Stirile Zilei
VIRTUAL ARAD
Suntem pe locul
Pozitia Virtual Arad in Romanian Top 100
Votati-ne zilnic!
Votati Aradul !
Sambata, 7 ianuarie 2006
Stirile TVA aici
  • Mii de aradeni au sarbatorit ieri Botezul Domnului

De Boboteaza credinciosii iau apa sfintita pentru cei apropiatiCrestinii ortodocsi au praznuit, ieri, Boboteaza, sarbatoarea botezului Domnului in Apa Iordanului. 
Preotii au facut asa-zisa agheasma mare, toate apele fiind sfintite. 
Boboteaza si Sfantul Ioan incheie timpul magic al celebrarii nasterii fizice (Craciunul) si spirituale (Botezul Mantuitorului). 
Se mai poate spune ca Boboteaza marcheaza sfarsitul ciclului de sarbatori dedicate Anului Nou si este inchinata purificarii mediului inconjurator, in special a apelor, de forte malefice.
Momentul luarii agheasmei provoca in fiecare an o imbulzeala generala, cauza constand intr-o credinta conform careia agheasma luata inaintea altora e "mai buna pentru dragoste, cinste, maritare"
Din aceasta agheasma beau toti ai casei, punandu-se chiar si in mancarea "vitelor". 
Cel mai "vanat" lacas de cult a fost, indiscutabil, Catedrala noua de la Podgoria, unde, inca de dimineata, sute de aradeni au facut tot posibilul sa fie prezenti la slujba, desi a fost o zi normala de lucru. 
Dupa amiaza, au poposit aici alte sute de aradeni iesiti de la serviciu, care si-au umplut la randul lor sticlele pregatite de acasa in acest scop.
Traditia populara spune ca daca de Boboteaza ploua vom avea parte de o iarna lunga, ceea ce, in Arad, s-a si intamplat aseara. 
Inca de la inceputul saptamanii, preotii au inceput sa ia la rand toate casele credinciosilor sa le binecuvanteze si sa le sfinteasca, alungand necazurile si bolile.

Cristian Videscu - Agenda zilei

  • Guvernul, la un pas de a impune mai putin gaz pentru Arad

In viitor CET Arad va functiona indeosebi pe lignit - Virtual Arad News (c)2006Premierul a facut deja doua afirmatii cu privire la centrala aradeana, care au legatura cu gazele naturale. 
Dupa ce a vorbit de criza iscata pe tema conflictului gazelor naturale, si dupa ce a punctat inca o data faptul ca "oricum, Romania nu are de suferit, nu avem de suferit nici in perioada urmatoare, si nu este de asteptat o astfel de criza in Romania", premierul a adauga ca se va face o analiza, tinand cont si de evolutia preturilor la diferitii combustibili, cum ar fi petrol, gaze si carbune, cu privire la "ce centrale putem sa trecem in perioada urmatoare, la functionarea pe carbune. Am si identificat una, cea de la Arad, unde aceste operatiuni se pot face foarte rapid, in asa fel incat sa diminuam costurile de producere a energiei electrice si termice in orasele in care avem astfel de centrale". 
In a doua declaratie, la o zi distanta, premierul vorbeste de faptul ca s-a solicitat o prezentare a unei situatii comparative a eficientei utilizarii carbunelui in raport cu gazele naturale si pacura pentru centralele termice, dar si o situatie a cantitatilor de carbune suplimentare care pot fi livrate in urmatoarea perioada, necesare pentru diminuarea consumului de gaze naturale. 
Tot prim-ministrul aminteste ca a solicitat o analiza privind trecerea anumitor CET-uri de pe gaze naturale pe carbune. 
"Exista cateva centrale precum Arad, Timisoara Brasov si Bacau care, in perioada urmatoare, pot incepe sa functioneze pe carbune".
De ce sunt relativ socante aceste declaratii? 
In primul rand pentru ca CET Arad lucreaza mai ales pe carbune, asa ca schimbarea in acest caz nu ar fi una imensa; in al doilea rand, pentru ca, de curand, factorii de decizie aradeni au analizat situatia centralei comparativ cu criza provocata de scandalul gazelor naturale si s-a ajuns la concluzia ca Aradul nu are si nu va avea probleme cu gazul, ca nu se va pune problema scaderii presiunii la gaz (si) pentru ca facturile sunt achitate la timp, ba chiar ca toata aceasta tevatura privind gazele naturale ar putea duce beneficii judetului, prin urgentarea lucrarilor la magistrala de gaze ce leaga Aradul de Occident.
Menagerul CET - Lucian Barniciu anunta schimbarile ce vor avea loc Lucian Barniciu, directorul CET, nu primise pana ieri dupa-masa nici o informare referitoare la dorinta Guvernului (destul de neclara) de a … trece pe carbune, asa ca era destul de in ceata in ceea ce priveste dezideratele ambigue ale guvernantilor. 
Managerul CET a revenit totusi cu o declaratie, dupa ce a citit atent declaratiile premierului. 
"Cred ca aici se face referire la dorinta de a marsa mai mult pe productia pe carbune si de a micsora pe cat posibil productia pe gaz pentru a face cateva economii. Pentru moment noi lucram cu ambele centrale (si pe carbune si pe hidrocarburi) si am putea sa mergem mai mult cu consumul pe carbune", a incercat sa explice Lucian Barniciu declaratiile celor de la Bucuresti.
Chiar daca devine centrala de sacrificiu, in cazul in care scandalul gazelor se complica de tot, societatea aradeana ar face fata impunerii de la centru, directorul CET sustinand ca exista suficiente rezerve de carbune in Arad. 
Rezervele sunt asigurate pana in aprilie, asa cum se intampla in fiecare iarna. Dupa accea…
Criza rezolva dilemele CET
Poate ar trebui mentionat faptul ca CET lucreaza de ceva timp la o strategie privind sistemul de termoficare iar una dintre cele mai serioase dileme ale societatii se referea la calea pe care o va alege: se va merge pe consumul de carbune sau pe cel pe gaz. 
Aceasta problema, insolvabila pana mai ieri, pare acum lamurita (fara urma de apel) in cateva zile, de un scandal international si de doua declaratii ale guvernantilor.
Un singur lucru bun din tot acest scandal: Executivul central pare si el, in sfarsit, decis sa finalizeze cat mai repede cu putinta lucrarile privind magistrala de gaze naturale Arad- Szeged.

