Stirile Zilei
VIRTUAL ARAD
Suntem pe locul
Pozitia Virtual Arad in Romanian Top 100
Votati-ne zilnic!
Votati Aradul !
Miercuri, 4 octombrie 2006
Stirile TVA aici
  • Astra Calatori - casa noua

Inaugurarea noului sediu la Astra Vagoane CalatoriProducatorul aradean de vagoane calatori a inaugurat un corp nou de cladire destinat relatiilor cu clientii.
Pregatirea a inceput de mult.
Pentru acest an, Astra Calatori si-a propus realizarea unei cifre de afaceri de 120 milioane RON, in crestere cu 20% fata de anul trecut, si deruleaza un ambitios program de investitii. 
"Inca de la privatizare am intocmit un calendar al evolutiei societatii in timp si va pot spune ca planul nostru initial a fost depasit la toate capitolele" a declarat actionarul majoritar al companiei Valer Blidar.
Practic procesul de pregatire a societatii in contextul aderarii Romaniei la UE a fost demarat imediat dupa privatizare. 
"Aceasta s-a facut prin masuri de restructurare si redesign a activitatii intregii societati, pornind de la organizarea fluxurilor de productie si terminand cu implementarea normelor europene" spune si directorul gerneral Alexandru Truta.
Fara emotii
De aceea mari emotii privind viitorul Astrei in conditiile aderarii tarii la UE nu sunt, mai ales ca firma aradeana a implementat asa numitele "euro-norme, s-a realizat certificarea Astra in raport cu normele europene cerute de industria producatoare a materialului rulant" cum preciza directorul general Truta. 
Achizitia licentei de fabricatie vagoane de la Alstom De Ditrich a fost si o ocazie pentru aradeni de a cunoaste mai exact "mentalitatea firmelor vest-europene" ceea ce a facilitat stabilirea de relatii cu alte firme constructoare de material rulant din Europa: impreuna cu Alstom Franta au fost modernizate 100 vagoane calatori si in cooperare cu Siemens Germania au fost construite 63 automotoare Desiro, ambele contactate de CFR Calatori.
Valer Blidar invita la vizitarea noului sediu"Relatiile de colaborare cu cele mai mari firme de profil din lume au facut ca Astra sa fie cunoscuta pe cele mai pretentioase piete, nu numai in zonele traditionale in perioada comunista. Practic aproape 50% din productia companiei aradene este destinata pietei interne, principalii clienti fiind SNTFC "CFR Calatori" pentru care Astra va livra 18 vagoane moderne si Siemens, iar cealalta parte este livrata la extern unor clienti din Iran si Egipt. Cu ocazia inaugurarii "noii case" a Astrei Calatori, Valer Blidar a remarcat ca saltul calitativ realizat in productia Astra ca si costul mentenantei produselor aradene au facut ca Ministerul Transporturilor respectiv CFR Calatori sa-si indrepte atentia spre producatorii interni".
Partener egal
Pe de alta parte "relatiile de colaborare cu cele mai mari firme de profil din lume au facut ca Astra sa fie cunoscuta pe cele mai pretentioase piete ca partener egal. De curand ne-am intors de la Targul international de material rulant de la Berlin, INNOTRANS, cel mai mare targ de profil de pe glob, unde a fost semnat cu contract de colaborare cu STADLER (Elvetia), companie care realizeaza anual din productia de material rulant circa un miliard de euro. Primul proiect in care ne-am hotarat sa participam impreuna va fi licitatia organizata de CFR Calatori pentru fabricarea trenurilor electrice" a precizat Valer Blidar.
Pentru acest an, Astra Calatori si-a propus realizarea unei cifre de afaceri de 120 milioane RON, in crestere cu 20% fata de anul trecut, si deruleaza un ambitios program de investitii. 
"Inca de la privatizare am intocmit un calendar al evolutiei societatii in timp si va pot spune ca planul nostru initial a fost depasit la toate capitolele" a declarat actionarul majoritar al companiei Valer Blidar. Practic procesul de pregatire a societatii in contextul aderarii Romaniei la UE a fost demarat imediat dupa privatizare. 
"Aceasta s-a facut prin masuri de restructurare si redesign a activitatii intregii societati, pornind de la organizarea fluxurilor de productie si terminand cu implementarea normelor europene" spune si directorul gerneral Alexandru Truta.

