La Zadareni zvonurile au agitat spiritele Dupa 15 ani de discutii si tatonari, autostrada care va traversa Ardul, e pe cale sa devina realitate.  Pentru localnicii care au pamant in zona, construirea acesteia este o adevarata mana cereasca.  Numai in ultimul an, pretul terenului aproape ca s-a triplat.  Oamenii se gandesc ca s-ar putea imbogatii daca soseaua ar trece peste tarlalele lor.  Un lucru este cert: pentru partea aceasta de tara construirea unei autostrazi este o mare mandrie si daca ar mai fi sa iasa si bani din asta - cu atat mai bine! Specialisti au luat in discutie trei variante pe care sa fie construit tronsonul Nadlac - Arad - Timisoara al autostrazii ce face parte din Culoarul IV Pan-european, insa cea mai vehiculata ruta este cea care va trece la doar cativa kilometri de localitatea Zadareni.  Localnicii se gandesc deja la pretul pe care l-ar putea obtine pe terenul agricol.  "La iesirea din comuna terenul a ajuns deja la 30.000 de euro pe hectar, din cauza autostrazii, dar si din cauza faptului ca vor sa extinda orasul", a declarat un localnic. Construirea autostrazii nu va fi usor de realizat.  Vor fi cautate solutii pentru traversarea raului Mures, iar o parte din cei 100 de kilometri de sosea vor trece si peste pamantul unor aradeni.  Oamenii nu sunt insa hotarati sa renunte prea usor la hectarele mostenite de la parinti.  "N-as da pamantul, ca n-am altul pentru copii si am 14 copii. Daca voi fi obligat, atunci nu am ce sa fac - il dau", ne-a spus un alt localnic. Autoritatile cauta inca cele mai bune solutii de amplasare.  In momentul de fata exista trei variante. Autostrada va trebui sa treaca pe langa zone industriale si vor trebui construite cel putin patru cai de acces spre autostrada.  In timp ce specialistii fac calcule, taranii invata sa speculeze cu terenul agricol.  Mai ales ca ploile din ultima vreme nu i-au ajutat deloc si au inteles ca din agricultura nu se fac bani peste noapte.  "E un pret pe care din agricultura nu-l scoti nici in 30 de ani de aici inainte si atunci omul cand are nevoie de bani da terenul, Daca se plateste bine, oamenii pot fi lamuriti. Au venit strainii si au dat trei euro pe metru patrat si oamenii au vandut pamantul ca sunt saraci si de autostrada avem nevoie. Aici au luat deja pamant investitorii care stiau de dinainte ca pe aici va trece autostrada. Aici pamantul e mai ieftin ca la oras, dar exista conducta de gaz, exista curent si apa potabila", ni s-a mai destainuit un alt localnic.  Cei care nu au avut rabdare sa astepte construirea autostrazii, au vandut deja pamantul.  Nu a fost cea mai buna varianta pentru ei. In numai un an de zile, pretul a crescut de 2 - 3 ori.  "Eu 1-am vandut cu 15.000 de euro, anul trecut. Acum am auzit de autostrada si imi pare rau ca l-am dat, dar aveam nevoie de bani. Acum se vinde si cu 40.000 de euro", a declarat un alt localnic. Tronsonul Arad - Timisoara va costa aproximativ 270 de milioane de euro, iar fondurile vor veni de la Banca Europeana de Investitii si de la Guvernul Romaniei.  "De 15 ani se tot discuta despre autostrada si acum, In sfarsit, s-a luat o hotarare. Acum vor urma exproprieri prin hotarare de guvern" a, declarat Cristian Stragea, Prefectul Judetului Arad.  Pentru ca autostrada va fi considerata un obiectiv de interes national, oamenii vor fi obligati sa-si vanda pamantul, daca acesta este situat pe ruta aleasa. Nu se stie insa cat va oferi statul pe loturile detinute de oameni. Florin Marusca - Agenda zilei

