In urma cu o saptamana, in jurul salii de sport a Universitatii "Aurel Vlaicu" s-a nascut o adevarata disputa la care si-au dat concursul autoritatile locale, rectorul institutiei de invatamant si ministrul delegat Laszlo Borbely.  Diferendul a fost cauzat de declaratiile ministrului care, informat fiind despre situatia lucrarilor la sala cu pricina, a spus ca aceasta ar putea fi transferata municipalitatii spre administrare.  La momentul respectiv, rectorul UAV, prof, univ. dr. Lizica Mihut, a incercat sa demonstreze ca institutia pe care o conduce a contribuit din plin la ridicarea salii si ca numai procedurile extrem de lungi pentru achizitionarea unor aparate profesionale, au dus la taraganarea inaugurarii oficiale. Ieri, la aproape o saptamana de la momentul despre care mentionam, rectorul UAV a organizat o conferinta de presa in care a precizat, argumentandu-si cu acte, calea pe care a parcurs-o sala, de la idee la ceea ce este acum.  In primul rand, trebuie precizat ca terenul revine de drept UAV.  Astfel, potrivit unui extrasului de carte funciara nr. 15822, terenul de sub cladirile ce compun Complexul "M" din Micalaca este proprietatea Statului Roman, dar este dat spre folosinta gratuita catre universitate pe toata durata de viata a constructiilor. Avand terenul, conducerea UAV s-a gandit ca universitatea ar avea nevoie de o sala de sport si a parcurs pentru aceasta intreaga procedura ceruta de programul guvernamental prin care au fost construite, in anii trecuti, numeroase astfel de obiective.  Numai ca asa cum sta bine unei lucrari din fonduri publice, in mersul lucrurilor si-a bagat coada si dracusorul birocratiei.  Care a facut ca toata povestea sa capete o traiectorie aparte.  "Spatiul a fost dat Consiliului Municipal. Prin CLM s-au facut demersuri catre Compania Nationala de Investitii. In final, dupa ce a fost gata, CLM a primit-o si ne-a dat-o inapoi. In luna aprilie a fost emisa o hotarare prin care CLM transmite in folosinta gratuita sala si terenul aferent", explica rectorul Mihut.  Intr-adevar, potrivit HCLM 103 din 26 aprilie 2005, sala si terenul aferent au fost transmise in folosinta gratuita catre UAV.  Nu a fost semnat insa protocolul de predare primire, iar hotararea este astfel incompleta.  De atunci, asa cum a declarat ieri rectorul Lizica Mihut, angajatii UAV au trecut de mai multe ori pe la Primarie pentru a perfecta hotararea.  Cum nici acest demers nu a avut finalitate, la inceputul lunii, seful universitatii i-a trimis primarului Gheorghe Falca o scrisoare, in care arata, destul de acid, ca acesta nu si-a indeplinit promisiunile.  In fine, mai trebuie precizat ca a urmat episodul de saptamana trecuta cu ministrul delegat Borbely, dar si promisiunea rectorului de a actiona Primaria in judecata pentru a pune astfel in aplicare HCLM 103 / 2005. Rectorul Mihut a explicat si de ce nu a fost data in folosinta, chiar daca structura de baza exista.  "Nu am dat-o in folosinta pentru ca de-a lungul timpului am incercat s-o transformam dintr-o simpla sala intr-una de competitii, recunoscuta olimpic.Pentru asta am bagat 5,4 miliarde de lei. Nu-mai sauna a costat 300 de milioane de lei si racordul electric inca 1,5 miliarde de lei", a declarat prof. univ. dr. Lizica Mihut, rectorul UAV.  Cat despre sala, aceasta va fi folosita de studentii UAV, in special de cei care sunt la Facultatea de Educate Fizica si Sport, dar si de componentii celor cinci echipe sportive pe care le are universitatea.  In plus, "poate s-o foloseasca oricine, dar in conditiile impuse de noi. Vrem sa aducem competitii sportive la Arad" Calin Ghinaciu - Agenda zilei

