Ce, cum si cat muncesc parlamentarii?! V-ati pus vreodata problema ce, cum si cat muncesc parlamentarii pe care i-ati ales?  Cat de bine va reprezinta in forul legislativ al tarii?  Daca este adevarat cand va spun ei ca isi fac treaba sau, dimpotriva, sunt reale imaginile pe care le vedeti la televiziuni cu parlamentari dormind ori citind ziarul?  Dincolo de interpretari tendentioase sau de cazuri cu nepoate votand pentru absenti, suntem in masura sa va prezentam realitatea exact asa cum este ea; o realitate desprinsa din cifre si analize. Azi va vom arata rezultatele unuia dintre proiectele de succes ale Institutului pentru Politici Publice (IPP), care a lansat recent prima baza de date cu informatii complexe despre "Ce, cat si cum muncesc parlamentarii nostri?".  Baza de date confine informatii detaliate care acopera activitatea alesilor pe o perioada de trei luni de la inceputul acestei sesiuni parlamentare. Disponibila gratuit pe internet, la www.ipp.ro.cummuncescparlamentarii, baza de date ofera intr-un format interogabil, usor accesibil, informatii despre cine este parlamentarul pe care l-ai votat, cum si unde poti sa il/o contactezi in permanenta, cum voteaza pe fiecare proiect de lege, cat de des lipseste de la lucrarile din Parlament etc.  Pentru moment in baza de date se regasesc doar deputatii. Am facut o analiza pentru dumneavoastra si i-am clasificat dupa trei categorii: vorbaretii (cei care sustin declaratii politice, intrebari sau interpelari), creatorii (de initiative legislative) si chiulangii.  Tre-buie sa va precizam inainte, pentru o mai buna intelegere a prezentarii care a fost conceptia ce a stat la originea bazei de date a IPP.  Astfel, au fost numarate declaratiile politice, luarile de cuvant facute in plenul Camerei Deputatilor, intrebarile si interpelarile, precum si initiativele legislative. Totodata, a fost calculate loialitatea si prezenta la vot a fiecarui deputat in parte.  Loialitatea a fost calculata pe baza voturilor exprimate in sedintele de plen ale Camerei Deputatilor.  Este considerat loial deputatul care voteaza similar cu majoritatea membrilor grupului sau parlamentar.  Prezenta a fost calculata pe baza voturilor exprimate in sedinte. Vorbaretii Prima pozitie din top este aprig disputata de democratul Constantin Igas si pesedistul Gheorghe Chiper.  In timp ce Igas contabilizeaza 90 de interventii (40 de luari de cuvant in plen, 23 de declaratii politice si 27 de intrebari), colegul social democrat se poate lauda doar cu 89 (31 de luari de cuvant in plen, 26 de declaratii politice si 32 de intrebari).  La distanja de cei doi urmeaza si "plutonul" format din Cornelia Ardelean (69 de interventii), Mihai Calimente (54) si Titu Ghiorghiof (53).  La coada clasamentului "vorbaretilor" sunt deputatii  Kiraly Andrei (13) si Bogdan Cantargiu (11). Creatorii Situatia se schimba in cazul initiativelor legislative.  Aici, in fruntea clasamentului este liberalul Mihai Calimente, care conduce cu 21 de proiecte.  Calimente este urmat la mica distanta de democratul Constantin Igas (19), Cornelia Ardelean (18) si restul de patru deputati care au impreuna cat locul III.  Astfel, Gheorghiof are 8, Kiraly - 4, iar Cantaragiu si Chiper - cate 3. Chiulangii In ceea ce priveste prezenta la vot, cel mai chiulangiu este liberalul Titu Gheorghiof.  Acesta se afla pe locul 157 de la coada (din cei 331 de deputati) pentru ca inregistreaza un procent de doar 54,24%.  Gheorghiof este urmat de Bogdan Cantaragiu (59,82%), Cornelia Ardelean (70,31%), Mihai Calimente (70,54%), Gheorghe Chiper (83,82%), Kiraly Andrei (85,38%).  Clasamentul este incheiat de Constantin Igas, care a reusit performanta - spre deosebire de colegii sai - sa contabilizere peste 90% prezenta la vot. Loialii La ultimul capital, cel al loialitatii fata de grupul parlamentar din care face parte fiecare, in fruntea topului este Gheorghe Chiper, care a votat la fel cum au votat si colegii sai pesedisti in 98,27% din cazuri.  Chiper este urmat de restul deputatilor aradeni, despre care putem spune ca nu au coborat sub un procent de loialitate mai mic de 92%.  Calin Ghinaciu - Agenda zilei