Adriana Barbu - Observator

  • Noua secole de istorie si credinta ortodoxa: Manastirea Hodos-Bodrog – anticamera a Raiului

Manastirea de la Bodrog este cea mai veche din tara - Virtual Arad News (c)2006Cea mai veche din tara
Tablita indicatoare ne spune ca din Calea Timisorii, spre dreapta, pana la manastirea Hodos-Bodrog sunt doar vreo 12 kilometri. 
Cu toate ca frigul umed ne patrunde pana la oase si neguri grele se asternusera peste valea Muresului ne incumetam sa facem totusi drumul pana la unul din cele mai vechi monumente istorice si de credinta ortodoxa romaneasca. 
Desi este inceput de an, cand de obicei se fac planuri, se priveste inainte, totusi simtim nevoia de retrospectiva, de adastare intr-un loc al istoriei, al pacii si rugaciunii.. 
Ultimii cinci sute de metri ii facem pe numitul "Drum al Crucii", strajuit de 14 troite, pe care il parcurg si pelerinii in zilele de Vinerea Mare si Sfanta Maria Mare. 
Manastirea este ascunsa dupa un palc de copaci dezgoliti de podoaba lor cea verde, dar cum trecem poarta ni se si dezvaluie Biserica Veche, un veritabil document in piatra, in care sunt depozitate noua secole de istorie.
O liniste deplina este cuprinsa intre zidurile mai vechi sau mai noi, care reusesc sa ne puna la adapost de tumultul orasului, ramas undeva, in amintirile noastre despre viitor. 
Prima persoana intalnita a fost parintele Manase, care intamplator este si decanul de varsta al celor 30 de persoane ce isi au locasul pamantesc in incinta manastirii, unde traiesc in deplina fratietate.
Nu dam curs tentatiei la vorba lunga promisa de batranul calugar deoarece la ora 10 fix avem intalnire cu parintele arhimandrit Nestor, staretul manastirii. 
In biroul staretiei am avut ocazia sa purtam o ampla discutie cu Sfintia Sa despre trecutul locasului monahal pe care il conduce, si despre prezentul care inca nu a trecut in file de cronici. 
Interlocutorul nostru, un om mic de statura, cu privirea blanda si voce domoala se dovedeste un bun cunoscator al istoriei locale, nu numai a manastirii ci si a locurilor aradene. 
Stampa a vechiului asezamant monahal"Valoarea manastirii noastre se poate evalua in primul rand dupa criteriul istoric, iar din aceasta perspectiva spunem ca Hodos-Bodrog este cea mai veche manastire ortodoxa din tara, cu continuitate dovedita. Prima atestare documentara o avem din 1177, cand aflam ca manastirea era bine organizata, cu o comunitate inchegata cu multi ani inainte. Din punct de vedere religios ea a fost cea care a tinut treaza credinta crestina ortodoxa inca din timpuri stravechi. In perioada inceputurilor manastirea apartinea de Patriarhia de Constantinopol. Aici au invatat scrisul, cititul si socotitul copiii taranilor din jur, aici este locul unde au fost ei botezati si parintii lor cununati. Manastirea a fost singura, pana la jumatatea secolului trecut, care i-a deservit pe credinciosii tinutului si a ramas tot timpul o oaza de viata duhovniceasca. Tinerii care au invatat aici au ajuns apoi slujitori ai altarului si in alte parti ale tarii romanesti."
Pasi prin istorie
O istorie cu o viata monahala indelungata incape greu intr-o pagina de ziar dar cateva repere trebuie neaparat retinute deoarece ele ne dezvaluie temeliile trainice pe care a fost cladita credinta ortodoxa din aceste tinuturi, atat de bogate in marturii de civilizatie umana. 
Ca dovada, caramizile cu inscriptia Legiunii a V-a Macedonica care pot fi vazute in punctul muzeal organizat in incaperile manastirii. 
Pentru Manastirea Hodos-Bodrog la inceput a fost legenda, care spune ca Manastirea a fost zidita pe locul unde, odinioara, un taur, dintr-o cireada de vite ce pasteau pe o insula a Muresului, a scos din pamant, cu cornul,o icoana aurita si stralucitoare a Maicii Domnului. 
