Anotimpul rece a pus stapanire pe toata tara, iar joi seara, aradenii au putut sa se convinga si ei de acest lucru.  Primii fulgi de zapada, care la un moment dat pareau ca vor disparea destul de repede, au dat nastere unui strat de nea, ce a ajuns in unele zone sa masoare cativa centimetri.  Nu au fost insa probleme majore, zapada topindu-se a doua zi.  In zona Sebisului, ieri, la orele pranzului era soare.  "A nins si aici dar nu asa tare incat sa ne creeze probleme. Acum e timp frumos, iar zapada s-a topit", sustine primarul Gheorghe Feies.  La Varfurile autoritatile au fost insa nevoite sa intervina pentru buna desfasurare a traficului.  "A nins foarte putin, abia s-a prins stratul de zapada. Am avut o mica problema doar la limita cu judetul Bihor unde a nins mai tare si a fost necesara interventia utilajelor, dar problema a fost rezolvata", a declarat primarul din Varfurile, Radu Giurgelea.  Si la Arad a viscolit ieri, stratul de zapada fiind de doua degete.  De altfel, nici in celelalte localitati din judet cum ar fi Ineu, Pancota sau Santana, nu a nins foarte tare, stratul de zapada fiind aproape inexistent. C.T. - Adevarul

Autoritatile locale, alaturi de societatea care se ocupa de deszapezirea orasului, in perioada de iarna, si are contract cu Primaria, spun ca sunt pregatite pentru actualul sezon de iarna.  Directoarea respectivei firme, Monica Jitariu, sustine ca: "Prima zapada nu ne-a prins nepregatiti. Sunt in permanenta legatura cu Institutul Meteo. Ne vom ocupa de curatarea, transportul zapezii de pe caile publice si mentinerea in functiune a acestora pe timp de polei sau inghet. In toate fazele, se va actiona cu prioritate pe arterele de penetratie in municipiu, pe marile bulevarde, pe traseele mijloacelor de transport in comun, in intersectii, la semafoare, treceri de pietoni, precum si la poduri si viaducte".  In noaptea de joi spre vineri, cand a fost nevoie, pentru prima data in aceasta iarna, de interventia utilajelor, s-a actionat cu 10 echipaje pentru deszapezire.  De asemenea, exista un dispecerat care functioneaza non-stop.  Per total, societatea dispune de un numar de 50 de utilaje, iar pe stoc exista 300 de tone de sare si 1000 de tone de nisip.  Cel mai dificil de intervenit, in prima noapte cu ninsoare, a fost pe strazile Tudor Vladimirescu, Vasile Alecsandri si Cicio-Pop, asta din cauza faptului ca sunt inguste, iar masinile erau parcate paralel  cu bordura.  Personalul muncitor este alcatuit din 50 de soferi, 85 de muncitori necalificati si 20 de verificatori. Mai trebuie mentionat faptul ca Primaria achita interventia.  "De exemplu, pentru iarna trecuta, din bugetul primariei s-au platit aproximativ 6,5 miliarde lei vechi", a mai spus Monica Jitariu.  In acest an, vor fi mai multi bani lichitati firmei pentru deszapezire, asta pentru ca a crescut si numarul strazilor unde se va actiona, in caz de nevoie. Daca in iarna 2004-2005 s-a intervenit pe 95 de strazi, in iarna 2005-2006 - 125 de strazi, in aceasta iarna se estimeaza un numar de 150 de strazi, care vor fi deszapezite. Anca Pascutiu - Observator

Ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, a declarat ca exista bani pentru finantarea lucrarilor la coridorul IV european. Berceanu spune ca banii pentru autostrada Arad-Timisoara-Lugoj-Deva-Bucuresti provin dintr-un fond special de dezvoltare creat din ultimele privatizari mari.  Conform ministrului, acest fond asigura peste 3,5 miliarde de euro, bani destinati infrastructurii.  Reprezentantii regionali ai Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania spun ca ocolirea municipiului Deva este in stadiul cel mai avansat de pregatire, dar ca prima portiune de autostrada se va construi intre Arad si Timisoara.  Termenul cel mai optimist de incepere a lucrarilor este anul 2008.  