Haos pe centru! Noile marcaje executate la comanda Primariei, care impun parcarea paralela cu bordura, nu mai sunt pe intelesul nimanui.  Fiecare isi parcheaza vehiculul dupa bunul plac, iar reactiile, desi multe, unele venite chiar de la executivul local, nu par sa schimbe situatia.  Politia nu pare implicata pe subiect, poate si pentru faptul ca nu are prea multe solutii, in conditiile in care nu exista reglementari ale autoritatilor locale batute in cuie.  In absenta acestora, Politia pare sa se tina departe de subiect, iar atitudinea e aproape logica pentru ca vechile norme care vorbeau de parcarea la 45 de grade nu au fost abrogate.  Pana si politicienii au luat atitudine fata de modul in care se parcheaza in municipiu, insa normalizarea situatiei e, pe moment, un lucru imposibil de atins. Ba mai mult, e posibil ca situatia sa se mentina asa pana in toamna.  Iar la baza acestei concluzii stau chiar si afirmatiile edilului local.  Gheorghe Falca sustine ca noul regulament de parcare (cu plata, desigur) isi va intra in drepturi cel mai probabil prin toamna.  Motivul acestei amanari?  Primaria asteapta pe acest subiect verdictul specialistilor occidentali.  Executivul a comandat un studiu de trafic in Arad, pentru care e dispus sa plateasca cateva miliarde, studiu care ar urma sa indice, printre altele, cum ar trebui sa arate parcarile in Arad.  Primarul sustine ca studiul va sta la baza noului regulament de parcare care va fi pus in practica probabil in toamna.  Pana atunci, singurii bani care au legatura cu parcarile sunt cei care merg de la Primarie spre firma care administra sistemul de parcare cu plata, pentru rascumpararea acestuia.  Adriana Barbu - Observator

Aradenii care pot ajuta sinistratii din zonele calamitate, cu haine, incaltaminte sau paturi sunt asteptati la sediul partidului conservator, de pe Bulevardul Revolutiei nr 57.  Donatiile vor fi transportate la sinistrati sub supravegherea directa a deputatului Cornelia Ardelean, vicepresedinta organizatiei.  Daca sunt persoane care pot sa doneze obiecte de mobilier, sunt rugate sa sune la numarul de telefon de la sediu, respectiv 285.737, pentru a se organiza un transport special pentru mobila.  Totodata vor fi duse si alimente, insa colectarea acestora se va face cu o zi inainte de a fi transportate. Nicoleta Belean - Televiziunea Arad

Ioan Mercea, primarul de Macea, se afla in fruntea comunitatii de zece ani, acesta fiind cel de-al treilea mandat de prim gospodar. La ceas de bilant provizoriu, am purtat o discutie cu dumnealui, in spiritul neconformist care l-a consacrat, stiut fiind faptul ca dl. Mercea, prin stilul sau inconfundabil si umorul sau deosebit, s-a impus in viata publica atat ca edit sef, cat si ca umorist cu real talent Dovada sunt realizarile in plan administrativ, respectiv preocuparile artistice, de genul implicarii in miscarea umoristica, prin organizarea Festivalului de umor "Gura Satului" si participarea la numeroase festivaluri din tara si la emisiuni televizate pe posturile locale si centrale de televiziune. - D-le Mercea, nu ne-am mai intalnit de vreo trei-patru ani. Ce-i mai nou pe la Macea? - Ce sa fie, vorba Poetului, toate-s vechi si noua toate! -Adica? - Pai, in ultimii ani, am continuat preocuparile pe linia investitiei in viitorul asezarii noastre... - Doar nu v-ati apucat si de s.f.