D.S. - Adevarul

  • Expozitie de biblii

La Sala Clio a fost deschisa prima expozitie de biblii vechiPrima expozitie de biblii si carti liturgice s-a deschis la sala Clio! 
Expozitia reuneste peste 60 de volume ale bibliotecii judetene, dintre care cea mai veche dateaza de la inceputul secolului XVI. 
Prin aceasta initiativa, biblioteca incearca sa refaca istoria europeana a cartilor liturgice. 
Sirul traducerilor moderne se deschide cu opera lui Martin Luther si se incheie cu ,"Biblia, in sfarsit explicata," a lui Voltaire, un precursor al criticii biblice moderne. 
Intre ele isi gasesc locul atat traducerile lui Moses Mendelssohn, realizate pentru evreii germani, Noile testamente ale lui Erasmus si Theodor Beza, cat si versiunile in limba romana si maghiara. 

Izabela Vekas - Televiziunea Arad

  • Dezinfectia in vamile Nadlac si Varsand continua!

Dezinfectia TIR-urilor continua inca in vamaIncredibil, in vamile Varsand si Nadlac, dezinfectia TIR-urilor continua. 
Toti soferii de autocamioane de mare tonaj, indiferent de natura incarcaturii, sunt nevoiti sa plateasca o taxa de dezinfectie in valoare de 550.000 de lei vechi.
Si asta in conditiile in care Comandamentul National antiepizootic nu a dispus efectuarea dezinfectiei nici macar auto-trenurilor care transporta produse de origine animala! 
Asa-zisa dezinfectie consta in realitate prin trecerea rotilor TIR-urilor printr-o balta cu substanta dezinfectanta. 
Unul dintre conducatorii auto care a tranzitat vama Nadlac s-a declarat revoltat: "eu am in remorca tevi de aluminiu, dar am fost taxat. Vin din Norvegia si nu am mai platit nicaieri o astfel de taxa"
Un alt sofer care transporta materiale textile s-a plans ca a fost si el obligat sa plateasca taxa de dezinfectie. 
Un italian care a intrat ieri dimineata in Romania, cu un trailer gol, spune ca a scapat de taxa dupa ce a ajuns la o intelegere cu angajatul firmei care se ocupa cu dezinfectia.
Taxa perceputa de firma de dezinfectie din Nadlac este de cinci ori mai mare decat cea stipulata de lege. 
In plus, firma nu mai are autorizatie sanitar-veterinara de la inceputul lunii iulie. 
Sorin Iercan, director adjunct al DSV Arad sustine: "eu consider ca taxele incasate sunt in aceste conditii ilegale"
Zilnic, prin vama Nadlac trec intre 300 si 500 de TIR-uri. 
Un calcul simplu arata ca incasarile cu dezinfectia depasesc 300 de milioane in 24 de ore.

Observator

  • O pata pe emblema municipiului Arad Copiii sunt obligati sa cerseasca de la varste fragede