Bani din privatizari bagati in drumuri Ministrul Berceanu spune ca autostrada care trece prin Banat este o prioritate pentru Guvern.  "Proiectul este extrem de important pentru toata zona. Este important pentru Romania si pentru UE, de aceea s-a creat culoarul european IV. Eu am explicat la audierile de la Parlament cum este cu bugetul. Se infiinteaza un fond de dezvoltare in care intra bani incasati deja, dupa cum urmeaza: 2,2 miliarde de euro de la privatizarea BCR, aproximativ 800 de milioane de la privatizarea Electrica Bucuresti, si, probabil, 500-600 de milioane de la privatizarea CEC", a declarat Berceanu.  Fondul de dezvoltare are statut special, fiind separat de bugetul de stat.  Din acest motiv s-a acceptat ca alocatia bugetara pentru ministerul Transporturilor in 2007 sa fie mai mica.  "Banii din fondul de dezvoltare vor fi folositi exclusiv pentru mari proiecte de infrastructura. Datorita acestui lucru eu am acceptat cu greu ca bugetul ministerului sa fie practic egal cu bugetul de anul trecut. Ideea a fost sa nu facem un buget foarte mare la transporturi din bani direct de la bugetul de stat si apoi sa nu mai avem de a face cu fondul de dezvoltare. Am lasat un buget la limita, precum cel din 2006 si restul de fonduri sa fie luate de la acest fond de dezvoltare", a explicat ministrul sumele mici alocate transporturilor in bugetul pe 2007. Cu Arad-Timisoara se va incepe Reprezentantii Companiei Nationale de Autostrazi spun ca din 2008 vor putea incepe lucrarile la tronsonul Arad - Timisoara. Acum o companie franceza revizuieste studiul de fezabilitate pentru portiunea Arad-Timisoara-Lugoj.  Termenul de finalizare al studiului de fezabilitate este in primavara anului 2007. Aceeasi firma franceza va concepe proiectul tehnic pentru tronsonul Arad-Timisoara. Atunci se va cunoaste exact traseul autostrazii. Dupa ce proiectul tehnic e gata se va trece la cumpararea terenurilor, timp in care se va organiza o licitatie internationala pentru constructor.  Durata minima de timp pentru licitatie este de sase luni. Cel care va castiga licitatia se va putea apuca efectiv de lucru numai dupa solutionarea contestatiilor si numai daca problema terenurilor a fost rezolvata. Costuri Sase milioane de euro kilometrul  Conform directorului tehnic al Directiei Regionale de Drumuri Timisoara, Romulus Komoz, pe zona de campie un kilometru de autostrada costa in medie intre cinci si sase milioane de euro. "La campie poate fi si patru milioane un kilometru, in timp ce in zona de munte poate urca pana la 14 milioane de euro pe kilometru", a declarat Komoz. Conform cifrelor prezentate de acesta numai portiunea Arad – Timisoara ar costa peste 200 de milioane de euro. Komoz a mai spus ca zona Deva este cea mai avansata in operatiunile premergatoare intocmirii proiectului tehnic: "In Hunedoara s-a cumparat deja terenul pentru varianta ocolitoare de la Deva la Orastie".  Regionala de Drumuri si Poduri Timisoara va coordona lucrarile de construire a autostrazii de pe coridorul 4 european de la Nadlac pana la Orastie. Malin Bot - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)

Astazi a avut loc o videoconferinta a Ministrului Sanatatii, Eugen Nicolaescu, cu toate prefecturile judetelor tarii.  Subiectul discutat a fost implemenarea noului program medical pentru bolnavii de diabet.  Ministrul a subliniat necesitatea implicarii tuturor autoritatilor judetene - medicale si administrative pentru ca noul program sa poata fi aplicat in totalitate pana cel tarziu la dat de 1 ianuarie 2007. problemele majore ar putea aparea la sate, unde oamenii sunt mai reticenti vizavi de programele medicale.  Guvernul a alocat sume importante pentru transferarea bolnavilor de diabet de la medicii specialisti la medicii de familie.  Aparatura necesara va fi pusa la dispozitia medicilor de familie in mod gratuit, iar numeroase laboratoare de analize vor fi acreditate pentru a sta la dispozitia diabeticilor.  Pana acum, in judetul Arad nu s-au semnalat probleme deosebite. Adrian Moldovan - Televiziunea Arad

