CNSLR Fratia a tras ieri un semnal de alarma autoritatilor.  La SC Scala (cunoscuta aradenilor ca Ziridava) se anunta concedieri colective.  Si nu oricum: se pare ca din cei 133 de angajati, conducerea doreste concedierea a 109!  Reprezentantul CNSLR Fratia a punctat faptul ca angajatii de la Ziridava au primit un plan de concediere colectiva absolut haotic (pentru ca aici nu se spune data de la care va incepe aceasta actiune si nici data la care se va incheia, ci doar numarul celor care vor ramane), dar l-au primit.  Autoritatile judetene au fost informate astfel ca se vor trezi, in scurt timp, cu o problema sociala careia va trebui sa-i faca fata pentru ca peste 100 de aradeni vor ramane fara locul de munca in care au activat, unii de peste 20 de ani.  Institutiile statului care se ocupa de notificarea concedierilor (cum este cazul AJOFM) sustin ca nu au primit nici o informare de la SC Scala cu privire la un astfel de demers, asa ca informatia nu a fost luata in dezbatere de Prefectura si Consiliul Judetean.  Zvonurile sunt insa de mult pe piata, iar angajatii au inceput deja sa-si caute de lucru, dupa ce au vazut ca sindicatul nu si-a putut face auzita vocea.  Liderul CNSLR Fratia a punctat faptul ca lucrurile sunt si mai grave acolo, pentru ca decizia de concediere a fost luata de adunarea generala a actionarilor, cea constituita in 1999, pentru ca de atunci ea nu a mai fost schimbata si nici validata.  Se pare ca managerii de la Ziridava vor sa scoata spatiile din imobil la inchiriat. Adriana Barbu - Observator

Protectia cladirilor de patrimoniu este, in 2006, una dintre prioritatile municipalitatii!  Pentru a salva de la degradare cladirile de patrimoniu din Arad, administratia locala a implicat istorici, inspectoratul ptr cultura, arhitecti, fundatii si asociatii.  100 din cele 120 de cladiri de patrimoniu din Arad au fost retrocedate aradenilor, care, insa nu au bani sa le intretina.  Asa se face ca, acum Primaria cauta solutii pentru conservarea cladirilor de patrimoniu.  Palatul Neuman de pe care cad ornamentele, cladirea Preparandiei pe care statul are dreptul sa o cumpere, insa Ministerul culturii nu este interesat, fabrica de spirt si drojdie, cetatea Aradului care va trece in circuitul civil, casa Hirschl- sunt doar cateva dintre cladirile de patrimoniu din Arad.  Daca cele care gazduiesc institutii publice se renoveaza periodic, cele retrocedate fostilor proprietari se degradeaza pe zi ce trece.  Administratia locala si-a facut din protejarea patrimoniului orasului o prioritate in 2006.  Primaria sustine modificarea unor legi, dar si implicarea societatii civile in salvarea patrimoniului aradean. Izabela Vekas - Televiziunea Arad

Localnicii din comuna aradeana Sepreus au dat de gustul Internetului, dupa ce Primaria a facut o pagina de internet care sa-i ajute sa-si vanda animalele, utilajele si alte produse, in toata lumea.  Chiar si batranii din sat inteleg cat de importanta este comunicarea, dar cand e vorba de calculator, lucrurile incep sa se complice.  E greu ca la 70 de ani sa invete ce e o tastatura, un mouse si cum se acceseaza Internetul. Tocmai de aceea, primarul a angajat un indrumator, care sa-i invete pe satcni cum sa lucreze cu calculatorul. "Elementele de baza ale unui calculator sunt tastatura, mouse-ul, iar cu tastatura se introduc toate denumirile. Cu mouse-ul se pozitioneaza cursorul si se da click stanga si se deschide pagina. Pentra a da un anunt pe internet trebuie sa folosim acest link. Ne pozitionam pe el, dam click stanga si se deschide pagina de contact, iar aici treceti numele dumneavoastra si aici o sa trecem anuntul, ca avem miei de vanzare", asa si-a inceput lectia indrumatorul Mihai Rosca.  