Anul acesta brazii vor fi mai putini si mai scumpi Verzi, argintii sau artificiali, brazii pentru sarbatorile de iarna vor putea fi gasiti in curand de aradeni, in piete, centrele comerciale si supermarket-uri. Anul acesta insa preturile au crescut destul de mult si nu se stie cati dintre aradeni isi vor permite sa cumpere un brad, avand in vedere ca numai pentru cei artificiali preturile vor incepe de la un milion de lei vechi.  Cei mai ieftini brazi se pot achizitiona de la Ocoalele Silvice din judet, insa nici acestea nu au scos la vanzare prea multi. Preturi bune la Ocoalele Silvice Brazii de la Ocoalele Silvice vor putea fi achizitionati de saptamana viitoare, anul acesta urmand a fi scosi la vanzare 3.000 de pomi, din care 1000 brazi, iar restul molizi si alte tipuri de conifere de acest gen. Vasile Suciu, directorul comercial al Directiei Silvice, a stabilit preturile in functie de inaltimea bradului, pornind de la 100.000 lei pe metru.  Preturile sunt bune, dar e de asteptat ca fata oamenilor sa fie luata de comercianti, care vor adauga un adaos consistent. Costurile coniferelor cu inaltimea intre 70 de centimetri si 1,30 metri sunt: 7 lei noi molidul si 11 lei noi bradul.  Cele cu inaltimea intre 1,31 metri si 2 metri au preturi de 10 lei molidul si 16 lei noi bradul.  Pomii de iarna de la 2 metri pana la 3 metri se vand la preturi de: 13 lei noi molidul si 21,5 lei noi bradul.  Brazii in regim special care au inaltimea de peste trei metri au preturi mult mai piperate.  Cei cu inaltimea intre 5 si 7 metri se gasesc la pretul de 200 de lei noi, intre 7 si 10 metri la pretul de 400 de lei noi, intre 10 si 12 metri costa 600 de lei noi si peste 15 metri costa 1000 de lei noi.  La aceste preturi se adauga costul transportului, TVA-ul sau... adaosurile comerciantilor, care ar putea face afaceri destul de banoase cu brazii achizitionati de aici. Brazii se vor putea cumpara de la ocoalele silvice din localitatile: Barzava, Beliu, Buteni, Gurahont, Ineu, Sebis si Savarsin.  "Oricine, persoana fizica sau firma poate sa faca comenzi", ne-a mai declarat Vasile Suciu. Brazi mai putini anul acesta Pentru Craciunul din acest an, vor putea fi impodobiti mai putini brazi din recolta Directiei Silvice, pentru ca aceasta se pregateste sa retrocedeze o parte din padurile care le are in administrare si, in suprafetele respective, nu se vor executa taieri de pomi pentru Craciun.  In aceasta situatie, cei care doresc sa-si achizitioneze un brad de sarbatori mai au doua posibilitati – oferta ocoalelor silvice private si importurile.  De regula, din import sunt aduse comenzile speciale de brazi de dimensiuni mari preferate de firme si centre comerciale.  Ca o curiozitate, un brad de 10 metri din import poate ajunge pana la 3.000 euro. Pe langa acestea aradenii, mai pot sa-si cumpere si brazi din plastic.  Astfel, cei care vor sa scape de grija de a cumpara un brad la fiecare Craciun pot achizitiona unul artificial de la producatorii particulari, care nu costa foarte mult, arata destul de bine si poate fi folosit mai multi ani.  Si, din motive financiare, foarte multi aradeni prefera sa cumpere brazi artificiali.  Majoritatea pomilor artificiali sunt importati din China.  Un astfel de brad mai mic poate fi gasit in orice supermarket la preturi cuprinse intre cateva sute de mii si cateva milioane lei.  Cei putin mai mari se gasesc la preturi cuprinse intre un milion lei si patru milioane lei. Prin urmare, daca doriti sa aveti in casa un brad impodobit cu de toate, veti fi nevoiti sa cheltuiti minim vreo cinci milioane de lei. Ornamentele la pret dublu Ornamentele costa de doua ori mai mult decat bradul. O beteala costa intre 45 de mii de lei si 200 de mii de lei.  Globurile se gasesc la preturi cuprinse intre 20 de mii de lei bucata si 200 de mii de lei bucata, iar beculetele pentru instalatia electrica a pomului pot fi achizitionate la preturi de 100 de mii de lei sau 150 de mii de lei, in functie de numarul becurilor.  Anul acesta au aparut la vanzare si oameni de zapada gonflabili care pot fi cumparati la preturi cuprinse intre 800 de mii de lei si 1,2 milioane de lei. Nadia Bodran - Observator