Consilierii municipali au decis, marti, să achiziţioneze imobilul in care a funcţionat prima şcoală romanească de invăţători Cladirea in care a functionat prima scoala romaneasca de invatatori va fi achizitionata de Consiliul Local Municipal Arad, in urma votului favorabil acordat ieri de consilieri.  In ultima sedinta CLM, subiectul a dat nastere la discutii aprinse, avand in vedere faptul ca primarul Gheorghe Falca a decis introducerea in proiect, alaturi de cladirea Preparandiei, a unui teren din cartierul Bujac, precum si a fostului centru de calcul UTA si a cantinei UTA, pentru aceste ultime doua obiective urmand sa se plateasca nu mai putin de un milion de euro. La acea sedinta, consilierii au respins proiectul, nedorind sa cumpere la "pachet" cladirea primei scoli romanesti de invatatori, adica un simbol al orasului, cu imobilele de la UTA, care se anunta o noua afacere imobiliara controversata, tipica actualei administratii. Compromis pentru Preparandie In sedinta de marti, desi proiectul introdus pe ordinea de zi aparea in aceeasi forma, el a fost modificat printr-un amendament adus de consilierul Ionel Costin (apropiat al primarului Falca), acesta solicitand ca din hotarare sa se elimine punctul cu privire la centrul de calcul si cantina UTA, amendament aprobat de ceilalti consilieri. De fapt, acele cladiri nu au iesit de "bunavoie" din proiect. Se stia bine ca Puterea nu putea aduna voturile necesare ca proiectul sa treaca in forma initiala. Astfel, primarul Gheorghe Falca nu a dorit sa riste un nou scandal si a decis, iar prin vocea consilierului Costin a propus, ca imobilele controversate sa fie eliminate.  E demn de apreciat, totusi, ca primarul a fost capabil sa faca acest compromis si ca a tinut mai mult la achizitionarea Preparandiei, decat la mult blamatele obiective de la UTA. In sedinta de ieri, singurele obiectii fata de acest subiect au venit din partea consilierului Rodica Borza, care de altfel s-a si abtinut la vot, restul consilierilor votand pentru ca Preparandia sa intre in patrimoniul orasului. Rodica Borza nu este convinsa daca e vorba, intr-adevar, de cladirea Preparandiei, vrand, pe de alta parte, sa afle cum s-a ajuns la suma de 86.000 de euro (+TVA) ce urmeaza sa fie platita actualilor proprietari. Au existat mai multe schimburi de replici intre Putere si Opozitie, insa, in cele din urma, cel care a pus punctul pe i a fost consilierul Corneliu Padureanu:  "Astazi, noi nu cumparam o cladire, ci istorie, daca ne putem exprima asa. Daca ne uitam la valoarea intrinseca, pretul este mare. Dar daca ne uitam la valoarea de simbol... Eu sunt mandru ca astazi ma aflu in Consiliul local si pot contribui la acest gest".  In cele din urma proiectul a trecut fara probleme. Primaria se razbuna pe studenti Un alt proiect important de pe ordinea zi a sedintei CLM de ieri a fost cel cu privire la rectificarea bugetului de venituri - cheltuieli al municipiului Arad. Primarul Georghe Falca se pare ca a gasit o noua metoda de a lovi in conducerea Universitatii Aurel Vlaicu, cu care se afla in conflict pentru sala de sport din Micalaca.  Victime ale razbunarii au cazut, de data aceasta, chiar studentii, care s-au trezit, in urma rectificarii bugetului, fara banii pentru Festivalul International de Muzica Folk, ce urmeaza sa fie organizat de Liga Studentilor de la Universitatea Aurel Vlaicu.  Ce vina or avea studentii ca primarul Falca nu reuseste sa castige razboiul cu UAV, nu stim. Ce stim e ca, daca bietii studenti au fost taiati de la banii publici, in schimb s-au gasit sume enorme pentru un alt eveniment cu iz de clientelism. La aceasta rectificare, s-a mai gasit de finantat un proiect transfrontalier, mai precis un "Parteneriat Teatrul loan Slavici Arad - Teatrul National din Pecs", semn ca viceprimarul Levente Bognar si-a facut bine temele.  Mai intai, la capitolul "Cheltuielile bugetului local", pentru buna colaborare cu Teatrul din Pecs, s-au alocat 480 de milioane de lei vechi.  