Ambele sindicate din invatamantul aradean au fost pentru continuarea grevei generale.  In cursul zilei de ieri am luat legatura cu cei doi lideri, de la care am aflat ca majoritatea dascalilor aradeni erau in continuare nemultumiti de ultima varianta a acordului propus de echipa de negociatori a Primului Ministru in 27 noiembrie 2005. Astfel salariatii afiliati la Sindicatul Democratic din Invatamant Arad, lider prof. Danut Ienesescu, erau pentru continuarea grevei in procent de 67,85%.  Pana la orele 13.50, dintr-un numar de 2320 membri de sindicat au raspuns 1468 salariati, dintre care 996 erau pentru continuarea grevei, 273 pentru suspendarea grevei dar nesemnarea acordului si 199 pentru incetarea grevei.  In privinta angajatilor din invatamant afiliati la Sindicatul Liber din Invatamant Arad - lider prof. Maria Buruc, procentul de continuare a grevei generale era de 70%, ceea ce inseamna ca 2400 salariati erau pentru greva si 1000 pentru reluarea cursurilor.  In cursul zilei de ieri, cei doi lideri aradeni au transmis pozitia sindicalistilor referitoare la greva generala, pentru a fi centralizate in Colegiul liderilor FSLI.  La nivelul Federatiei Sindicatelor Libere insa, procentul majoritar a fost pentru incetarea grevei, ceea ce s-a intamplat la toate sindicatele din invatamant pe plan national. Nemultumirile membrilor de sindicat din invatamant se refera la:  - cresterea salariala diferentiata fara specificarea unei grile, ceea ce creeaza tensiuni intre cadrele didactice; u procentul de 5% din PIB care nu este cuprins in proiectul de buget de la bugetul de stat; u necuprinderea personalului nedidactic intre eventualii beneficiari ai cresterilor salariale;  - mentinerea titularizarii in invatamant nu este garantata, nefiind specificat pana cand;  - in acord nu sunt cuprinse unele revendicari care au stat la baza grevei generale, cum ar fi acordarea tichetelor de masa, anularea Ordonantei de Urgenta 63/2005.  Cu toate acestea, la nivel national liderii de sindicat au hotarat incetarea grevei generale si reluarea cursurilor.  In urmatoarele zile vom reveni cu problemele legate de recuperarea orelor pierdute pe perioada grevei si cu precizari privind punerea in practica a acordului Guvern-Sindicate. Catalina Latu - Adevarul

Sambata seara, la Muzeul de Arta Arad s-au adunat peste o suta de persoane ce au dorit sa fie alaturi de membrii celui mai reprezentativ grup romanesc al artei multimedia – Kinema Ikon, atelier ce functioneaza pe langa Complexul Muzeal Arad.  Evenimentul a marcat implinirea a nu mai putin de 35 de ani de activitate Kinema Ikon, expozitia dedicata acestei aniversari fiind deschisa, la Arad, doar pentru doua zile – sambata si duminica. De ce?  Pentru ca o astfel de expozitie reprezinta si un efort financiar deosebit, inchirierea computerelor si videoproiectoarelor instalate in sali costand mult. Oricum, mai fericiti sunt bucurestenii, care de doua luni au posibilitatea sa treaca prin expozitia retrospectiva a grupului, gazduita de Muzeul National de Arta Contemporana. Radacinile Kinema Ikon se regasesc in anul 1970, atunci cand un grup de intelectuali infiinteaza un cineclub sub auspiciile caruia realizeaza filme pe 16 milimetri.  Avand la indemana o tehnica aproape rudimentara, membrii grupului reusesc sa realizeze filme – experiment, remarcandu-se atat prin agresivitatea explorarii imaginilor ciudate, cat si prin ineditul decupajelor.  Unii dintre membrii atelierului pleaca in strainatate, fapt care il face acum, dupa 35 de ani de experienta, pe cel care a fost initiatorul miscarii, Gheorghe Sabau, sa spuna ca, din pacate, startul in privinta filmelor experimentale a fost pierdut de Kinema Ikon.  In momentul in care au fost prezentate la Paris cateva dintre aceste filme, desi erau foarte interesante, nu au adus nimic nou in domeniu, Europa Occidentala fiind deja obisnuita cu astfel de productii.  Totusi, filmele Kinema Ikon au reusit sa faca o impresie buna si sa impresioneze. O data cu adoptarea computerului – ca mijloc primordial al productiei artistice – si intrarea in epoca multimedia aduce un nou suflu Kinema Ikon – ului.  Apeland la experimente "mixed-media", orientandu-se inspre lucrarile hypermedia interactive pe suport electronic, Kinema Ikon reintra – cam din 1994 – in atentia Occidentului.  O data cu trecerea la noua modalitate de exprimare, grupul participa la manifestari internationale de mare anvergura, lucarile lui fiind prezentate in mari galerii europene de arta contemporana.  In anul 2003, Kinema Ikon reprezinta Romania la Bienala de la Venetia, unde lucrarea colectiva "alterim.exe-2" si lucrarile pe suport electronic "esoth Eric" si "net.art kit" (acestea din urma realizate de cel care semneaza Calin Man) sunt primite cu mare entuziasm de cei angrenati in arta contemporana europeana si mondiala. Kinema Ikon reprezinta nu doar un fenomen, ci si o stare de spirit.  Iar pentru cei care au fost sambata seara la Muzeul de Arta din Arad experimentul la care au fost invitati sa participe a fost cu totul inedit.  In orice expozitie, in orice muzeu, vizitatorii sunt atentionati prin afise sa nu atinga exponatele.  La Retrospectiva Kinema Ikon, lucrurile au stat cu totul invers.  Indemnul "Click-uiti in voie!" adresat de Gheorghe Sabau i-a facut pe cei care l-au si urmat sa intre in lumea hypermedia Kinema Ikon.  Pentru ca atunci cand pui mana pe mouse si "click-ui" in voie, lucrarile lor prind o alta viata si te fac sa simti – macar pentru un dram de secunda – ca poti face parte dintr-o lume pe care foarte putini dintre noi o inteleg.  Dar, Kinema Ikon – unul dintre cele mai longevive grupuri artistice europene – denota ca va merge, cu siguranta, mai departe, construindu-si o istorie intr-o maniera aparte, inventata si mereu transformata de membrii sai mai vechi sau mai noi.  Imbucurator este faptul ca alaturi de cei care lucreaza de ani de zile apar tot mai multe nume noi.  Gheorghe Sabau – care este si profesor la Liceul de Arta "Sabin Dragoi" – a avut marea bucurie de a descoperi tineri a caror varsta abia trece de 16 ani care considera computerul nu doar un obiect indispensabil al vietii cotidiene, ci si un mijloc ce poate ajuta la exprimarea artistica. Mihaela Cerna - Observator

