Desi exista doar virtual, pe hartile si planurile intocmite de autoritati, viitoarea autostrada proiectata sa lege Aradul de Timisoara va fi maine destinatia primarului Gheorghe Falca.  Insotit de directorul Regionalei de Drumuri si Poduri Timis, edilul va asista la debutul actiunilor de prospectare a terenurilor pe unde va trece autostrada. Pentru lucrarile care vor incepe cel mai probabil anul viitor exista trei variante, urmand ca in functie de avantajele fiecareia, sa fie aleasa varianta finala. "Avem trei variante pe care trebuie sa le analizam. Vom identifica in prima faza utilitatile existente pe aceste terenuri si orice alte probleme care ar putea sa apara pe parcursul proiectarii si realizarii investitiei", a declarat Gheorghe Falca.  Situatia juridica a terenurilor in cauza este, conform primarului, imbucuratoare, dat fiind faptul ca in marea lor majoritate, acestea se afla in proprietatea Consiliului Local si a celui Judetean.  De asemenea, edilul a afirmat, in cadrul unei conferinte de presa care a avut loc ieri, ca sunt sanse foarte mari ca lucrarile sa debuteze cu Centura municipiului, licitatia pentra atribuirea contractului urmand sa se desfasoare la inceputul anului 2007.  Gheorghe Falca se bucura de sprijinul presedintelui CJA, Iosif Matula si de cel al prefectului Cristian Stragea.  Acesta a declarat ca nu va tolera tergiversarea acordarii avizelor necesare proiectului.  "Institutiile deconcetrate care trebuie sa-si dea avizele nu vor avea nici o scuza daca vor intarzia sa o faca. Ma refer la Oficiul Juetean de Cadastru si Publicitate Imobiliara (OJCPI), Inspectoratul de Stat in Constructii (ISC), Agentia de Protectie a Mediului (APM), Directia Silvica si Serviciul de Gospodarire a Apelor - toate vor trebui sa-si dea concursul pentru ca acest proiect, asumat de Guvernul Romaniei, sa-si gaseasca o cat mai rapida finalitate, in contextul definitivarii Coridorului IV Paneuropean", declara Stragea.  Prefectul apreciaza "logica administratiei locale", care dupa discutiile pe marginea zonei metropolitane si a celor legate de constituirea Axei Arad - Timisoara, cauta solutii pentru realizarea centurii si autostrazii.  Cristian Videscu - Agenda zilei

Caminul de batrani sau "centrul de ingrijire si asistenta comunitara din Radna" este, sau mai bine zis a fost, caminul multor varstnici ramasi singuri sau, din diverse motive, fara sprijinul familiei.  A fost pana in aceasta luna cand "familia" in care unii traiesc de peste 25 de ani se destrama, batranii fiind redistribuiti pe la mai multe centre din judet. Motivul care sta la baza desfiintarii este retrocedarea imobilului Manastirii Maria Radna unde, se pare, ca se vor amenaja aici locuinte pentru preoti. Desi exista perioada de gratie conferitade lege, de cinci ani, termen in care noii proprietari sunt obligati sa incheie un contract de inchiriere, conducerea centrului sustine ca superiorii nu au ajuns la o intelegere cu conducerea Bisericii.  Asa ca... totul se destrama lasand in urma amintiri, zeci de ani cu rele si bune si are in fata speranta de mai bine pe de o parte si frica de necunoscut, pe de alta parte. Cladirea in cauza era, pana in 1948, proprietatea Manastirii franciscanilor cand a fost nationalizata.  Din anul 1953, aici a fost deschis un azil de batrani, cu tot felul de denumiri primite pe parcursul anilor.  "Am avut si doua sute de batrani internati. Acum avem 150 de paturi si 116 persoane spitalizate. In mare parte sunt batrani, cazuri sociale care nu au posibilitatea de a se intretine. Fie au ramas singuri, fie nu se inteleg cu familia, fie neputandu-si purta de grija, fiind bolnavi, prefera sa fie spitalizati decat sa fie o povara pentru copii si nepoti", afirma dr. Arsenie, directorul centrului. Sunt oameni care traiesc aici de aproape treizeci de ani. O viata de om...Se cunosc intre ei, personalul le stie deja toate "mofturile"... Deja s-au s obisnuit cu totul.  Si cu crapaturile adanci din peretii nevaruiti de zeci de ani, si cu incaperile intunecate, si cu holurile  reci si cu ferestrele invechite care nu se inchid bine. Din toate acestea, va ramane, incepand cu, data limita, 1 mai a.c, doar amintirea.  Varstnicii vor fi repartizati fie la o casa a unui ONG din Zabrani, fie la sectia medico-sociala din Lipova, la Petris sau la Tamand. Doar treizeci vor ramane intr-o cladire cu treizeci de paturi care apartine tot de Manastirea Sf. Maria. "Eu sunt aici de doar trei ani. Sunt din Frumuseni. Am ramas singur dupa ce sotia mea, o nemtoaica, a murit de cancer la pancreas. Asa ca de sapte ani am ramas singur. Nici copii nu am avut niciodata. Insa m-am insurat intre timp. Am gasit muiere... La Alunis. Si barbatul ei a murit, ca altfel nu o luam. Am nepoti in Germania, dar nu ma pot duce acolo. Am avut o semiparalizie si eu nu vorbesc bine romaneste, da sa mai vorbesc nemteste. Asa ca am ramas aici, cu noua mea nevasta. La ea in casa au ramas copiii, asa ca stam aici. Nu stiu unde o sa ne trimita. Sper sa fie mai bine", povesteste Nicoale Crisan de 86 de ani. "Marioara mica", cum i se spune are o poveste pe cat de trista pe atat de interesanta.  S-a nascut in familia Bata. Inca din nastere are un handicap, picioarele nedezvoltandu-i-se normal.  Nu a putut pasi niciodata. Toata viata si-a petrecut-o sezand.  A ingrijit-o mama si sora. Dupa decesul mamei, s-a stins si unica ei sora.  Traieste in centrul din Radna din anul 1976 si in pofida conditiei fizice, este impacata cu soarta.  "Asta a fost viata. Poate asa a vrut Dumnezeu. El stie de ce. Dar nu mi-e greu. Sunt altii si mai amarati decat mine. Eu am avut o familie care m-a ingrijit si care nu m-a aruncat in strada. Pe urma am ajuns aici, unde ma impac cu toata lumea. Si ziua trece. Ba cu o vorba, ba cu lucru de mana...", povesteste tanti Marioara. Chiar daca nu ii este usor, sustine ca este fericita.  Fericire, poate greu de inteles pentru multi dintre noi.  "Sunt fericita si impicata cu mine. M-am pocait, cred foarte mult in Dumnezeu. Poate asa a fost sa fie, sa fiu un exemplu pentru cei care ma cunosc. Si nu sunt trista. Niciodata nu a fost ceva pe care sa mi-l doresc in viata si Dumnezeu sa nu mi-l dea. Bineintetes in afara de picioare. Mi-am dorit foarte mult sa am picioare. Dar, asta e..." Elena Moga are 80 de ani. Este din Pancota.  "Am o forma usoara de epilepsie si de cand a murit mama, tata nu m-a mai bagat in seama asa cum a trebuit. S-a insurat, iar "mascihoaia" nu m-a vrut. Asa am ajuns aici in 1971. Mai mergeam duminica la biserica, dar e greu sa urci si si cobori dealul asta." Gheorghita Dima are 87 de ani.  Nascuta in Targoviste, a ajuns la Arad lucrand in armata, ca sefa la spalatorie.  "24 de ani am lucrat in armata. Am plecat de acasa si nu m-am mai intors vreodata. Dar nu imi pare rau. Cum, la batranete am ajuns la camin. E bine aici, dar imi pare rau ca ne despart si ne trimit pe care incotro". Povesti triste, altele nostime unite totusi prin durerea de a parasi, dupa atatia ani, locul care le-a fost ACASA. Diana Micu - Informatia Aradului