In semn de cinstire, pe locul unde a fost aflata icoana s-a ridicat altarul manastirii (icoana si capul taurului din legenda se afla depozitate in biserica veche). 
Prima atestare documentara a manastirii se afla cuprinsa in actul eliberat la 1177 de regele maghiar Bela al III-lea, cand sunt mentionati si vecinii ei. Dar vechimea manastirii poate fi mult mai mare daca se au in vedere informatiile unor istorici maghiari locali, intre care Ladislau Naghy de Peretsenyi, care ne spune ca in timpul lui Ahtum (inceputul sec XI) existau in zona "calugari greci de rit rasaritean". 
Si Legenda Sfantului Gerard poate sa conduca la aceeasi, concluzie.
Vremuri grele au incercat insa "zidurile" manastirii in cursul secolului XIII cand si peste Campia Muresului se abat urgia tatara (1241) si pustiirea cumana (1280) care provoaca serioase stricaciuni lacasului bisericii, care nu a mai putut fi refacut din cauza masurilor restrictive adoptate de Sinodul latin din 1279, care, printre altele, interzicea reconstituirea bisericilor ortodoxe distruse in cadrul operatiunilor militare. 
Totusi viata monahala continua asa cum o spun numeroase documente elaborate ulterior.
Manastirea Hodos-Bodrog a primit o noua viata la sfarsitul secolului al XIV-lea, atunci cand a fost construita o noua biserica cu hramul "Intrarea in Biserica a Maicii Domnului" si care a rezistat pana astazi tuturor adversitatilor. 
Calugarii se ocupa de infrumusetarea si gospodarirea manastirii - Virtual Arad News (c)2006 Ea a fost lucrata in stilul triconc bizantin iar Nicolae Iorga o plaseaza in randul marilor manastiri din Tara Romaneasca – Tismana, Vodita si Cozia – edificate in aceeasi perioada. 
Aceste noi inceputuri nu au fost nici ele usoare, manastirea confruntandu-se cu mari greutati materiale, nebeneficiind de vreun domeniu, intretinandu-se doar din munca calugarilor. 
Au intervenit apoi in zona turcii otomani, ceea ce a dus la o serie de mutatii fundamentale in istoria meleagurilor aradene. 
Dar nimic nu a putut frange rezistenta lacasului de cult ortodox care in cursul secolelor XVI si XVII cunoaste chiar si momente de prosperitate, aici avandu-si resedinta in 1651 Episcopul Sofronie de Lipova si Gyula iar in 1695 Episcopul Isaia Diacovici al Timisoarei si Ienopolei. 
De altfel, la inceputul secolului XVII biserica cunoaste o importanta reparatie. 
Privilegiile Ilirice obtinute in 1690 de la Curtea din Viena, noua stapana a locurilor, aduce un cadru mai favorabil vietii monastice. 
Dar prin noile prevederi romanii au fost indepartati de fratii lor de peste munti, fiind atasati Mitropoliei de la Karlovitz. 
Manastirea Hodos-Bodrog era astfel mai mult sarbeasca decat romaneasca, fapt reflectat si de preponderenta staretilor si calugarilor sarbi. 
Aceasta realitate se va schimba insa pe parcursul deceniilor, astfel ca la 1775 din 13 calugari 6 sunt romani, 5 sarbi, 1 grec, si 1 ucrainean. 
In 1742 calugarul Nicolae Ioanovici ne-a lasat o inscriptie romaneasca sapata intr-o piatra unghiulara din peretele de sud al manastirii. 
Aflam ca, mai apoi, Teodosie Ioanovici, calugar nascut la Ineu, scrie si vorbeste romaneste. 
Credinciosii romani si sarbi veneau la manastire ca la un lacas ce le apartinea, convingere care a alimentat traditia pelerinajelor, cunoscute documentar de la 1771. 
Probabil obiceiul acestor pelerinaje a facut ca hramul sa se schimbe de la 21 noiembrie pe ziua de 15 august, cand timpul era favorabil pentru deplasarea credinciosilor care veneau la manastire din localitati indepartate. 
Si calugarii erau recrutati de pe o raza foarte mare, cel putin teoretic, din toata ortodoxia.
