Unii dintre semenii nostri isi fac meseria cu atata pasiune, incat o transforma intr-o adevarata arta, chiar daca nu au o profesie artistica. Un astfel de om traieste in Arad, fiind un adevarat impatimit al meseriei sale: cea de cofetar. Poate ca multi dintre cei care citesc acum aceste randuri se gandesc ce legatura ar putea avea cofetaria cu arta? Dar, daca stam si ne gandim un pic, ne dam seama ca mai peste tot in lume maestrii cofetari se intrec in tot felul de competitii internationale, prezentand adevarate opere de arta in ciocolata, martipan si alte materiale la fel de dulci. Maestrul nostru cofetar se numeste Ioan Gui si locuieste intr-o casa cocheta din Sanicolaul Mic. Zeci de ani a fost "seful" cofetarilor aradeni, de la el invatand meserie generatii intregi de tineri. Dar, ceea ce il face pe Ioan Gui un om cu totul deosebit este faptul ca este pe punctual de a finaliza organizarea primului Muzeu al Cofetariei din tara noastra. Aproape jumatate din casa sa este dedicata acestui viitor muzeu. Cateva camere sunt pline de ustensile specifice cofetariei, de la masini de macinat zaharul, la mese speciale, sute de forme pentru bomboane, ciocolata s.a.m.d. "Vreau sa fac acest muzeu in cinstea si in memoria celebrilor cofetari aradeni care au lucrat aici, in orasul nostru, in perioada interbelica. Ei au fost adevarati maestrii in arta cofetariei si de la ei am invatat meserie", spune Ioan Gui, cel care arata oricui o poza veche in care sunt imortalizati cei 17 maestri si patroni de cofetarii care s-au ocupat cu "indulcirea" Aradului interbelic. Colectia gazdei noastre i este impresionanta: sute de ustensile vechi, unele dintre ele fiind de la inceputul secolului trecut, iar pentru fiecare dintre ele Ioan Gui are cate o poveste. De la modul de folosinta, pana la istoria achizitionarii lui, fiecare obiect pare a avea propria-i personalitate si propria-i poveste. Una dintre primele povesti a fost cea a cunoscutelor bomboane "salon" pe care toata lumea le stie agatate in bradul de Craciun. Dupa ce ne-a prezentat procesul de fabricare a lor, gazda noastra ne-a aratat inclusiv cum functioneaza masina de taiat hartia in care se impachetau saloanele. "Au numele de bomboane de salon, pentru ca in trecut astfel de bomboane se serveau la balurile de la curtea vieneza. Ambalate frumos, in staniol si in hartie colorata, aceste bomboane erau oferite doamnelor si domnisoarelor de la bal, iar multe dintre aceste dulciuri erau aduse la Viena chiar de la noi" - spune cu mandrie Ioan Gui. Ioan Gui s-a apucat sa colectioneze vechile masini si ustensile prin anii '70, cumparandu-le de la batranii maestri cofetari pe care i-a mai prins in viata. Dar, pe langa aceste ustensile, colectia sa mai cuprinde si vechi carti de specialitate - unele dintre ele unice in tara -, retetare si fotografii de epoca. Nu lipsesc nici diplomele ce au fost cucerite de fostii maestri ai acestei arte, in cadrul unor competitii desfasurate in tara si in strainatate. Toate aparatele, masinile, formele si ustensilele pe care Ioan Gui le-a achizitionat de-a lungul vietii sunt acum expuse si aranjate frumos in vitrine speciale si in camerele destinate viitorului muzeu. "Pana acum, eu zic ca 85 la suta din muzeu e gata. Mai am de aranjat fotografiile si cartile vechi pe care le am, precum si diplomele. Si cu ajutorul lui Dumnezeu si al celor de la muzeu, sper ca pe la sfarsitul lunii septembrie sa pot deschide acest muzeu dedicat exclusiv acestei arte si maestrilor cofetari aradeni din perioada interbelica" -marturiseste Ioan Gui. Conducerea Complexului Muzeal Arad acorda deja asistenta necesara maestrului cofetar, astfel incat in curand dorinta sa si, mai ales, munca sa de o viata se vor materializa. Iar din septembrie cei care vor calca pragul casei sale vor face o adevarata incursiune in copilaria oricaruia dintre noi, presarata cu miros de ciocolata si martipan si invaluita in parfumul discret al lucrurilor vechi bine intretinute. Mihaela Cerna - Observator