Incepand de ieri, Connex Vodafone si-a extins serviciile 3G in sase orase noi din tara noastra (Arad, Sibiu, Oradea, Targu Mures, Pitesti si Galati), ridicand la 14 numarul total de orase cu acoperire 3G.  In cadrul conferintei de presa ocazionata de acest eveniment (si desfasurata la Hotelul Continental), Constantin Iacobescu, director regional de vanzari in cadrul companiei, a spus:  "Suntem foarte bucurosi sa anuntam extinderea retelei noastre 3G in 14 orase importante ale tarii. La sapte luni dupa introducerea servicilor 3G in Romania si la un an dupa castigarea licentei 3G, serviciile Connex Vodafone au devenit un mare succes. Viteza mai mare pentru transferul de date, apelurile video si convorbirile telefonice mai avantajoase, sunt numai cateva dintre beneficiile directe ale clientilor Connex Vodafone. Suntem dornici sa extindem, in continuare, acoperirea retelei noastre 3G si sa aducem noi servicii pe aceasta piata." Connex Vodafone 3G este o retea de mare capacitate, care asigura utilizatorilor Connex acces la o gama larga de servicii noi.  In plus, fata de video telefonie si Internet mobil rapid, utilizatorii 3G se pot bucura de televiziune in direct pe telefonul mobil si de un continut atractiv in portalul Play - de la clipuri muzicale, la video trailere sau videoclipuri cu secvente din meciurile de fotbal din divizia A, precum si alte servicii de divertisment si informatie. Clientii serviciilor pentru afaceri pot beneficia acum de avantajele oferite de 3G Mobile Connect Card, care permite conectarea rapida la Internet, Intranet si la contul de e-mail al companiei, la viteze de pana la 384 kbps. Pentru segmentul intreprinderilor mici si mijlocii, 3G Multi Office reprezinta cea mai buna solutie de comunicatii, combinand conexiunea permanenta broadband la Internet prin 3G, minute nationale si in grup incluse, precum si echipament special pentru acces simultan la serviciile de voce si date. Ofertele promotionale de lansare combina apeluri video, Internet rapid, convorbiri telefonice la tarife mai avantajoase, intr-un singur pachet, caruia i se adauga o gama extinsa de telefoane 3G, la preturi speciale. Serviciile 3G oferite de Connex Vodafone sunt diponibile si in roaming, in 11 tari, prin 12 operatori. In cadrul conferintei de presa de ieri (in toate orasele din Romania, in care au fost extinse serviciile 3G au avut loc, simultan, conferinte de presa) au fost prezentate si demonstratii detaliate ale serviciilor 3G. E. P. - Adevarul

Timp de doua zile, in tot vestul tarii vor avea loc controale comune efectuate de vamesi din Romania si Ungaria. La actiunea care se va desfasura pe principalele sosele din zonele de competenta ale directiilor regionale vamale din Oradea, Arad si Timis vor participa 16 echipaje mobile. Acestea vor efectua controale in trafic, ca sa se constate daca vamesii si-au facut datoria in combaterea fraudelor. Exercitiul romano-maghiar are loc dupa ce Aradul a gazduit o intalnire intre conducerile vamilor din cele doua tari. Sorin Trocan - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)