Chiar daca toti satenii sunt interesati de tainele calculatorului si inteleg cat de important este sa navighezi pe Internet, batranii cred ca la varsta lor progresele stiintei sunt mult prea greu de deslusit...  "Ar fi mai bine sa am eu un calculator acasa, pentru ca daca ar fi in fata mea am putea sa mai lucram pe el, mai un cunoscut care te ajuta sau chiar luate cateva ore de la cineva si speram ca ne-am descurca", a declarat Gheorghe Ghise, cioban.  "Am vrut sa cumpar calculator acum cinci ani pentru ca atunci si-au cumparat si nepotii mei calculator si tot mergeam pe la ei, iar muierea a zis: iti trebuie tie la batranete Internet din acesta?", a declarat localnicul Cornel Pintea.  "Si noi am putea invata ca nu suntem analfabeti chiar daca suntem ciobani. Daca am avea putin timp, sau cineva care sa ne instruiasca", spune un alt cioban, Traian Burca. Pagina comunei Sepreus a fost accesata pana acum de peste 7000 de persoane.  Nu toti satenii au insa incredere in Internet.  "Avand mai multe calculatoare, am constatat ca se poate veni in ajutorul oamenilor care au de facut vanzari sau cumparari. Acestia vand miei, utilaje agricole si alte produse locale de aici". a declarat Teodor Pintean.  Primarul comunei aradene crede ca e doar o chestiune de timp pana cand satenii se vor obisnui cu Internetul, iar experienta lor ar putea fi un exemplu si pentru alte localitati din tara. Florin Marusca - Agenda zilei

Asa a fost... Asezata la extremitatea estica a judetului, la distanta de numai cativa pasi de Hunedoara, comuna Halmagiu se situeaza intr-o depresiune, scaldata fiind de vaile ce izvorasc din masivul muntos al Apusenilor si din lantul Zarandului.  Datata inca din anul 1359, comuna a cunoscut o dezvoltare socio-economica si culturala deosebita, asupra istoriei locului punandu-si amprenta voievodul Bibarch, voievodul Moga, Mihai Viteazul...  Flacarile revolutiilordin 1784, respectiv 1848 au mistuit-o dar nu au putut-o distruge. Dimpotriva!  In secolul XIX a devenit un oras targ, un puternic centru administrativ, religios, cultural si economic, resedinta provizorie a unor episcopi, resedinta de protopopiat ortodox si centru de plasa.  Doi halmageni au semnat actul Marii Uniri din 1918... O istorie bogata pastrata, din pacate, doar in zidurile numeroaselor monumente ridicate in acea vreme si in sufletete motilor care isi iubesc cu adevarat vatra stramoseasca. Cat despre acea inflorire socio-economica... Din ea a mai ramas doar harnicia oamenilor locului care au continuat sa-si intemeieze gospodarii serioase. ... si asa este In schimb despre nivelul ridicat de trai de alta data nu se mai poate vorbi.  Au mai ramas multe cladiri vechi si impunatoare, s-au mai construit altele, poate chiar mai frumoase, dar, totusi, saracia se resimte tot mai pregnant. Locuri de munca nu sunt, de investitori ce sa mai vorbim...Asta cu exceptia ABC-urilor.  "Chiar ma intreb de multe ori cum de nu falimenteaza. Atatea magazine mixte...la tot pasul. Zece avem numai in localitate si vreo treizeci la nivel de comuna. Foarte multe..." este de parere primarul comunei, Marin Iorga. Pe langa comert la care, dupa cum insusi edilul sef afirma, se pricepe toata lumea, nu se poate vorbi despre o anume indeletnicire a localnicilor. Fiecare isi castiga existenta cum poate: unii au mici ateliere de dogarie, altii cresc animale, cultiva pamantul, confectioneaza unelte agricole.  Insa veniturile sunt simbolice, suficiente de la o zi la alta. Si totusi, in pofida lipsurilor, primarul comunei este convins ca Halmagiul va renaste.  "Dumnezeu nu ne-a pus degeaba aici, intr-o zona atat de minunata, ocupata de oameni harnici si credinciosi. Sunt convins ca in cele din urma o sa reusim sa ne recuperam istoria". Asa va fi?!... Iar sperantele edilului nu se bazeaza pe minuni, ci pe proiecte concrete.  