Afirma Radu Blaga primarul comunei Buteni - Domnule primar, cum vede un edil locat integrarea europeana? - Integrarea e un proces indelungat. Nimic nu se va schimba de la o zi la alta. Daca ne referim la ianuarie 2007, nu cred ca se va schimba nimic. Pe parcursul anului insa vor fi modificari in ceea ce priveste aparitia unor noi oportunitati pentru autoritatile locale de a accesa fonduri, fonduri structurale, serioase... Si aici ma refer in primul rand la necesitatea atragerii unor fonduri externe pentru infrastructura. Nu putem vorbi ca numai la Buteni ulitele sunt proaste. Nu! Situatia este aceeasi, la nivelul intregii tari. Drumuri, asfalt, canalizare - sub aspectul evacuarii apelor pluviale... Asta inseamna infrastructura pentru bunastarea comunitatii. - De cine depinde aceasta bunastare, sau mai bine zis pentru realizarea ei? - Lucrurile vor merge mai bine daca vrem si noi. Daca administratia locala nu se va zbate sa atraga fonduri nimeni nu va veni sa ne bage in buzunar. Iar daca nu atragem fonduri, lucrurile vor merge din ce in ce mai prost. - Care credeti ca va fi impactul asupra comunitatii pe care o reprezentati? - Nu am reflectat atat de profund la acest aspect insa cred ca omul de la tara, oameni in varsta care au trait o viata intreaga din agricultura, va fi marcat de schimbarile din sector. Majoritatea dupa cum spuneam, in varsta, nu isi vor mai munci pamantul. Si asa deja avem poate peste 30% din suprafata de teren arabil nelucrat. Asa ca prima mare lovitura va consta in reducerea subventiilor care vor fi acordate doar pentru terenul lucrat iar pe de alta parte, un alt impact il va avea cresterea pretului combustibilului... De asemenea se ridica problema noilor conditii impuse in privinta zootehniei. Poate nu chiar din 2007, insa din 2008 cu siguranta nu vom mai putea permite circulatiea vacilor pe ulite... Insa asa e societatea, poate acesta e si farmecul vietii la tara... - Credeti ca se va obisnui taranul roman cu aceste norme ale UE? - Romanul are capacitatea de a accepta dar nu dintr-o data. Sunt sigur insa ca UE stie cu cine are de-a face din moment ce a luat aceasta decizie de aderare. Cunoaste specificul national, comportamentul, atitudinea romanului si sunt convins ca UE mai stie si sistemul de valori care este bulversat la ora actuala de aceasta tranzitie spre un alt tip de economie. Insa, cel putin la nivel declarativ, UE nu va distruge traditia si specificul. Mi-e greu sa cred ca in viitorul apropiat, romanul isi va omora porcul de Craciun prin socuri electrice, obisnuit fiind de atatia zeci si zeci de ani cu injunghierea acestuia. - Va intreaba oamenii din comuna despre ceea ce inseamna aderarea? - Intreaba si nu prea. Depinde. In general insa, oamenii au trait o mare dezamagire in privinta sprijinului acordat in agricultura. Anul acesta parca e mai bine insa omul de rand e satul de vorbe goale. Vrea lucruri palpabile. Din acest an insa lucrurile au mai intrat cat de cat pe fagasul normal. Am chemat tot ce e legat de agricultura, i-am strans la o masa si am incercat sa-i pun fata in fata cu oamenii pentru a gasi o solutie de rezolvare a eventualelor probleme. Adevarul e ca pana in 2006 institutiile deconcentrate nu si-au facut simtita prezenta la Buteni. Speram ca aceste chestiuni sa se rezolve, sa mearga pe drumul pe care au fost urnite in acest an si repet, daca administratia publica locala, atat executivul cat si consiliul local isi vor da interesul, lucrurile vor merge bine. - Va multumim! Madiana Mican - Informatia Aradului