Mai apoi, la capitolul "Cheltuielile institutiilor publice si activitatilor finantate partial din venituri proprii" mai sunt alocate sume dupa cum urmeaza: Indemnizatii de delegare in cadrul parteneriatului dintre Teatrul Ioan Slavici Arad si Teatrul National din Pecs - 190 milioane; Cheltuieli cu transportul in cadrul actiunii de parteneriat al Teatrului loan Slavici Arad cu Teatrul National din Pecs - 40 de milioane; Alte cheltuieli cu bunuri si servicii in cadrul parteneriatului dintre Teatrul loan Slavici Arad si Teatrul National din Pecs si cheltuieli de intretinere a camionului - 310 milioane. Daca nu demult directorul Oniga acuza faptul ca se dau bani pentru turism cultural la Avignon, iata ca de data asta s-au gasit fonduri pentru parteneriat cu Teatrul din Pecs. Si ce bani !  Un miliard de lei, cu care se puteau rezolva multe din problemele Teatrului de Stat, se puteau pune in scena piese de calitate, din care consumatorul de teatru din Arad sa aiba de castigat.  Pana la inchiderea editiei nu l-am auzit pe directorul Oniga sa protesteze fata de aceasta risipa de bani. Cosmin Mihuta - Adevarul

Studenti din anii terminali, absolventi, tineri cercetatori pot obtine burse din programul FULLBRIGHT.  Incepand cu acest an cei care aspira la o bursa nu mai trebuie sa se deplaseze la Bucuresti deoarece pot fi obtinute mai usor chiar de la Arad.  Si asta deoarece Universitatea "Vasile Goldis" a deschis singurul laborator autorizat de sustinere a testului TOEFEL, necesar pentru o bursa in SUA.  Inscrierea in acest program se poate face din acest an si on-line.  Bursele FULLBRIGHT nu sunt singurele ce pot fi obtinute de catre tinerii care doresc sa invete in SUA.  Prin intermediul biroului de la UVVG ARAD tinerii se pot inscrie si in alte programe de invatamant in strainatate. Izabela Vekas - Televiziunea Arad

In urma cu cativa ani, investitiile in extragerea nisipului erau mai mult decat rentabile.  Cu bani putini se faceau averi peste noapte.  Uneori cu legea in mana, alteori la negru, basculantele cu nisip au cladit averi.  Nu s-ar putea spune insa ca acum lucrurile stau altfel.  Ba, dimpotriva, stau chiar mai bine. Doar ca totul s-a "centralizat". La mana timisorenilor De doi ani de zile, balastierele de pe Valea Muresului sunt administrate de doua societati timisorene: SC Balast Vest SRL si SC NesuTim SA.  In total, cele doua societati au primit in concesiune nu mai putin de sase balastiere, toate considerate ca fiind foarte bune.  Poate ca nu ar fi lipsit de importanta sa spunem faptul ca nisipul de pe Mures are o calitate superioara, fiind exportat pana in Grecia, pentru amenajarea plajelor.  Doar ca, din dezinteres, Aradul a pierdut si aceasta mina de aur.  Nu din vina autoritatilor locale insa, ci din cauza investitorilor locali care nu s-au prea inghesuit la concesionarea lor. Capitala se implica Asa se face ca, in momentul de fata, orice sac de nisip costa de trei ori mai mult.  Acesta este extras in Arad si depozitat tot aici.  Daca pana acum trei ani o remorca de nisip costa in jur de doua milioane de lei, acum pretul ei a ajuns la cinci-sase milioane.  Acesta este si motivul pentru care Oficiul Roman de Preturi, o institutie aflata in subordinea Ministerului Industriei si Comertului, s-a interesat de modul in care a putut creste pretul intr-un asemenea ritm. Amenintate cu desfiintarea Prin adresele 215/14.03. 2006 si 439/04.04.2006, cele doua societati au fost somate de Oficiul Roman de Preturi sa prezinte o motivate solida a cresterii preturilor.  Atat SC Balast Vest SRL cat si SC NesuTim SA au raspuns la fel.  Acestea au invocat cheltuielile de transport, de extractie, taxele si impozitele catre stat etc.  Oficiul insa, nu s-a lasat impresionat de explicatii.  Prin somatiile nr. 174/08!04.2006 si 175/08. 04.2006, cele doua societati au fost amendate, fiecare in parte, cu suma de 500 de milioane.  In adresa se arata ca: "In urma verificarilor efectuate de noi la sesizarea mai multor agenti economici, am ajuns la concluzia ca societatea dumneavoastra incalca in mod voit Leg. 203/2001 (privitoare la monopolul preturilor) fapt ce aduce prejudicii grave agentilor economici din judetele Arad si Bihor".  De asemenea, oficiul amenintaca:"..daca in termen de 15 zile calendaristice de la primirea adresei nu se executa o revizuire a tarifelor practicate, ne vedem nevoiti sa suspendam licenta dvs".  C. Titca - Informatia Aradului