Programul unei zile din viata obstei Hodos-Bodrog incepea la orele 4 ale diminetii. 
Dupa activitatile gospodaresti si de intretinere urmau orele de rugaciune care durau pana la 9, in timpul carora se citeau slujbele de dimineata – acatistul si ceasurile. 
La orele 11 se servea masa de pranz. 
Dupa amiaza, la ora 16 obstea se intrunea din nou in Biserica pentru a asista la vecernie si la celelalte slujbe de seara. 
Apoi la 18 se servea cina iar la 20 se facea stingerea. Timpul neocupat cu indatoririle religioase era folosit pentru diferite activitati gospodaresti.
Nici astazi, dupa 250 de ani, nu s-au schimbat prea multe in desfasurarea unei zile obisnuite din saptamana. 
Monahii participa la cele 7 laude (slujbe), impartite pe trei cicluri: liturghia, utrenia, vecernia. 
Prima incepea la ora 6, a doua la 12 si ultima la 19. In rest timpul este afectat programului gospodaresc, unii participa la intretinerea animalelor, altii lucreaza in gradina iar "mesterii" in atelierele de tamplarie si croitorie.
Secolul XIX debuteaza cu intensificarea si in plan bisericesc a luptei romanilor pentru a iesi de sub jurisdictia patriarhiei sarbesti de la Karlovits. 
Intaia cucerire este instalarea in 1829, in scaunul Episcopal de la Arad a primului Episcop roman, Nestor Ioanovici. 
La manastire este numit staret, in 1837, Grigore Chirilovici, militant pentru interesele romanilor, care si introduce limba romana in administratia manastirii si sporeste numarul calugarilor, care de multa vreme ameninta existenta manastirii. 
Manastirea Bodrog reprezinta si un important obiectiv turistic Si aceasta s-a intamplat la insistentele lui Grigore Chirilovici, in 1839. Prin aceasta schimbare de curs manastirea ajunge pe malul stang al Muresului, in Banat. 
Romanizarea se accentueaza in anii care vin, o etapa importanta fiind trecerea sub jurisdictia Episcopiei Aradului in 20 decembrie 1852 si sub conducerea canonica a Mitropoliei Transilvaniei in 1864. 
Incepe astfel istoria cu totul romaneasca a Sfantului Lacas.
Epoci si stiluri
Vizita facuta, impreuna cu parintele staret Nestor la obiectivele de interes istoric si bisericesc ne-a transportat intr-un timp scurt prin toate epocile istorice mentionate. 
Prima data am intrat in Biserica veche, unde inca de la primii pasi am simtit apasarea veacurilor trecute. 
Cel mai mult impresioneaza pictura, care a fost datata de cei mai multi specialisti ca fiind executatata prin secolele XVI-XVII. 
Cu toate ca, probabil, unele dintre frescele vechi existente au fost repictate, dupa cum se pronunta unii, Manastirea Hodos-Bodrog pastreaza inca un ansamblu decorativ impresionant, care cuprinde trei cicluri tematice: praznicele mari, ciclul patimilor si o parte din minuni, carora li se adauga cateva teme din Vechiul Testament zugravite in absida principala.. 
Conceptia iconografica este de traditie bizantina. 
In anul 1940 pictura a fost restaurata redandu-i-se prospetimea initiala. 
In exterior, pe latura de nord, biserica a fost impodobita cu picturi de catre pictorul Eremia Profeta, in 1968. 
Sculptura iconostasului si a mobilierului dateaza din anul 1940 si esta opera staretului Ieronim Balintoni. 
Din loc in loc peretii exteriori lasa sa se vada vechi inscriptii slavone si chiar caramizi romane. 
Din aceeasi perioada cu biserica dateaza si turnul clopotnita, zidit din caramida, restaurat in 1904. 
Pe latura de sud a turnului se gaseste o emblema care reprezinta doi ostasi cu capete de turci in varful sabiilor. 
In ambele edificii intalnim o imbinare placuta de epoci si stiluri.
Un drum obligatoriu pentru orice vizitator avid de informatie si frumos este la punctul muzeal, care reconstituie, din obiecte cu buna stiinta alese, veacurile de mult acoperite de colbul vremurilor. 