Baschetul feminin aradean s-a imbogatit ieri cu o noua performanta de rasunet.  Echipa LPS ICIM a devenit campioana nationala la categoria junioare I, dupa o finala castigata la Sala Sporturilor "Victoria" impotriva gruparii CET Govora. A fost o partida fara istoric, aradencele zdrobindu-si pentru a doua oara adversarele (la fel ca in serii), cu scorul de 69-38 (14-2, 17-12, 16-10, 22-14).  Doar startul a fost marcat de seceta de puncte, in special oaspetele ratand incredibil (prima reusita au izbutit-o abia in min. 9, la rezultatul de 12-0). Gazdele au impus, oricum, legea pe suprafata de joc.  Au inscris Tarta 17, Uiuiu 10, Ionescu 8, Rus 17, Meszaros 15 si Hromei 2 (din lotul nostru au mai facut parte Vaska, Chitu si Bujor) respectiv Bors 3, Irimia 6, Barbu 6, Catanoiu 21, Fumieru 2.  Au arbitrat Roxana Grigorescu (Bucuresti) si Fabiana Martinescu (Sibiu).  Formatia campioana este pregatita de antrenorii Elisabeta Mates, George Mandache si Constantin Wünsch. Fericire fara margini Dupa finala au curs sampania si lacrimile.  Vadit emotionata, Elisabeta Mates ne-a declarat, la cald: "Sunt foarte fericita. Meritele apartin fetelor, in primul rand si colegilor mei antrenori. Sper ca si senioarele sa aduca titlul la Arad".  Festivitatea de premiere a fost oficiata de Jean Antonescu, antrenor federal, Stelian Vaduva, director D.J.S. Arad si Emilia Mandache, director LPS Arad.  Aradencele au primit si premii speciale: Enikö Tarta - cel mai bun fundas, Viorela Rus - cel mai bun pivot, Alexandra Uiuiu - MVP-ul turneului.  Jean Antonescu a subliniat ca organizarea a fost la inaltime, Aradul avand o echipa valoroasa, cu talie.  In finala mica: Magic Sibiu - Progresul Bucuresti 50-48. Adrian Hartau - Adevarul

Existenta formatiei instrumentale de muzica veche a Liceului de Arta Sabin Dragoi, vine sa imbogateasca peisajul muzical al orasului nostru, pe langa faptul ca activitatea sa este benefica pentru orientarea sanatoasa a unor elevi ai scolii si pentru imbogatirea repertoriului si cunostintelor lor muzicale in general. Noi am consemnat deja participarea ansamblului Grafic la festivalurile de muzica veche in cetatile Aradului, realizate cu sprijinul Filarmonicii locale. De aceasta data este vorba de un concert sustinut pe scena Palatului Cultural, intr-o formula ce pare a-i statornici existenta ca formatie de sine statatoare, cu programe ce trezesc tot mai mult interesul. Profesorii: Ana Sapcu (ocarina lemn, fluiere, oboi,) Corina Ardelean (flaut, flaut dolce), Marcel Sapcu (Blockfloete sopran si sopranino), alaturi de elevii Mihai Pintea (Blockfloete alto, tenor, bas), Ovidiu Gherman (fagot) si Beniamin Condoros (percutie), carora li s-a adaugat Onoria Frent ca solista vocala, au reusit sa cucereasca publicul prezent in sala mare a Filarmonicii. La fel de importanta a fost contributia prezentatoarei, profesoara Adina Gabor, care, pe langa textul adecvat fiecarui moment, a surprins placut cu darul ei de recitatoare a unor texte poetice ce au captat atentia auditorilor, creand atmosfera necesara auditiei. Cele 14 lucrari ale unor compozitori anonimi a caror datare poate fi destul de aproximativa - doar la lucrararile Saltarello "La Regina" si Picking of Stings exista precizarea 1550 si respectiv 1651, celelalte putand fi mult mai vechi - au surprins prin vitalitate si culoare. Din punct de vedere tematic, au putut fi auzite lucrari dansante sau unele ca Allegrezza d‘amore, pana la Le forze d‘Hercole sau La guerre. Piesa Greensleevs, avand la baza o melodie deja faimoasa, a putut uimi prin varietatea de expresie. Am spus „deja" pentru ca muzica medievala a inceput sa fie scoasa la iveala doar de cateva decenii incoace. Dintre lucrarile ce poarta semnatura, au incantat publicul: Tourdion de