Cersetori din toate zonele tarii s-au aciuat in AradDaca romanii s-au ales cu ceva dupa Revolutie, acel "ceva" consta in  cersetorii de care nu mai scapam orice am face. 
Desi organele competente sustin ca fac tot ce le sta in putinta ca cersetoria sa dispara din marile orase, tot nu se intampla nimic. 
Ei sunt peste tot, in tramvaie, in baruri, restaurante,  piete, practic locurile  sunt impanzite de ei.  
De gari si autogari nici nu mai vorbim. Acolo este cuibul lor. 
Sunt persoane  care cersesc de ani buni de zile, s-au obisnuit asa si nu fac nimic pentru a scapa de aceasta "meserie". 
Au invatat locurile unde le merge mai bine, au prins slabiciunile oamenilor. 
Anii de cersit i-au invatat cum sa traiasca, si inca destul de bine. 
De multe ori un functionar sau orice alt bugetar nu are  bani in buzunar cat are un cersetor.  
La noi in Arad, este cunoscut faptul ca majoritatea cersetorilor sunt din alte zone ale tarii. 
Au venit in vest pentru ca au auzit,  ca aici lumea este mai instarita. 
Majoritatea nu au casa. Foarte putini din cei care cersesc au si unde sa stea. 
Unii se fac ca sufera de un handicap, ba nu vad, ba nu pot vorbi, iar oamenilor li se face mila de ei si le intinde cate un banut. 
"Noi nu suntem din Arad, am venit din Bistrita, umblam asa prin toata tara, dormim pe unde apucam, am pierdut casele, nevestele ne-au lasat. Am dat in patima bauturi, nu ne mai angajeaza nimeni, asa ca ne-am apucat de cersit. Cu banii obtinuti ne cumparam mancare, bautura si tigari. Dormim la tevi", a declarat Ioan Savu, care era impreuna cu alt coleg de cersit, ambii veniti in Arad de cateva luni. 
Macar cei doi au recunoscut  ca banii ii cheltuiesc mai mult pe bautura.  
Ei nu cersesc pe la colturi, ci pur si simplu te opresc pe strada si cere cativa lei. 
Textul lor suna cam asa "Nu imi dati si mie cativa banuti, as vrea sa beau ceva, ca sunt necajit, si trebuie sa imi inec amarul vietii".  
La prima vedere lumea se uita ciudat la ei, unii le mai dau, altii ii trimit la munca. 
Aceasta categorie de cersetori este mai pasnica. 
Mai sunt insa cei din tramvaie, care in fiecare dimineata, incep cu acelasi text. 
Acolo majoritatea sunt minori, se pun in genunchi, spun o rugaciune, pe care au invatat-o (n.n. nici aia nu este pronuntata corect), dupa care intind mana, cu o privire de misca si muntii din loc, de iti fac mila si le dai. 
Desi sunt buni de lucru cersetorii prefera sa apeleze la mila publica Partea proasta aici este ca tot timpul sunt asteptati de adultii care le iau bani, iar ei tot imbracati saracacios sunt si murdari.  
Uneori miroase in tramvai de nu poti sta.  Mai mult de atat o fetita, care nu era trecuta de 10 ani, ne-a spus ca daca nu strange o anumita suma de bani pe zi nu are ce cauta acasa. 
"Mai am cinci frati. Pe mine si pe inca o sora ne trimite sa facem un ban. Nu ne intoarcem pana nu strangem suficienti banuti de mancare pentru fratiori", a declarat micuta. 
Intrebarea noastra si a cetatenilor de rand care le dau bani pentru ca li se face mila este aceea, ca de ce cei de la Protectia Copilului si alte Institutii care apara drepturile copilului nu se sesizeaza. 
De ce intr-un oras aproape de granita, care practic este oglinda Romaniei nu ia nimeni nici o masura? 
De ce la noi nu exista programe prin care aceste familii sa fie ajutate?
"Ne-am saturat ca in fiecare dimineata sa auzim aceeasi poveste, sunt asa de multi, ca ti-ar trebui cateva sute bune sa ii ajuti pe toti. De copii ne este mila, dar mai sunt si doi barbati care cersesc, unul spune ceva versete din Biblie, iar celalalt are aceiasi poveste de fiecare data, ca are multi copii, nu are ce le da de mancare si asa mai departe. Lumea ii crede si le da. Dar eu stiu ca unul dintre ei are o casa mai frumoasa ca a mea, este din sat cu mama. Vine in Arad cerseste si pleaca plin de bani inapoi. Noi gresim ca le dam. I-am invatat prost", ne-a declarat Marieta, vanzatoare la unul din supermarket-urile din Arad. 
Adevarat ca noi i-am invatat asa, poate daca nimeni nu le-ar mai da, cersetoria s-ar starpi. 
Dar nu poti rezista rugamintilor si privirilor triste pe care le au. 
Fiecare are povestea lui, impresionanta de fiecare data, daca o asculti te apuca mila si ii ajuti. 
Ca daca nu ii dai risti sa te i-a si la injuraturi. 
"Pe oamenii batrani, care sufera un handicap ii intelegem. In Piata Mica este un barbat si o femeie, pe care ii ajut cu cate un banut de cate ori trec, dar la astia care pot sa mearga la lucru, nu le dau nimic", a declarat Constantin Iordache. 
Un alt loc impanzit de cersetori este Piata Auto, acolo duminica de duminica se duc si cersesc mancare.  
Sunt oamenii care merg in piata doar sa manance, dar din pacate nu de fiecare data le pica bine mancarea, deoarece se gaseste cate un cersetor, de aproape iti ia din mana ce mananci, se roaga de tine pana ii dai. 
"Vin zilnic in piata, nu stiu de ce nu exista oamenii ai legi care sa nu ii lase chiar asa sa isi faca de cap. Le dau si eu nu zic, dar chiar asa sa stea sa se uite in gura noastra nu se poate. Ar trebui sa se i-a masuri. Aradul a devenit un oras plin de cersetori, chiar nu se poate face nimic pentru oprirea lor?", a declarat Andrei. 
Exemplele de locuri in care exista cersetori ar putea continua. 
Mai sunt insa si o parte dintre ei care nu accepta sa fie ajutati pe degeaba, aceea au demnitate, se duc pe la alimentari, baruri, restaurante si cer ceva de lucru. 
Ca de exemplu sa care gunoiul, sa mute lazile, sa mature si de abia dupa aceea isi cer rasplata. 
Oare cand se vor invata toti sa le urmeze exemplul si cand organele competente se vor sesiza? 
Este o vorba "la munca nu la intins mana", ne intrebam cand va fi  respectata?