-uri?! - Mai important! E vorba de copiii nostri si de conditiile pe care noi le oferim acestora pentru a invata carte. Gasesc ca aceasta este cea mai importanta investitie pe care o administrate publica, fie ca-i centrala, fie ca-i locala, trebuie sa o faca. De modul in care sunt pregatiti copiii pentru viata depinde totul in tara asta, inclusiv rolul pe care-l vom avea in marea familie europeana! Asa ca, de-a lungul timpului, am dat miliarde de lei de la bugetul local pentru reabilitarea si modernizarea scolilor si gradinitelor, pentru a crea conditii dascalilor si altele de acest fel. Desigur, mai avem multe de facut, dar rezultatele n-au intarziat sa apara: copiii nostri intra fara probleme la cele mai bune licee din Arad, lucru care-i bucura pe parinti si le deschide tinerilor un orizont cu multiple posibilitati de afirmare. - Sa nu-mi spuneti ca toti cetatenii sunt multumiti de aceasta "politica" a viitorului! - Bineinteles ca nu, doar ce-ar mai fi viata fara carcotasii de serviciu, care, in general, nu fac nimic, dar stau la peluza, ca la fotbal, rontale seminte si isi dau cu presupusul ca asta nu-i bine, ca aialalta trebuia facuta altfel... - Si acestora ce le raspundeti? - Nu le raspund nimic! Le dau sa citeasca statisticile si ii invit la plimbare! Nu in sensul ca-i expediez, ci le recomand sa mearga sa vada cum sunt drumurile, comparativ cu ce a fost odata, sa se uite ca am adus atatea investitii pe raza comunei, ca trebuie sa importam forta de munca pentru a acoperi toate posturile, ca Macea a ajuns celebra prin Castelul si Gradina Botanica si in lumea academica, datorita Universitatii Vasile Goldis, ca o data la doi ani organizam un festival de umor care a dus pana departe faima comunei noastre si lista poate continua, inclusiv cu echipa de fotbal care este o pretendenta serioasa la accederea in esaloanele superioare. Dar, cum v-am mai spus, ce-ar fi viata fara chibitii de la peluza! - In finalul discutiei noastre, spuneti-mi ceva despre "Europa"... - Despre Europa...numai de bine! - Mai la concret... - Eu fac parte dintre cei optimisti, care apreciaza ca integrarea in Uniune este cel mai bun lucru care ni se poate intampla de la Revolutie incoace. Am mai fost si eu putin prin cele strainataturi, asa ca stiu ce vorbesc. Chiar daca o sa vi se para vorba mare, odata integrati vom baga pe foc etapele care ne despart de ceilalti intr-un ritm care nu s-a mai intalnit in istoria noastra pana acum. Iar daca romanii vor lasa macar o ora pe zi smecheria care ne caracterizeaza si vor munci serios si organizat, avem toate sansele sa-i depasim pe multi actuali europeni! - Nu  sunteti prea optimist?... Aici vorbim , totusi, de romani! - Nu. O sa vedeti! Sa fie si la noi salariile de cateva sute de euro mai mari , ca au sa traga romanasii si pe coate si pe genunchi! - Asa sa fie! Andrei Crisan - Informatia Aradului

"Zilele Statiunii Moneasa" au insemnat si lansarea unuia dintre "cele mai importante proiecte din judet, realizate cu fonduri europene: reabilitarea statiunii balneo-climaterice Moneasa, statiune turistica de interes national", cum il definea presedintele Consiliului Judetean, Iosif Matula Ingrediente pentru show Soare, muzica buna, tocana gustoasa, mici XXL, paine pe vatra, dansuri populare, papusi imense, aer proaspat, popor, parlamentari fara cravata, oficialitati, bere, cai frumosi, discursuri putine, un Zoli Lovasz in verva, un cort imens, mult galben de la culorile tricourilor impartite de "Adevarul". Acestea au fost ingredientele din a caror combinatie a iesit un mini-festival, care a turnat buna dispozitie in sufletele zecilor de turisti ce au participat pe stadionul din localitate la a V-a editie a "Zilelor Monesei". Pana ce a fiert tocana in cele sase imense cazane si s-au incins gratarele, lumea nu s-a plictisit. Intr-o succesiune