Pierre Attaingnant (1470), Canzonetta de Baltasare Donati (1530), Spanioletta de Fabritio Caroso (!581), La Canarie de Michael Praetorius (1612). Onoria Frent si formatia Grafic au interpretat prelucrari pentru voce si acompaniament instrumental: Mon mary si Bonjour mon coeur de Orlando di Lasso, Alle, Lust un und Freud de Hans Leo Hassler. O nota aparte acordam celor trei lucrari semnate Gesualdo da Venosa, innoitor al limbajului vremii, deschizator de noi orizonturi, lucrari care au fost rasplatite cu aplauze calduroase. Ansamblul Grafic, ale carui tatonari renascentiste aduc inca un pic de lumina in vastul tezaur muzical, ce ne poate sta la dispozitie doar prin efortul unor temerari ca membrii sai, a incheiat programul cu Te Deum de Charpentier, o muzica luminoasa , plina de maretie, adecvata momentului si setei de frumos a aradenilor. Hugo Hauptmann - Virtual Arad

Biserica greco catolica din Belotint jaf, distrugere, nepasare. Vizita noastra in localitate va aduce reparatiile morale acestui lacas profanat! Tragedia bisericii greco-catolice din Belotint nu ne-a lasat indiferenti. Am luat legatura cu episcopia ortodoxa din Arad, relatand situatia bisericii, faptul ca este grav degradata, cu bolta pe cale de prabusire, vitraliile sparte, peretii cu zidaria distrusa, clopotele vandute. Lipsesc bunurile din sfantul lacas, candelabrele, icoanele, totul... Raspunsul pe care l-am primit din partea parintelui Vasile Pop ne-a trimis intr-o ii mai mare incertitudine.  Acesta afirma ca, "in calitate de specialist in probleme de retrocedare a bunurilor bisericii greco-catolice, biserica a fost desfiintata "de catre comunisti" in 1949. Nu avem ce si mai dam inapoi, pentru ca nu mai sunt credinciosi! Clopotele au fost vandute in timp!" Din partea vicarului judecatoresc din Lugoj, pr. Drd. Coriolan Ciprian Muresan. primim o documentatie completa privind situatia acestei biserici: Extrasul CF. actul prin care acest lacas apartine de episcopia romana unita de Lugoj, protopopialul Timis, adresa din 14 decembrie 2005 catre primaria Conop prin care se cere retrocedarea lacasului, casa parohiala impreuna cu 27 de hectare de teren. Cuvantul parintelul ortodox, Ilica Discutia cu parintele ortodox Cornel Ilica a fost deosebit de relevanta:  "Am venit in aceasta parohie in anii 1993. Biserica unita, asa cum ii spunem noi a intrat in grija noastra. Am vazut ca este deteriorata, am incuiat usile, si, pe parcursul timpului, vazand cate distrugeri se fac, am cerut sprijinul politiei din Conop, dar mi s-a spus ca nu se poate angaja un paznic pentru biserica. Despre clopote pot sa va spun ca, in urma rugamintii preotului din Neudorf, am hotarat sa-l ajutam pe parinte. Cu acordul Episcopiei Ortodoxe din Arad, clopotele au ajuns la Neudorf. Banii au intrat in bugetul bisericii noastre fiind folositi la repararea totala, interior/exterior a lacasului. Am aflat, anul trecut, ca biserica, fosta casa parohiala si cateva terenuri au fost revendicate de catre episcopia Lugojului, ramanand sa se ocupe ei de acest lacas! Nu stiu ce s-a intamplat cu covoarele, icoanele, cartile, bancile, tot ce a fost in biserica...Am vazut chiar un candelabru frumos, spart de podea, in biserica... La un moment dat am cerut primariei Conop sa demoleze biserica pentru a nu fi in pericol copiii, atat timp cat a functionat scoala in curte".  Vom urmari acest caz dureros, mai departe, in functie de rezultatele pe care le va obtine Episcopia Unita de Lugoj, in privinta corectitudinii retrocedarii bunurilor.  Cat despre jaful din biserica, pacatele raman! Felicia R.Gheorghe - Observator