Din anul 2000, acesta s-a implicat intr-o serie de programe ale Uniunii Europene, care i-au facilitat deplasari in Scotia, Portugalia, Italia si implicit stabilirea unor relatii si chiar inchegarea unor prietenii cu parteneri din Europa.  "Am avut ocazia de a vedea multe, lucru care mi-a schimbat oarecum mentalitatea. Am vazut ca zone care nu se bucura de frumusetile care ne inconjoara stiu sa-si valorifice fiecare lucru pe care il au. Ei, asa vreau sa facem si la Halmagiu. Dumnezeu ne-a dat, dar noi trebuie sa promovam ceea ce avem. Si asta voi face. Intentionez sa dezvolt in comuna turismul rural, comuna fiind inclusa deja intr-o retea europeana de turism rural." Proiectul este ideal, insa pentru a putea fi pus in practica, pe langa procedurile necesare, este nevoie de schimbarea mentalitatii oamenilor de rand. "Peste tot pe unde am fost, am observat succesul asociatiilor agricole. In toata Europa, micii fermieri sunt organizati in asociatii. La noi insa, oamenii se feresc de acest tip de organizare, asociindu-le cu vechile CAP-uri. Si nu e deloc bine sa gandeasca asa. Doar impreuna, punand mana de la mana vom putea cladi ceva. Trebuie sa facem ceva distinctiv fata de alte zone, pentru a atrage atentia. Spre exemplu, in Italia exista Drumul vinului, drumul laptelui, drumul uleiului (de masline)... si aici s-ar putea face multe. Avem pamant bun, avem privelisti minunate... Putem asigura oaspetilor contort, liniste si frumusete." Chiar daca inca timid, proiectul incepe sa prinda contur.  O familie de tineri si-a deschis pe valea catre Brusturi o mica pensiune cu un restaurant si douazeci de locuri de cazare. Si cazul nu este singular...  "Sunt mai multe familii instarite care pot si care doresc sa-si amenajeze astfel de spatii pe care sa le introduca in circuitul turistic. Pentru a le ajuta, in aceasta primavara, imediat ce timpul ne va permite, vom incepe lucrarile de amenajare a drumului care, la ora actuala, este impracticabil. De asemenea, conacul familiei Betlem a fost cumparat si va fi introdus si el in circuitul turistic. Cu pasi mici, sunt convins ca Halmagiul va renaste. Avem tot ce ne trebuie in acest scop: natura, acces la lume (ne aflam la cativa kilometri de Brad -DE 79), avem numeroase monumente istorice, se pot organiza tot felul de drumetii la mormantul lui Avram Iancu, la Tebea, la Moneasa, la Ghetarul de la Scarisoara, pe muntele Gaina...in gospodarii se gasesc doar produse ecologice, oua proaspete, lapte, branza", afirma Marin Iorga, *** O lume izolata, o comoara cunoscuta, dar nevalorificata! Diana Mica - Informatia Aradului

Amanarea returului in primele doua divizii a dat peste cap planul formatiilor pregatite sa intre in competitie la finele acestei saptamani. Decizia conducatorilor din fotbal poate fi privita din unghiuri diferite.  La Arad, conducatorii au timp de respiro pentru a reorganiza situatia financiara a "Batranei Doamne". "Prelungirea vacantei cu o saptamana este buna si rea pentru UTA. Ne dezavantajeaza faptul ca echipa se afla in crestere de forma pe toate planurile si suntem avantajati in ideea in care am putea transfera unu sau doi jucatori pana saptamana viitoare. Cred ca s-a luat in graba aceasta decizie, intrucat sunt convins ca pana sambata terenurile din B3 vor fi bune de joc", a declarat Marcel Coras, director sportiv al FCM UTA. Oarecum dezamagit de aceasta situatie este Victor Rosca, antrenorul ros-albilor. "Sunt convins ca si peste o saptamana, terenurile vor fi la fel de proaste. Pana la urma, pe noi nu ne deranjeaza aceasta amanare, pentru ca ne-am pregatit pentru tot returul, nu pentru o saptamana. Sigur ca cel mai bine era sa incepem acum, conform planului de pregatire efectuat de echipa", a afirmat Rosca. Bogdan Cioara - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)