Presedintele organizatiei municipale a PNL Arad, Tiberiu Dekany, isi doreste o functie mult mai mare, respectiv pe cea de presedinte al filialei judetene a partidului. Acesta a anuntat ieri ca se gandeste sa-si depuna candidatura pentru alegerile care vor avea loc in luna octombrie. Tiberiu Dekany, in acelasi timp viceprimar al municipiului Arad, a mai adaugat ca toate organizatiile din judet trebuie sa se pregateasca pentru momentul programat in data de 6 octombrie. Astfel, pana pe 15 septembrie, fiecare filiala a PNL trebuie sa organizeze adunari generate extraordinare in care, pe ordinea de zi, sa fie un singur punct dezbatut: alegerea delegatilor. Potrivit lui Dekany, data stabilita pentru alegeri poate fi mutata numai daca filialele locale din judet nu reusesc sa organizeze acele adunari generale extraordinare. Tiberiu Dekany este cel de-al doilea liberal care isi anunta candidatura pentru sefia PNL Arad, dupa ce Nelutu Cristia s-a lansat zilele trecute in cursa. In perioada urmatoare este foarte probabil sa se anunte si alte nume, la fel cum este de probabil ca o parte din cei care deja s-au anuntat sa renunte la candidatura. Calin Ghinaciu - Agenda zilei

Cea de-a sasea campanie de sapaturi arheologice la situl Manastirii Bizere s-a finalizat cu descoperirea unei capele funerare, amplasata in spatiul dintre biserica principala cu mozaicuri si palatul abatial. Cercetarile au vizat, in acest an, explorarea a ceva mai mult de un sfert de hectar de teren. Sapaturile au fost efectuare de dr. Adrian Andrei Rusu, de la Institutul de Arheologie si Istoria Artei din Cluj-Napoca, dr. Ileana Burnichioiu, de la Universitatea "1 Decembrie" Alba Iulia, Florin Marginean si Zsuzsanna Kopeczny, ambii de la Muzeul Judetean Arad, impreuna cu peste 20 de voluntari, studenti si specialisti, de la universitati si muzee din tara, dar si din Ungaria si Canada. Morminte  din secolul al XII-lea "Principala noutate a campaniei 2006 a constituit-o descoperirea unei capele funerare cu o lungime de opt metri pe axa est-vest si, de asemenea, obtinerea unor date certe despre functionarea unui sistem romanic de incalzire prin pardoseala cunoscut sub numele de hypocaust, a unor ateliere de sticlarie- smaltuire si fierarie", a precizat dr. Adrian Andrei Rusu. Au mai fost descoperite 40 de morminte, cel mai important fiind cel aflat in centrul capelei funerare,  care se presupune ca apartine unui foarte important personaj al vremii respective, fiind descoperit si un depozit de circa 30 de monede datate in intervalul secolelor XII-XIII. Ca si in anii precedenti, au fost descoperite pietre sculptate peste 60 de fragmente, un vas smaltuit de import, de certa factura bizantina, o oala cu gura triunghiulara, piese de coronament in forma unor bulbi de ceapa. Sub egida Complexului Muzeal Arad, recent a avut loc lansarea volumului trilingv "Mozaicurile medievale de la Bizere", avandu-i ca autori pe Ileana Burnichioiu si Adrian Andrei Rusu, lucrare ce prezinta o parte din ceea ce astazi este cel mai important depozit arheologic medieval din Romania. "Speram ca pana in anul 2007, in parteneriat cu Consiliul Local Frumuseni, sa reusim delimitarea terenului care, ulterior, sa fie transformat in rezervatie arheologica si istorica, iar intr-un viitor nu prea indepartat sa devina o atractie turistica si culturala a acestei zone", a mai adaugat dr. Adrian Andrei Rusu. Sorin Trocan - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)