"Sapam o groapa-n vazduh – si nu va fi stramta..." - Paul Celan, Tangoul mortii - Ioan Timis Palatinus, filosoful orb zis Vazduh, a plecat spre spatii mai rarefiate, in care nu ai nevoie de simturi ca sa percepi realitatea si unde realitatea nu are nevoie nici macar sa fie definita, pentru ca isi este suficienta siesi.  Trubadurul Leonard Cohen, atunci cand a scris poemul "Exista unii oameni", la oameni ca si Vazduh s-a gandit!  "Exista unii oameni / ce-ar trebui sa aiba munti / sa le pastreze numele prin vremuri. // O piatra de mormant nu e destul / de tare si de inverzita..." – scrie poetul, si nu ne incearca nici o sfiala cand afirmam ca filosoful orb din Moneasa ar merita sa aiba un munte care sa poarte numele sau – sau invers... Ioan Timis Palatinus a facut scoala de filosofie (mai ales practica!) la Moneasa.  A convertit tineri la disciplina mintii, iar cativa dintre ei sunt, acum, profesionisti ai cartii.  Marius Ciupertea este unul dintre ei.  Impreuna au traversat imensitatea alba cu puncte negre a scrisului tiparit, invizibile pentru el dar facute audibile prin vocea prietenului sau, si impreuna au aranjat la fel de imensa biblioteca din blocul de vizavi de hotelul Codru Moma, unde filosoful avea o camera in care, timp de 35 de ani, a tamaduit, cu masajele sale, zeci de mii de trupuri obosite – asa dupa cum tamaduia, cu mesajele sale, zeci de mii minti...  Patrona o librarie mobila care se numea Excelsior (cuvant care se traduce prin "mai sus, mai inalt" – acolo unde tindea sa ajunga... si, iata, a ajuns!), iar turistii care-i vizitau standul ramaneau pe veci perplecsi de abilitatea sa unica de a recunoaste titlul si autorul unei carti doar dintr-o mangaiere... Cel care mangaia oameni si carti n-a avut parte, decat rar, de mangaieri – iar cele cateva asemenea reprize pe care i le-a oferit viata i-au folosit prea putin...  De exemplu faptul ca la emisiunea "Surprize, surprize", la care a fost invitat foarte recent, i s-a daruit un calculator performant dotat cu un program care citea cu voce umana pagini scanate... nu i-a folosit, pentru ca n-a apucat sa se bucure de, de altfel, frumosul cadou.  Apoi, cartea pe care i-a dedicat-o, tot recent, scriitorul de expresie germana Catalin Dorian Florescu... nu i-a fost macar citita.  Isi amenajase, pregatindu-se de o pensie linistita, la care mai ca fusese constrans de actuala administratie a hotelului, in sfarsit, apartamentul poate cel mai apt sa furnizeze revelatii din coltul asta de lume... nu a apucat macar sa-i savureze confortul... Dar, de departe, cea mai grea lovitura pe care i-a pregatit-o perfida lume a celor care vad (si degeaba vad!) a fost confruntarea cu birocratia.  Da, ati citit bine – inima lui Ioan Timis Palatinus nu a facut fata "exigentelor" Comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, filosoful orb nefiind in stare sa convinga o functionara din domeniul sanitar, care se numeste Ingrid Filimon ca... glaucomul pe care l-a contactat la 17 ani e ireversibil!!!  Nu a vrut de la comisia aia nenorocita decat sa-i se recunoasca handicapul, pe care l-a suportat, cu stoicism si cu zambetul pe buze, o jumatate de secol... atat a vrut! Si nu a reusit!  A facut infarct, pe fondul neintelegerii unei situatii care-l depasea!  Duminica a fost inmormantat la Borsa, in Maramuresul natal de unde a venit sa ne lumineze cu orbirea lui... Poetul, nevazator la randu-i, Radu Sergiu Ruba, lider, intre altele, al Asociatiei Nevazatorilor din Romania, a declarat ca va actiona in judecata comisia respectiva – iar noi... ii tinem pumnii. "Si nici acesta nu-i un cant de jale / Ci doar un nume dat acestui munte / pe care umblu, / inmiresmat, purtand lumini si umbre / prin ceata palida a inserarii. / E muntele ce va purta numele lui" – incheie poetul ceea ce... nu se poate incheia... Lucian Valeriu - Observator