|
Stirile
Zilei |
VIRTUAL
ARAD
Suntem pe
locul
Votati-ne zilnic!
|
|
|
Miercuri,
4 octombrie 2006 |
|
- Astra
Calatori - casa noua
|
|
Producatorul
aradean de vagoane calatori a inaugurat un corp nou
de cladire destinat relatiilor cu clientii.
Pregatirea a inceput de mult.
Pentru acest an, Astra Calatori si-a propus realizarea
unei cifre de afaceri de 120 milioane RON, in crestere
cu 20% fata de anul trecut, si deruleaza un ambitios
program de investitii.
"Inca de la privatizare am intocmit un calendar
al evolutiei societatii in timp si va pot spune ca
planul nostru initial a fost depasit la toate capitolele"
a declarat actionarul majoritar al companiei Valer
Blidar.
Practic procesul de pregatire a societatii in contextul
aderarii Romaniei la UE a fost demarat imediat dupa
privatizare.
"Aceasta s-a facut prin masuri de restructurare
si redesign a activitatii intregii societati, pornind
de la organizarea fluxurilor de productie si terminand
cu implementarea normelor europene" spune
si directorul gerneral Alexandru Truta.
Fara emotii
De aceea mari emotii privind viitorul Astrei in
conditiile aderarii tarii la UE nu sunt, mai ales
ca firma aradeana a implementat asa numitele "euro-norme,
s-a realizat certificarea Astra in raport cu normele
europene cerute de industria producatoare a materialului
rulant" cum preciza directorul general Truta.
Achizitia licentei de fabricatie vagoane de la Alstom
De Ditrich a fost si o ocazie pentru aradeni de a
cunoaste mai exact "mentalitatea firmelor
vest-europene" ceea ce a facilitat stabilirea
de relatii cu alte firme constructoare de material
rulant din Europa: impreuna cu Alstom Franta au fost
modernizate 100 vagoane calatori si in cooperare cu
Siemens Germania au fost construite 63 automotoare
Desiro, ambele contactate de CFR Calatori.
"Relatiile
de colaborare cu cele mai mari firme de profil din
lume au facut ca Astra sa fie cunoscuta pe cele mai
pretentioase piete, nu numai in zonele traditionale
in perioada comunista. Practic aproape 50% din productia
companiei aradene este destinata pietei interne, principalii
clienti fiind SNTFC "CFR Calatori" pentru
care Astra va livra 18 vagoane moderne si Siemens,
iar cealalta parte este livrata la extern unor clienti
din Iran si Egipt. Cu ocazia inaugurarii "noii
case" a Astrei Calatori, Valer Blidar a remarcat
ca saltul calitativ realizat in productia Astra ca
si costul mentenantei produselor aradene au facut
ca Ministerul Transporturilor respectiv CFR Calatori
sa-si indrepte atentia spre producatorii interni".
Partener egal
Pe de alta parte "relatiile de colaborare
cu cele mai mari firme de profil din lume au facut
ca Astra sa fie cunoscuta pe cele mai pretentioase
piete ca partener egal. De curand ne-am intors de
la Targul international de material rulant de la Berlin,
INNOTRANS, cel mai mare targ de profil de pe glob,
unde a fost semnat cu contract de colaborare cu STADLER
(Elvetia), companie care realizeaza anual din productia
de material rulant circa un miliard de euro. Primul
proiect in care ne-am hotarat sa participam impreuna
va fi licitatia organizata de CFR Calatori pentru
fabricarea trenurilor electrice" a precizat
Valer Blidar.
Pentru acest an, Astra Calatori si-a propus realizarea
unei cifre de afaceri de 120 milioane RON, in crestere
cu 20% fata de anul trecut, si deruleaza un ambitios
program de investitii.
"Inca de la privatizare am intocmit un calendar
al evolutiei societatii in timp si va pot spune ca
planul nostru initial a fost depasit la toate capitolele"
a declarat actionarul majoritar al companiei Valer
Blidar. Practic procesul de pregatire a societatii
in contextul aderarii Romaniei la UE a fost demarat
imediat dupa privatizare.
"Aceasta s-a facut prin masuri de restructurare
si redesign a activitatii intregii societati, pornind
de la organizarea fluxurilor de productie si terminand
cu implementarea normelor europene" spune
si directorul gerneral Alexandru Truta.
D.S.
- Adevarul
|
|
|
Prima
expozitie de biblii si carti liturgice s-a deschis
la sala Clio!