Primarul comunei Moneasa, Terentie Condea, nu vrea ajutor de la nimeni pentru realizarea partiei de schi. Edilul local ne-a declarat ca acest obiectiv este singurul important care lipsete statiunii, dar ca nu va apela pentru realizarea acestei investitii la fonduri europene, la viitoarele fonduri structurale sau la ajutorul judetului. Primarul de Moneasa are de gand sa-si faca partie din banii de la bugetul local si considera ca se va descurca numai bine. Terenul pentru partie a fost deja ochit si masurat, asa ca, in aceste zile, se pregatesc actele necesare schimbului de terenuri si a celorlalte documente necesare demararii investitiei. Terenul pe care a pus ochii edilul este situat in padure, iar banii pentru realizarea partiei vor veni tot din padure, adica din vanzarea copacilor taiati pentru a face loc investitiei. Actiunea ar putea incepe doar la toamna, caci "doar atunci lemnul are valoare". Pana atunci, la Moneasa se tin festivaluri, iar proiectul de reabilitare a statiunii a demarat departe de ochii turistilor, pentru a nu-i izgoni. A. Barbu - Adevarul

Aradul fierbe. Pana la meciul cu Steaua au mai ramas doua zile. Sunt 48 de ore care trec greu pentru  jucatori, antrenori, conducatori sau suporteri, deopotriva. Lacatus analizeaza si intoarce pe toate fetele echipa de start. Va juca Balint, in defensiva, alaturi de Chirita, Stefan il va inlocui pe Oncica, accidentat, viteza lui Apostu va fi determinanta in privinta celui care va forma cuplul ofensiv, alaturi de Mara. La aceasta ora, toate sunt necunoscute, chiar si pentru staff-ul tehnic. Singura certitudine este dorinta de victorie, poate chiar de revansa. O victorie cu Steaua valoreaza enorm pentru prestigiul "Batranei Doamne", pentru continuarea traditiei, 1-0, in ’93 si 2-0, in 2002, pentru un oras ce respira fotbal prin toti porii si care, acum, este insetat de performanta.  - Marius, care sunt atuurile prin care UTA poate sa tina in sah campioana Romaniei?  - Este enorm de greu. Nu putem consta valoarea lor, dar o putem compensa prin dorinta, sacrificiu, daruire. Uneori, daca ai aceste lucruri, poti sa invingi un adversar care porneste din postura de favorit. UTA se poate impune prin disciplina tactica si printr-o mobilizare exemplara. - Ce puncte tari au oaspetii nostri?  - Steaua este o echipa mare. Are un lot extrem de omogen, jucatori de valoare si, nu in ultimul rand, experienta in cupele europene. Intreaga echipa este extrem de puternica, dar asta nu inseamna ca ne temem de ei. UTA nu va juca cu frica in fata vreunui adversar. - Faptul ca lipsesc Iacob si Radoi e un avantaj pentru UTA?  - La nivelul lor nu se vede lipsa unuia sau a altuia dintre jucatori. Au suficienti jucatori incat sa nu le faca simtita prezenta celor doi. - Carlos poate fi punctul lor slab, exploatat de atacantii ros-albilor? - Nu imi permit sa vorbesc despre vreun compartiment vulnerabil la Steaua. Stim ce avem de facut, pentru a ne impune. Eu am stat opt luni la Steaua si nu vreau sa vorbesc decat despre echipa mea. - Dar de ce ai plecat de la Steaua? - Nu prea aveam ce sa fac din postura de presedinte. Iar daca nu am ce sa fac, nu imi place sa stau in acel loc. Oricum, am plecat in relatii bune cu cei din Ghencea, asa ca nu se pune problema de revansa.  Bogdan Cioara - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)