Coloane romane, caramizi ale Legiunilor a V-a Macedonica si a XIII-a Gemina; Psaltirea slavona (1520); Explicarea credintei ortodoxe de Sf.Ioan Damaschin in limba greaca si latina (1548); Biblia Ostrog (1581; Cruce de lemn portativa (secXVI); Pahar de argint din 1562; Disc de argint din 1523 s.a.m.d., precum si cel mai important document, acela care atesta existenta manastirii la 1177.
Intram si in Biserica Noua a carei constructie a inceput in 1989 si care a fost tarnosita de Prea Sfintitul Parinte Timotei la 28 septembrie 1997. 
De sarbatori numerosi credinciosi se roaga la Manastirea Hodos Bodrog - Virtual Arad News (c)2006 Dar la manastirea ortodoxa de pe Muresul inferior au invatat si s-au format ca ecleziasti importante personalitati ale bisericii dintre care unii isi au somnul de veci in demisolul Paracliserului de Vara, construit in 1935. 
Acolo, in cripta episcopala asteapta invierea mortilor Episcopii Aradului: Iosif Goldis, Grigore Comsa, Andrei Magieru, Visarion Astileanu si arhimandritul Augustin Hamsea.
La biblioteca este cald si o atmosfera intima, relaxata, creata de cele 9000 de volume pe care parintele Gheorghe, cel mai tanar monah, tocmai le inregistreaza pe calculator. 
"Traiesc intre frati doar de 7 ani. Ma simt bine aici in slujba Domnului. Nu-i chiar o ruptura totala de lumea dinafara. Parintii si fratele ma viziteaza din cand in cand si mai ies si eu in oras, mai ales ca sunt chiar din Arad".
Povestea parintelui Manase
La plecare ne-am intalnit din nou cu parintele Manase, care ne-a povestit cum a ajuns el calugar la Bodrog. 
"Sunt originar din Tiulesti-comuna Tomesti, sat de sub Muntele Gaina. Satul meu este foarte frumos, cu imprejurimi pline de farmec. De pe deal priveam Tebea aflata la vreo 5 kilometri departare. Mai tarziu, ca strajer am defilat la mormantul lui Iancu si stejarul lui Horea. Dar gandul mi-a ramas la trenul pe care in zilele senine de vara il zaream serpuind pe Valea Crisului. Asa ca m-am hotarat sa ma fac mecanic de locomotiva. Pentru a-mi implini visul am coborat in 1943 la Arad pentru sustinerea examenului de intrarea la scoala de mecanici. Soarta mi-a fost insa potrivnica deoarece din cauza ca nu distingeam bine culorile am picat. Asa ca m-am facut tamplar, meserie pe care o stie tot motul. Dar in acei ani tulburi eu am inceput sa frecventez tot mai des Manastirea Hodos-Bodrog. Eram de altfel familiarizat cu biserica pentru ca acolo la Tiulesti, langa strana, am invatat sa cant bisericeste, fiind si religios ca toti ceilalti copii. Aici la manastire a existat si un atelier de sculptura in lemn asa ca am mai si lucrat. M-am imprietenit apoi cu fratii din manastire si aici am ramas...aveam 20 de ani". Impreuna cu Parintele Manase am vazut si ferma depasari unde in ocoale largi se "rasfatau" sute de impanate – rate, curci, gaini – exemplare care ar fi trezit interesul oricarui fermier. 
Nu departe erau cotetele pentru porci si grajdul pentru vaci. 
Alaturi cativa muncitori carau ceva cu tractorul, proprietate a manastirii. 
Aceasta are in dotare dupa cum ni s-a spus, toate uneltele necesare muncilor agricole. 
Ni s-a dezvaluit astfel o mica comunitate care traieste din propria munca dar care cauta sa-si implineasca menirea lucrand si in "gradina Domnului".
Aleile bine intretinute, gazonul inca verde, cladirile curate, ordinea si curatenia accentuau starea de pace si inaltare sufleteasca. 
Dar ce altceva este manastirea decat o anticamera a raiului promis celor care se straduiesc pe caile Domnului. 
In ce ne priveste, ne reintoarcem in orasul care ne va cuprinde din nou in tumultul vietii de zi cu zi.