Expozitia reuneste peste 60 de volume ale bibliotecii
judetene, dintre care cea mai veche dateaza de la
inceputul secolului XVI.
Prin aceasta initiativa, biblioteca incearca sa refaca
istoria europeana a cartilor liturgice.
Sirul traducerilor moderne se deschide cu opera lui
Martin Luther si se incheie cu ,"Biblia, in
sfarsit explicata," a lui Voltaire, un precursor
al criticii biblice moderne.
Intre ele isi gasesc locul atat traducerile lui Moses
Mendelssohn, realizate pentru evreii germani, Noile
testamente ale lui Erasmus si Theodor Beza, cat si
versiunile in limba romana si maghiara.
Izabela
Vekas - Televiziunea Arad
|
|
- Dezinfectia
in vamile Nadlac si Varsand continua!
|
|
Incredibil,
in vamile Varsand si Nadlac, dezinfectia TIR-urilor
continua.
Toti soferii de autocamioane de mare tonaj, indiferent
de natura incarcaturii, sunt nevoiti sa plateasca
o taxa de dezinfectie in valoare de 550.000 de lei
vechi.
Si asta in conditiile in care Comandamentul National
antiepizootic nu a dispus efectuarea dezinfectiei
nici macar auto-trenurilor care transporta produse
de origine animala!
Asa-zisa dezinfectie consta in realitate prin trecerea
rotilor TIR-urilor printr-o balta cu substanta dezinfectanta.
Unul dintre conducatorii auto care a tranzitat vama
Nadlac s-a declarat revoltat: "eu am in remorca
tevi de aluminiu, dar am fost taxat. Vin din Norvegia
si nu am mai platit nicaieri o astfel de taxa".
Un alt sofer care transporta materiale textile s-a
plans ca a fost si el obligat sa plateasca taxa de
dezinfectie.
Un italian care a intrat ieri dimineata in Romania,
cu un trailer gol, spune ca a scapat de taxa dupa
ce a ajuns la o intelegere cu angajatul firmei care
se ocupa cu dezinfectia.
Taxa perceputa de firma de dezinfectie din Nadlac
este de cinci ori mai mare decat cea stipulata de
lege.
In plus, firma nu mai are autorizatie sanitar-veterinara
de la inceputul lunii iulie.
Sorin Iercan, director adjunct al DSV Arad sustine:
"eu consider ca taxele incasate sunt in aceste
conditii ilegale".
Zilnic, prin vama Nadlac trec intre 300 si 500 de
TIR-uri.
Un calcul simplu arata ca incasarile cu dezinfectia
depasesc 300 de milioane in 24 de ore.
Observator
|
|
- O
pata pe emblema municipiului Arad Copiii sunt obligati
sa cerseasca de la varste fragede
|
|
Daca
romanii s-au ales cu ceva dupa Revolutie, acel "ceva"
consta in cersetorii de care nu mai scapam orice
am face.
Desi organele competente sustin ca fac tot ce le sta
in putinta ca cersetoria sa dispara din marile orase,
tot nu se intampla nimic.
Ei sunt peste tot, in tramvaie, in baruri, restaurante,
piete, practic locurile sunt impanzite de ei.
De gari si autogari nici nu mai vorbim. Acolo este
cuibul lor.
Sunt persoane care cersesc de ani buni de zile,
s-au obisnuit asa si nu fac nimic pentru a scapa de
aceasta "meserie".
Au invatat locurile unde le merge mai bine, au prins
slabiciunile oamenilor.
Anii de cersit i-au invatat cum sa traiasca, si inca
destul de bine.
De multe ori un functionar sau orice alt bugetar nu
are bani in buzunar cat are un cersetor.
La noi in Arad, este cunoscut faptul ca majoritatea
cersetorilor sunt din alte zone ale tarii.
Au venit in vest pentru ca au auzit, ca aici
lumea este mai instarita.
Majoritatea nu au casa. Foarte putini din cei care
cersesc au si unde sa stea.
Unii se fac ca sufera de un handicap, ba nu vad, ba
nu pot vorbi, iar oamenilor li se face mila de ei
si le intinde cate un banut.
"Noi nu suntem din Arad, am venit din Bistrita,
umblam asa prin toata tara, dormim pe unde apucam,
am pierdut casele, nevestele ne-au lasat. Am dat in
patima bauturi, nu ne mai angajeaza nimeni, asa ca
ne-am apucat de cersit. Cu banii obtinuti ne cumparam
mancare, bautura si tigari. Dormim la tevi",
a declarat Ioan Savu, care era impreuna cu alt
coleg de cersit, ambii veniti in Arad de cateva luni.
