie cu totul aparte. Cunoscuta "Simfonie nr. 40", a carei prima tema a fost imprimata si pe telefoanele mobile, este primita totdeuna cu interes de audori. In versiunea aradenilor condusi de H.H. Baecker, unda de tristete ce razbate din prima miscare a fost atenuata de tempo-ul mai miscat, accentuând latura volitionala, tendinta de a lupta cu vicisitudinile vietii. Probabil ca si Mozart ar fi fost multumit de forta prometeica ce a emanat din sectiunea mediana (dezvoltare) a partii a doua, pe care a dorit-o ca atare, la fel cum Menuetul a sugerat avant si cutezanta. Interpretii nostri au transmis auditorilor tumultul de trairi provocate de demersurile ardente ale rezovarii unor acerbe conflicte. Aceasta simfonie, care reprezita confesiunea unui suflet framantat, ca tanjeste dupa fericire, confesiune strabatuta de fiorii durerilor, dar si de sperantele ce ne indeamna sa nu cedam, a impreionatauditorii, care si-au manifestat gratitudinea prin repetate aplauze. Hugo Hauptmann – Virtual Arad CONCERTUL VOCAL-SIMFONIC "JOSEPH HAYDN" din 16 noembrie dirijat de Cristian George Neagu va cuprinde:"PSUKENMESSE" Solisti fiind: Teodora Ciucur, Mihaela Ispan Mladin, Barabasi Zsolt, Lucian Onita, dirijorul corului, Dorin Chereji Simfonia nr. 45 "DESPARTIREA"

Timisoreanul Dembrovschi si aradeanul Dominde vorbesc despre importanta derby-ului. Emerich Dembrovschi atrage atentia ca UTA a avut mereu un ascendent moral fata de Poli, cand juca la Timisoara. Dembrovschi aminteste ca UTA a castigat mai multe meciuri pe terenul alb-violetilor, indiferent de situatia din clasament.  "Nu stiu care e explicatia, dar UTA avea mereu un avantaj psihic la Timisoara. Ei jucau ca acasa, aveau moralul extrem de bun. Per total, au castigat mai multe meciuri aici, decat Poli la ei. Sa nu uitam ca si in ultimul meci de la Timisoara, ei au castigat cu 4-3, cu toate ca au retrogradat apoi", spune Dembo.  Acesta a venit la Poli in 1974 si a prins atat ca jucator, cat si ca antrenor, partide memorabile.  "Fiecare meci pe care l-am jucat era o istorie. Era mereu o lupta intre cele doua orase bine dezvoltate fotbalistic. Timisoara si Arad sunt doua puncte de atractie a fotbalului romanesc. Este o rivalitate extraordinara", afirma Dembrovschi.  Colegul sau de nationala, Flavius Domide, isi aminteste ca toate partidele se incheiau cu repriza a III-a.  "Eu nu am avut decat amintiri frumoase de la meciurile UTA-Poli. Eram, intr-adevar, dusmani, dar numai in timpul jocului. Dupa meci, toti eram prieteni. La fiecare meci, indiferent ca se juca la Arad sau Timisoara, echipa oaspete avea in vestiar o lada de bere. La finalul partidelor, ieseam impreuna pe culoar si povesteam, fara sa ne purtam pica unii altora", isi aminteste Domide. Dembo a intrerupt invincibilitatea la Arad Fostul jucator si antrenor de la Poli isi aminteste ca indiferent daca se intalneau in Divizia B sau A, stadioanele erau mereu pline la derby-ul vestului.  "Nu are rost sa vorbim despre incidente, cu toate ca au existat cateva de-a lungul timpului. Poate cel mai grav in 1964, cand s-a lasat cu arestari. Eu cat am jucat sau antrenat nu am prins incidente. Important este ca stadioanele erau pline mereu", a mai spus Dembo.  "Intre spectatori era o rivalitate care depasea uneori limitele fair-play-ului. Dar noi, jucatorii, ne-am respectat mereu. La fiecare sfarsit de an, ne intalneam la un meci de fotbal in sala, la noi sau la ei. Si acum participam la jocuri de old-boys, cu cei care mai sunt in tara, cand ne permite timpul", completeaza cel supranumit "Roscovanul".  Cu Emerich Dembrovschi la timona, Poli a intrerupt in sezonul 1982-1983 o invincibilitate de 40 de ani a celor de la UTA, pe teren propriu.  Timisorenii au castigat atunci cu scorul de 2-1.  Bara de la centrul terenului Cu toate ca multi compara meciurile dintre Poli si UTA, cu derby-urile clasice dintre Steaua si Dinamo, Dembo e de alta parere.  "Steaua-Dinamo era un derby bucurestean. O lupta intre armata si militie. Aici era altceva. Era un derby de zona. Se luptau pentru suprematia in partea de vest. Timisoara este considerata leaganul fotbalului romanesc, iar UTA era o echipa mare, cu jucatori foarte importanti, precum Petchovschi, Domide, Brosovschi. Au fost momente in care cele doua echipe dominau fotbalul din Romania", a mai spus Dembrovschi.  In timpul unui meci, din 1979, castigat de Poli cu 1-0, Flavius Domide a nimerit bara de la jumatatea terenului.  "Eram condusi in minutul 89 cu 1-0. Nu mai aveam timp sa egalam si mi-am propus sa trag de la jumatatea terenului, vazandu-l pe portarul Batori ca inca se bucura de gol. Mingea a lovit insa bara", spune Domide.  Nu va fi spectacol in iarba Emerich Dembrovschi va fi prezent in tribunele stadionului "Dan Paltinisanu" si va tine pumnii echipei timisorene.  "Va fi un joc foarte important pentru Poli, care vine dupa doua victorii pretioase, in Cupa si la Craiova. Au un suport moral extraordinar, un ascendent sportiv in plus. Poli e echipa mai buna, are jucatori mai valorosi si conditii financiare mai bune. Insa nu trebuie sa uite ca UTA a facut surprize mereu la Timisoara. Trebuie sa acorde o mare atentie partidei", afirma acesta. Pronosticul lui Dembo pentru Poli-UTA va fi 1 solist.  "Poli va castiga. Scorul il spun suporterii", adauga acesta.  Dembo nu se asteapta la un spectacol fotbalistic deosebit, avand in vedere importanta acestui joc.  "Dupa opinia mea, nu vom avea un meci spectaculos. Cred ca va fi un meci de lupta, in care cei doi antrenori vor juca la rezultat. Depinde de strategia lor si de derularea ostilitatilor", spune Emerich Dembrovschi. Dezvaluire Sabin Ilie a fost refuzat de Poli Emerich Dembrovschi a dezvaluit un lucru pe care putinii iubitori ai fotbalului il stiu.  Sabin Ilie, vedeta echipei aradene, exilat la echipa satelit dupa scandalul in care a fost implicat in noaptea de dupa meciul cu Jiul, a dat probe de joc la Poli. Acest lucru s-a intamplat in 1995, pe vremea in care antrenor la echipa alb-violeta era regretatul Costica Radulescu. "Sabin Ilie a venit cu unchiul si cu tatal sau. Era perioada pregatitoare si a stat o saptamana la Timisoara, insa lui Costica nu i-a placut. Era de pe atunci mai dificil, avea o fire independenta. Nu a dorit sa-l retina in echipa si atunci a plecat la Brasov, cu ajutorul fratelui sau. Poate ca daca juca acum ar fi incercat sa se razbune", povesteste Dembrovschi. Stefan Both & Bogdan Cioara - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)