alerta, pe scena de sub cort s-au produs Ansamblul "Zarandul" al Casei de Cultura a Municipiului, "Junii Crisului", "Rapsozi Zarandului", formatia de dansuri populare condusa de Bagy Gheorghe din Elek (Aletea), trupa "Urania" cu spectacolul care a hipnotizat copiii - "Pinocchio la circ". Sa nu omitem demonstratiile de echitatie ale calaretilor din Arad si Izvin, sau concertul Mircea Rusu Band, in afara scenei - primar. Dar nici nu putem ignora savoarea tocanitei la catlan. Greu de spus care a fost mai buna. O fi fost bograciul primarului Pluchar Laszlo din Elek (Aletea) care a venit cu o intreaga echipa la Moneasa (Barna Ianos si Katalin, Kun Istvan si Gabi, Patko Vili si, evident, "primarita", Pluhar Erzsebet). O fi fost cea a "Adevarului", denumita tocana de protocol si gatita de Romica Dubat si Tristan Mihuta, sau cea a inimosului Toni Paulik? Pareri impartite, rezultat fatal - acelasi: cazane goale, buze linse. Seara, un minunat foc de artificii a incheiat rotund o zi minunata, despartita doar de o noapte scurta de urmatoarea. Ziua a doua a festivalului Monesei a fost aceea cand Gheorghe Schill, presedintele Asociatiei chinologice Arad, a demonstrat ce pot face niste caini "bine crescuti", majoretele din Nadlac - ca tineretea si pompoanele colorate sunt la cote inalte, iar Daniel’s Band sau Ana si Maria Jula - ca nimeni nu e atat de obosit incat sa nu poate dansa si aplauda. Punem punct cu cateva versuri din cantecul surorilor Jula: "Hai si tu, hai vino-n lumea basmelor / Bun venit, la Moneasa tuturor!". Proiectul Moneasa, realizat prin Programul Phare 2003 - infrastructura mare, are o valoare de 4,1 milioane euro din care 2,7 milioane provin din fonduri comunitare, 915.000 euro este contributia Guvernului si 418.000 contributia Consiliului Judetean si a Consiliului Local Moneasa. El va da o noua infatisare statiunii: se va reamenaja total baza sportiva (vor fi construite vestiare, doua noi terenuri, unul pentru baschet, celalalt pentru tenis) va fi construit un centru de informare turistica, zona va avea o retea de apa si canalizare moderna, iar o portiune din drumul judetean din Moneasa spre Bihor va fi modernizat. Toate acestea pana in octombrie 2007. Reprezentatul constructorului - compania austriaca STRABAG INGO SCHOEBE ne-a declarat: "Am primit proiectul, dar si marea responsabilitate de a-l executa corect. Cred ca el va imbunatati viata tuturor locuitorilor din zona, activitatea turistica, dar si mediul. In plus, va aduce si mai multe investitii din domeniul privat necesare in statiune", a adaugat presedintele Consiliului Judetean, I. Matula. "Vine vara, bine-mi pare..."  "... La Moneasa-i sarbatoare", au recitat majoretele din Nadlac. Sezonul turistic nu duduie inca, dar patronii unitatilor de cazare din statiune sunt pregatiti. La "Parc" etajul trei a fost renovat. Teo Morar lucreaza la extinderea bazei de tratament si la construirea unui bazin inchis cu apa termo-minerala, "Tanamera" are si ea un plus de sase, camere duble si doua apartamente. Pentru "Cerbul albastru" va fi primul sezon. Vila este complet renovata, are o clasificare de trei stele, dar conditii de cinci. In august este rezervata de primarul singurei localitati din Spania unde spaniolii sunt minoritari in raport cu romanii - Casteleone. Vila "Castel" are un nou proprietar. Primul investitor strain din Moneasa, italianul Carlo Fabris. Dupa o investitie de 2 miliarde, vechea tabara pentru scolari s-a transformat intr-un Centru de agrement pentru tineret. Chiar si ruinei primei baze de tratament din statiune ii surade viitorul. Achizitionata de firma "Euroconsult", va deveni in doi ani un Centru de infrumusetare de 4-5 stele, dupa o investitie de cateva milioane de euro, fara insa a-si pierde farmecul. Doru Sava - Adevarul