Ioan Tuleu - Adevarul

  • Statistica socanta: opt aradeni din zece nu sunt interesati de viata culturala!

Gavril Buza - una din autoritatile care se ocupa de activitatea culturala din judet"Starea unui Camin Cultural depinde de viata culturala din localitatea respectiva..." 
Cam in acest fel se poate rezuma parerea vicepresedintelui Consiliului Judetean, Gavril Búza, despre situatia principalelor institutii de cultura. 
"Observator aradean" a facut o radiografie a acestor institutii. 
Unde s-a vrut si au fost bani, s-a putut. Unde nu...
Comunitatea se cunoaste... dupa Camin
Gavril Búza este cel care se ocupa de sectorul cultural la CJA
Cunoaste bine realitatile din localitatile judetului si spune ca nu se poate vorbi, la modul general, despre starea in care se afla Caminele Culturale. 
Realitatea este alta la nivelul fiecarei localitati a judetului, la fel ca si necesitatile. 
"Noi nu am putea suporta cheltuielile de reparatie si intretinere a tuturor Caminelor, pentru ca sunt multe, cate unul in aproape fiecare localitate. Va spun insa ca acolo unde exista viata culturala serioasa, Caminul sau Casa de Cultura e in stare buna. Unde se foloseste doar la nunti si botezuri, nu!" ne-a explicat vicepresedintele.
Locuitorii judetului nu au timp si interes pentru cultura
Autoritatile judetene au facut o prezentare generala si o analiza de potential privind viata culturala din judetul Arad. 
Aceasta scoate la iveala niste detalii de-a dreptul socante privind interesul - sau mai bine zis dezinteresul - locuitorilor din mediul rural. 
In respectivul studiu se specifica faptul ca viata culturala in mediul rural se defineste prin mai multe caracteristici negative. 
Acestea se refera la: numarul restrans al promotorilor de activitati culturale (Caminul Cultural, scoala, bibiloteca, comunitatile religioase, asociatiile culturale de amatori), mijloacele precare ale acestor promotori, lipsa de diversitate a activitatii culturale, precum si accesul dificil al cetatenilor la acestea.
Cand vine vorba de numarul oamenilor care calca pragul Caminului Cultural, realitatea este si mai sumbra. 
Analiza a scos la iveala faptul ca 80% dintre aradenii din mediul rural nu frecventeaza niciodata caminul, 16% doar de cateva ori pe an, si abia 4% lunar sau mai des. 
Bineinteles, aceasta este situatia generala, si exista si localitati unde oamenii se implica si participa activ, insa, dupa cum spunea si vicepresedintele CJA, depinde de comunitate. 
Cei mai multi dintre aradenii care nu frecventeaza institutia de cultura spun ca fac acest lucru pentru ca nu au timp (41%), nu sunt interesati (25%), nu au bani (18%), sau alte motive (10%). 
Sase procente dintre cei intrebati au declarat ca, pur si simplu, nici ei insisi nu stiu de ce nu trec poarta caminului.
Caminul cultural din Buteni reprezinta un exemplu pentru institutiile culturale - Virtual Arad News (c)2006Mereu in... reparatii
Starea fizica a imobilelor cu destinatia de Camin Cultural reflecta foarte bine interesul scazut al localnicilor. 
Mai toate administratiile locale din judet au incercat sa mentina cladirile intr-o stare relativ buna, chiar daca activitatea de aici lasa de dorit. 
"Buna" insemna ca se fac periodic diferite reparatii si renovari pentru a mentine la un nivel corespunzator starea imobilului. 
De obicei caminele au suprafete mici, in functie de numarul populatiei. 
In aceasta situatie se afla cele din Petris, Dieci, Paulis, Ghioroc, Gurahont, Sicula etc. 
Exista si cateva camine mai mari in judet, cum ar fi cele din Buteni, Bocsig, Vinga, Ineu sau Lipova.
In mare parte dintre ele exista doar o singura persoana remunerata, care, insa, este nevoita sa se ocupe de toate treburile de aici, de la curatenie si pana la organizarea de evenimente. 
Printre acestea se numara Chisindia, Conop, Felnac, Barzava, Pancota sau Hasmas. 