Macar cei doi au recunoscut ca banii ii cheltuiesc
mai mult pe bautura.
Ei nu cersesc pe la colturi, ci pur si simplu te opresc
pe strada si cere cativa lei.
Textul lor suna cam asa "Nu imi dati si mie
cativa banuti, as vrea sa beau ceva, ca sunt necajit,
si trebuie sa imi inec amarul vietii".
La prima vedere lumea se uita ciudat la ei, unii le
mai dau, altii ii trimit la munca.
Aceasta categorie de cersetori este mai pasnica.
Mai sunt insa cei din tramvaie, care in fiecare dimineata,
incep cu acelasi text.
Acolo majoritatea sunt minori, se pun in genunchi,
spun o rugaciune, pe care au invatat-o (n.n. nici
aia nu este pronuntata corect), dupa care intind mana,
cu o privire de misca si muntii din loc, de iti fac
mila si le dai.
Partea proasta aici este ca tot timpul sunt asteptati
de adultii care le iau bani, iar ei tot imbracati
saracacios sunt si murdari.
Uneori miroase in tramvai de nu poti sta. Mai
mult de atat o fetita, care nu era trecuta de 10 ani,
ne-a spus ca daca nu strange o anumita suma de bani
pe zi nu are ce cauta acasa.
"Mai am cinci frati. Pe mine si pe inca o
sora ne trimite sa facem un ban. Nu ne intoarcem pana
nu strangem suficienti banuti de mancare pentru fratiori",
a declarat micuta.
Intrebarea noastra si a cetatenilor de rand care le
dau bani pentru ca li se face mila este aceea, ca
de ce cei de la Protectia Copilului si alte Institutii
care apara drepturile copilului nu se sesizeaza.
De ce intr-un oras aproape de granita, care practic
este oglinda Romaniei nu ia nimeni nici o masura?
De ce la noi nu exista programe prin care aceste familii
sa fie ajutate?
"Ne-am saturat ca in fiecare dimineata sa
auzim aceeasi poveste, sunt asa de multi, ca ti-ar
trebui cateva sute bune sa ii ajuti pe toti. De copii
ne este mila, dar mai sunt si doi barbati care cersesc,
unul spune ceva versete din Biblie, iar celalalt are
aceiasi poveste de fiecare data, ca are multi copii,
nu are ce le da de mancare si asa mai departe. Lumea
ii crede si le da. Dar eu stiu ca unul dintre ei are
o casa mai frumoasa ca a mea, este din sat cu mama.
Vine in Arad cerseste si pleaca plin de bani inapoi.
Noi gresim ca le dam. I-am invatat prost",
ne-a declarat Marieta, vanzatoare la unul din supermarket-urile
din Arad.
Adevarat ca noi i-am invatat asa, poate daca nimeni
nu le-ar mai da, cersetoria s-ar starpi.
Dar nu poti rezista rugamintilor si privirilor triste
pe care le au.
Fiecare are povestea lui, impresionanta de fiecare
data, daca o asculti te apuca mila si ii ajuti.
Ca daca nu ii dai risti sa te i-a si la injuraturi.
"Pe oamenii batrani, care sufera un handicap
ii intelegem. In Piata Mica este un barbat si o femeie,
pe care ii ajut cu cate un banut de cate ori trec,
dar la astia care pot sa mearga la lucru, nu le dau
nimic", a declarat Constantin Iordache.
Un alt loc impanzit de cersetori este Piata Auto,
acolo duminica de duminica se duc si cersesc mancare.
Sunt oamenii care merg in piata doar sa manance, dar
din pacate nu de fiecare data le pica bine mancarea,
deoarece se gaseste cate un cersetor, de aproape iti
ia din mana ce mananci, se roaga de tine pana ii dai.
"Vin zilnic in piata, nu stiu de ce nu exista
oamenii ai legi care sa nu ii lase chiar asa sa isi
faca de cap. Le dau si eu nu zic, dar chiar asa sa
stea sa se uite in gura noastra nu se poate. Ar trebui
sa se i-a masuri. Aradul a devenit un oras plin de
cersetori, chiar nu se poate face nimic pentru oprirea
lor?", a declarat Andrei.
Exemplele de locuri in care exista cersetori ar putea
continua.