Claudia Untaru - Informatia Aradului

  • "Nu rezultatele sunt ingrijoratoare, ci jocul echipei"

Antrenorul Lacatus se declara nemultumit de jocul echipei UTAUltimele prestatii ale echipei UTA nu au convins, iar aradenii au coborat pe locul zece in ierarhie.
Mai mult decat atat, rezultatele nu au fost conform asteptarilor, in aceste cinci etape scurse intre doua intreruperi stagionale. 
Daca Lacatus dorea sa obtina sapte sau opt puncte din meciurile cu Dinamo, Gloria Bistrita, Poli Iasi, CFR Cluj si Otelul Galati, asteptarile i-au fost contrazise. 
Astfel, aradenii au acumulat doar trei puncte, langa cele zece adunate in startul sezonului, cand au surprins pe toata lumea.  
Entuziasm sau valoare
Desele accidentari, alaturi de care s-au adaugat si suspendarile lui Hidisan si Rusu, coroborate cu scaderea de forma a echipei, au facut ca zestrea de puncte a ros-albilor sa nu fie mai consistenta. 
Dar nu cuantumul de puncte este cel care deranjeaza staff-ul tehnic si, in special, pe antrenorul principal Marius Lacatus. 
Absenta unui joc cursiv, alert, plin de ambitie doare cel mai mult. 
"Nu ar trebui sa fim ingrijorati pentru ca am obtinut trei puncte din aceste cinci etape. Jocul este in suferinta si, din pacate, nu avem explicatii pentru acest lucru", a declarat Lacatus, pentru care lipsa elanului din debutul competitional nu constituie o explicatie.
"M-as bucura sa fie doar entuziasmul cel care a disparut. Ar insemna ca jucatorii au valoare si detin resurse sa faca din nou jocuri mai bune. Nu stiu ce sa cred. Poate asta ne e valoarea", a mai spus "Fiara". Antrenorul este dezamagit de faptul ca jucatorii care beneficiaza de o sansa, din postura de rezerve in echipa, nu profita de ea. „Jucatorii de pe margine vad ce observatii fac in timpul meciului, dar cand intra in teren joaca la fel sau chiar mai slab decat cei pe care ii inlocuiesc, in loc sa o faca mai bine", afirma tehnicianul "Batranei Doamne".
"Fiecare va juca atunci cand merita"
Desi echipa a fost schimbata de la meci la meci, de multe ori fortat, din cauza indisponibilitatilor din lot, atitudinea si motivatia jucatorilor lasa de dorit. 
"La UTA nu conteaza numele, ci modul cum se pregateste fiecare. Nu avem jucatori care, daca lipsesc, nu avem cu cine sa ii inlocuim.
Fiecare va juca atunci cand consider eu ca merita, dupa forma sau atitudinea pe care o arata"
, a spus Lacatus, dojenindu-i pe jucatorii care au lasat-o mai moale la antrenamente.  
Una peste alta, clasarea la mijlocul clasamentului, cu 13 puncte si "-2" la "adevar" a fost asteptata la UTA. 
"Am avut jocuri acasa cu Farul, Steaua, Rapid, CFR Cluj, ca de meciul cu Bistrita nici nu vreau sa imi amintesc. Suntem in grafic, as putea spune, daca privim linia de clasament a echipei si punctele pe care le avem", a conchis Lacatus.

Bogdan Cioara - Evenimentul Zilei (Edita de Vest)


Cautare in arhiva Virtual Arad

   Search this site                 powered by FreeFind
 


Publicitate

  Imobil de vanzare


Colectivul de redactie: Draghi Puterity, Gheorghe Puterity, Trutiu Florin.


O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia deVest), Romania Libera, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, Astra Aradeana, Informatia Aradului,TV Arad, Info TV.


 

[Home] [Stiri] [Jurnal TVA] [Arhiva de stiri] [Agenda telefonica] [Advertising] [Multimedia] [Galeria foto] [Catedrala] [Harta orasului]
[Informatii] [Istorie] [Link-uri] [Guest book] [Message board] [Localitati din Arad] [Despre noi]