Doar putine localitati au mai multi angajati la camin (Nadlac, Lipova, Bocsig etc.). 
La Moneasa, Petris sau Sicula nu exista nici macar o persoana care sa se ocupe de camine, contra cost.
Bugetele din care sunt nevoite sa se gospodareasca aceste institutii sunt, in majoritatea cazurilor, foarte mici, intre 50 si 100 de milioane de lei vechi pe intregul an (la Savarsin, Halmagel, Siria etc.), Casa de Cultura din Chisineu Cris fiind norocoasa, cu 200 de milioane de lei pe an.
La caminul cultural din localitatea Susag, apartinatoare de comuna Craiva exista probleme deosebite. 
O parte din imobil s-a dislocat din cauza unui izvor care trece pe sub cladire. 
Primarul localitatii – Ioan Bercea ne-a declarat ca, din cate spun satenii, in urma cu mai multi ani, pe acolo erau niste fantani si din aceasta cauza fundatia a cedat. 
"Vom defalca cladirea pe o suprafata de aproximativ trei metri si vom efectua reparatii necesare. Totul va costa in jur de 1,5 miliarde de lei. Banii vor fi alocati din bugetul local", ne-a mai informat Ioan Bercea.
Caminele din satele Chislaca si Maraus au fost renovate anul trecut. 
S-au executat zugraveli interioare, exterioare, s-au schimbat geamuri, acoperisul. 
Pentru toate acestea primarul ne-a spus ca s-au investit... 20 de milioane de lei.
Primarul localitatii Halmagel - Mihaiu Tonta - ne-a declarat ca la acest capitol localitatea sta foarte bine. 
Caminele din comuna si localitatile apartinatoare au fost toate renovate recent, anul trecut. 
La Halmagel, in cadrul Caminului functioneaza si o biblioteca bine dotata - Virtual Arad News (c)2006 La cel din Halmagel au fost investiti 20 de milioane de lei. 
In localitatea Luncsoara s-au schimbat geamurile, acoperisul, a fost zugravit. 
Si la Tohesti s-au efectuat toate reparatiile necesare. Investitia s-a ridicat la aproximativ 50 de milioane de lei.
La Ignesti, doar anul acesta s-a pregatit un proiect pentru ridicarea unui nou camin. 
Caminul Cultural vechi se afla intr-o stare foarte proasta si de aceea va fi daramat, iar in locul lui va fi ridicat unul nou. 
"Proiectul a fost finalizat. Ieri s-au facut demersuri pentru scoaterea lucrarilor la licitatie. Caietul de sarcini este finalizat. Asteptam doar ofertele. Investitia se va ridica la 400 de milioane de lei. Probabail ca va fi dat in folosinta anul viitor. Anul acesta s-ar putea sa fie doar ridicat in rosu...", ne-a informat primarul, Marc Teodor.
Restul caminelor, spune primarul, sunt functionale, insa nu au mai foste renovate din anii 1993 sau 1994, din lipsa de fonduri. 
S-au facut doar lucrarile de minima necesitate. 
Marc Teodor ne-a declarat ca, totusi anul acesta vor fi renovate si cele doua camine: "Sunt prinse la buget la autofinantare..."
La Vinga, doua dintre cele trei camine culturale sunt in stare buna. 
Cele din resedinta de comuna si din satul apartinator Mailat au fost reparate in ultimii ani. 
De fiecare data s-a alocat cate o suma din bugetul local din care s-au facut lucrari, acum fiind finalizate. 
Singura institutie de cultura care mai asteapta reparatii este cea din Manastur, unde nu au mai fost facute reparatii de ani buni. 
Anul acesta insa, primarul Lucian Stoicu ne-a declarat ca se vor efectua lucrari in acest sens. 
Cat despre viata culturala, edilul spune ca sunt prea putine initiative si exista un dezinteres din partea localnicilor, lucru pe care primaria incearca sa-l schimbe.
In comuna Seleus exista doar doua camine Culturale. 
Localnici de la Iermata nu au camin cultural deloc. 
Insa daca doresc pot sa vina la cele doua camine din localitatile Moroda sau Seleus. 
La Seleus, caminul a fost reparat in toamna. 
S-au executat zugraveli si a fost schimbat acoperisul. a Moroda s-au efectuat reparatii interioare si exterioare. 
Viceprimarul Ioan Bercea ne-a declarat ca investitiile s-au ridicat anul trecut la 290 de milioane de lei.