Mai sunt insa si o parte dintre ei care nu accepta
sa fie ajutati pe degeaba, aceea au demnitate, se
duc pe la alimentari, baruri, restaurante si cer ceva
de lucru.
Ca de exemplu sa care gunoiul, sa mute lazile, sa
mature si de abia dupa aceea isi cer rasplata.
Oare cand se vor invata toti sa le urmeze exemplul
si cand organele competente se vor sesiza?
Este o vorba "la munca nu la intins mana",
ne intrebam cand va fi respectata?
Claudia
Untaru - Informatia Aradului
|
|
- "Nu
rezultatele sunt ingrijoratoare, ci jocul echipei"
|
|
Ultimele
prestatii ale echipei UTA nu au convins, iar aradenii
au coborat pe locul zece in ierarhie.
Mai mult decat atat, rezultatele nu au
fost conform asteptarilor, in aceste cinci etape scurse
intre doua intreruperi stagionale.
Daca Lacatus dorea sa obtina sapte sau opt puncte
din meciurile cu Dinamo, Gloria Bistrita, Poli Iasi,
CFR Cluj si Otelul Galati, asteptarile i-au fost contrazise.
Astfel, aradenii au acumulat doar trei puncte, langa
cele zece adunate in startul sezonului, cand au surprins
pe toata lumea.
Entuziasm sau valoare
Desele accidentari, alaturi de care s-au
adaugat si suspendarile lui Hidisan si Rusu, coroborate
cu scaderea de forma a echipei, au facut ca zestrea
de puncte a ros-albilor sa nu fie mai consistenta.
Dar nu cuantumul de puncte este cel care deranjeaza
staff-ul tehnic si, in special, pe antrenorul principal
Marius Lacatus.
Absenta unui joc cursiv, alert, plin de ambitie doare
cel mai mult.
"Nu ar trebui sa fim ingrijorati pentru ca
am obtinut trei puncte din aceste cinci etape. Jocul
este in suferinta si, din pacate, nu avem explicatii
pentru acest lucru", a declarat Lacatus,
pentru care lipsa elanului din debutul competitional
nu constituie o explicatie.
"M-as bucura sa fie doar entuziasmul cel care
a disparut. Ar insemna ca jucatorii au valoare si
detin resurse sa faca din nou jocuri mai bune. Nu
stiu ce sa cred. Poate asta ne e valoarea", a
mai spus "Fiara". Antrenorul este dezamagit
de faptul ca jucatorii care beneficiaza de o sansa,
din postura de rezerve in echipa, nu profita de ea.
„Jucatorii de pe margine vad ce observatii fac in
timpul meciului, dar cand intra in teren joaca la
fel sau chiar mai slab decat cei pe care ii inlocuiesc,
in loc sa o faca mai bine", afirma tehnicianul
"Batranei Doamne".
"Fiecare va juca atunci cand merita"
Desi echipa a fost schimbata de la meci
la meci, de multe ori fortat, din cauza indisponibilitatilor
din lot, atitudinea si motivatia jucatorilor lasa
de dorit.
"La UTA nu conteaza numele, ci modul cum se
pregateste fiecare. Nu avem jucatori care, daca lipsesc,
nu avem cu cine sa ii inlocuim.
Fiecare va juca atunci cand consider eu ca merita,
dupa forma sau atitudinea pe care o arata",
a spus Lacatus, dojenindu-i pe jucatorii care au lasat-o
mai moale la antrenamente.
Una peste alta, clasarea la mijlocul clasamentului,
cu 13 puncte si "-2" la "adevar"
a fost asteptata la UTA.
"Am avut jocuri acasa cu Farul, Steaua, Rapid,
CFR Cluj, ca de meciul cu Bistrita nici nu vreau sa
imi amintesc. Suntem in grafic, as putea spune, daca
privim linia de clasament a echipei si punctele pe
care le avem", a conchis Lacatus.
Bogdan
Cioara
- Evenimentul Zilei (Edita de Vest)
|
|
|
|
Cautare
in arhiva Virtual Arad
Publicitate
Imobil
de vanzare
Colectivul de redactie:
Draghi
Puterity, Gheorghe
Puterity,
Trutiu
Florin.
O parte din stirile Virtual
Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse:
Agentia
Mediafax,
Ziarul Adevarul, Ziarul
Observator,
Ziua de Vest, Evenimentul
Zilei (Editia deVest), Romania
Libera, Ziarul
in limba maghiara Nyugati Jelen, Astra
Aradeana, Informatia
Aradului,TV
Arad, Info
TV.
|
|