Micii actionari de la Sanevit i-au solicitat presedintelului Romaniei, Traian Basescu si ministrului Justitiei, Monica Macovei destituirea din functia de presedinte al Senatului a lui Nicolae Vacaroiu si trimiterea lui in instanta. Oamenii il acuza pe Vacaroiu ca ar fi falimentat Sanevit-ul si sustin ca dosarul a fost musamalizat la Parchetul General, de unde ar fi disparut toate dovezile. Importurile au falimentat Sanevit-ul Mircea Ardelean, presedintele Asociatiei micilor actionari de la Sanevit face eforturi disperate pentru recunoasterea acestora ca si actionari. Ardelean a inaintat o plangere penala impotriva lui Nicolae Vacaroiu, pe care micii actionari il vad principalul vinovat pentru ca a dat hotarare de guvern pentru importul de seringi fara taxe vamale. Alaturi de acesta mai sunt acuzati pentru abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, pedeapsa prevazuta si pedepsita de art. 246 CP, Iulian Mincu, fost ministru al Sanatatii, Nicolae Constantin, fost secretar de stat la Ministerul Finantelor Publice si Ion Pargaru, fost secretar de stat la Ministerul Comertului. Mircea Ardelean ii acuza pentru emiterea HG 392, publicata in Monitorul Oficial, conform careia erau scutite de la plata taxelor vamale seringi si ace in valoare de 10 milioane de dolari. Aceeasi propunere a fost inaintata Guvernului Romaniei, care emite HG 393, prin care a fost dublat practic importul de seringi si ace de unica folosinta. In acel moment, SC Sanevit SA Arad avea pe stoc o productie de 7 milioane de seringi si 2 milioane de ace, stoc care a crescut la 22.941.000.000 lei. In 5 decembrie 2003 Mircea Ardelean a depus dosarul 55611 la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie in care se gasea o plangere penala. Aceeasi plangere penala a dorit sa o depuna si la PNA, dar a fost refuzat si nu i-a fost inregistrata. In 26 mai 2005, Mircea Ardelean, presedintele Asociatiei micilor actionari de la Sanevit a fost chemat la Parchetul General. Dosarul s-a pierdut, mai ramasesera numai copertile din el. Au trecut mai multe luni si nu s-a intamplat nimic. Micii actionarii i-au cerut lui Basescu si lui Monica Macovei sa-l demita pe Vacaroiu si sa-l trimita in judecata pentru paguba ce le-a produs-o. De la Ministerul Justitiei si de la Palatul Cotroceni lui Mircea Ardelean i s-a comunicat ca plangerea penala 55611/15.12.2003 a fost trimisa la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie din Bucuresti si face obiectul dosarului 598/P/2005. Facuta de stat si lichidata tot de el? Sanevit SA Arad a fost construita cu un imprumut garantat de stat. Prin HG 816/7.12.1991, primul ministru de atunci, Theodor Stolojan autoriza Ministerul Economiei si finatelor sa acorde garantia pentru creditul extern de 37 milioane de dolari care urma sa fie primit de catre SC Arcasrom SA Bucuresti de la Banca Populare di Novara din Londra, Anglia pentru achizitionarea de aparatura pentru Sanevit SA Arad. Cu aceasta aparatura, acum se produc oua kinder pentru ca Sanevit sa nu-si inchida definitiv portile. "Si acum Ministerul Sanatatii mai are datorie la Sanevit de peste 5 miliarde de lei", sustine Mircea Ardelean, presedintele Asociatiei micilor actionari de la Sanevit. El reprezinta peste 2000 de persoane fizice care au cumparat actiuni de la Sanevit. Datorita situatiei din sistemul sanitar, Sanevit Arad a dat seringi unifolosibile si ace pentru spitale, iar banii nu i-a mai primit inapoi. "Ministerul Sanatatii a luat pe datorie seringi. Avea 18 miliarde de inapoiat. La Sanevit s-au calculat penalitati, dar la Ministerul Sanatatii, adica la stat, nu. Ne-au furat", declara presedintele Asociatiei micilor actionari de la Sanevit. Din cauza datoriilor mari pe care Sanevit le-a avut, fabrica de se-ringi unifolosibile a ajuns la AVAB si de acolo la Ministerul Sanatatii, de unde a fost preluata din nou de urmasa AVAB. In decursul acestui transfer, micii actionari au disparut. Doru Sava - Adevarul