Nadia Bodran & Pavel Sinka - Observator

  • Farmati pe ultimul drum

Inmormantarea fotbalistului Farmati a adunat multi sustinatori ai echipei de fotbal UTAZoltan Farmati, ultimul reprezentant al ITA si mai apoi UTA din anii de glorie '40–'50 a fost inmormantat ieri, la Arad. 
Trupul neinsufletit al celui care a fost pentru apropiati "Bimbo" Farmati a fost adus la stadionul UTA, unde a avut loc slujba de inmormantare, continuata apoi la cimitirul Eternitatea. 
Inainte cu o zi, sicriul a fost depus in holul Teatrului de Stat din Arad, unde vizitatorii i-au lasat mesaje intr-un caiet de omagii. 
Toata cheltuiala privind funeraliile marelui fotbalist a fost suportata de clubul UTA.
De patru ori campion
Activitatea fotbalistica a lui Farmati, inceputa la Ferar Cluj, a continuat intre 1946- '61 la UTA. 
Fundasul stanga a cucerit de patru ori campionatul, in anii '47, '48, '50 si '54, de doua ori Cupa Romaniei, in '48 si '53, iar in echipa nationala a Romaniei a bifat 21 de prezente. 
La 81 de ani, Farmati a ramas "ultimul mohican" din echipa faurita la Arad de baronul Francisc von Neumann. 
In urma cu doua luni s-a stins din viata Moise Vass, colegul sau din defensiva. 
"Farmati a fost pentru UTA un reper. Asa cum, fiecare avem un model de urmat in viata, in lumea fotbalului dumnealui reprezinta acest model. Prin disparitia sa dintre noi, Aradul a pierdut ultimul reprezentant al <echipei de aur>, un om care a facut cinste acestui club si acestui oras", a spus Tiberiu Dekany, presedintele clubului, la tristul eveniment.
Cetatean de onoare
In ultima luna, cand s-a aflat pe patul de spital, lui Farmati i-au fost pregatite actele pentru a fi numit cetatean de onoare al Aradului. 
"Din pacate, aceasta distinctie va fi post-mortem", a mai spus Dekany, decizia urmand sa fie luata intr-o sedinta de Consiliu Local. 
In memoria lui Zoltan Farmati si a celorlalti fotbalisti de marca pe care i-a avut UTA, clubul doreste sa organizeze un memorial, a carui data urmeaza sa fie stabilita ulterior. 
Cel mai probabil, evenimentul va avea loc la vara, dupa terminarea campionatului.

Bogdan Cioara - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)


Cautare in arhiva Virtual Arad

   Search this site                 powered by FreeFind
 


Publicitate

  Imobil de vanzare


Colectivul de redactie: Draghi Puterity, Gheorghe Puterity, Trutiu Florin.


O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia deVest), Romania Libera, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, Astra Aradeana, Informatia Aradului,TV Arad, Info TV.


 

[Home] [Stiri] [Jurnal TVA] [Arhiva de stiri] [Agenda telefonica] [Advertising] [Multimedia] [Galeria foto] [Catedrala] [Harta orasului]
[Informatii] [Istorie] [Link-uri] [Guest book] [Message board] [Localitati din Arad] [Despre noi]