Regele Mihai solicita sa-i fie retrocedate peste 2600 hectare de padure in Comuna Birchis din Judetul Arad.  Reprezentantii fostului suveran al Romaniei au depus la Primaria comunei actele doveditoare, acte care au fost validate de comisia locala de fond funciar urmand sa treaca prin comisia judefeana. In anul 1945, Majestatea Sa Regele Mihai I a cumparat de la Contesa Ecaterina Teleki, 2630 hectare de padure situata pe raza Comunei Capalnas din judetul Arad.  Pentru a nu lasa localnicii fara nici un metru patrat de padure, Majestatea Sa a donat comunei, 290 de hectare.  Singura speranta a satenilor este acum ca Regele sa recunoasca aceasta donatie.  Majoritatea localnicilor lucreaza in exploatarea forestiera.  Daca suveranul nu va continua exploatarea, ei vor ramane fara nici o sursa de venit. In comuna Birchis, de care apartine satul Capalnas isi duc veacul peste 2000 de oameni.  Cei mai multi dintre acestia isi castiga existenta din exploatarea forestiera.  Ei sunt convinsi ca Regele va continua exploatarea mai ales ca este vorba despre o padure seculara.  "Este o padure in care sunt pomi de 35 de ani, dar si de 120 de ani care trebuie exploatati", a declarat Ionica Banajan, seful Ocolului Silvic Valea Mare.  Localnicii spun ca e dreptul Regelui sa-si revendice padurea si ca ei cred ca va continua sa o exploateze.  Primaria Comunei Birchis va ramane faranici un metru patrat de padure daca Regele isi va redobandi proprietatea.  "Localnicii spera ca Regele sa recunoasca donatia pe care a facut-o in anul 1945 si cele 290 hectare sa ramana ale Primariei", a declarat loan Gutu, Primarul Comunei Birchis.  La Primarie au fost depuse, pana acum, aproape 180 de cereri de retrocedare de imobile si de terenuri.  Primarul spune ca nu va fi o problema ca Regele Mihai sa reintre in posesia celor peste 2600 de hectare de padure, Primaria comunei dispunand de rezerve suficiente.  Florin Marusca - Agenda zilei

Saptamana trecuta, dirijorul dr. Dorin Frandes si violoncelistul Razvan Suma ne-au tansportat in lumea sonora a clasicismului. Daca i-ar veni cuiva ideea de a sustine programe numai cu lucrarile simfonice si concertante ale lui Wolfgang Amadeus Mozart si Joseph Haydn, nu i-ar ajunge patru stagiuni. Spre uimirea noastra,  am asista atunci la permanente innoiri, uneori surprinzatoare, pe care cei doi clasici le-au adus limbajului muzical, treptat si uneori surprinzator, invatand totodata ce insemna evolutie pe termen relativ scurt. Programul audiat de noi a inceput cu Uvertura operei Don Giovanni de Mozart, ce preludiaza ultimele simfonii ale celebrului muzician, cu o noua sa dramaturgie muzicala. Orchestra lui Dorin Frandes a sugerat lupta contrariilor si coexistenta lor: pe de o parte caracterizarea Comandorului din Andante, in tonalitate minora, pe un ritm punctat fatidic, ca simbol al destinului, pe de alta, in Allegro si tonalitate majora, personajul Don Juan, simbol al vietii si virilitatii, cu ciudateniile lui. Razvan Suma, de prezenta caruia poate isi mai amintesc unii, aflat pe un drum ascendent, ne-a prezentat o lucrare mai rar cantata, Concertul in Do major pentru violoncel si orchestra de Joseph Haydn. Tanarul solist, pe care orchestra l-a urmarit fidel, a imbinat tehnica si muzicalitatea pe care compozitorul le-a cultivat pe parcursul intregii lucrari cu o admirabila naturalete. Din seria de peste 40 de simfonii, numar dus de unii cercetatori catre 60, cu lucrari de acest gen nedefinitivate ale lui Mozart, orchestra Filarmonicii a dat viata celei cu nr. 35, Haffner. Interpretii au dinamizat tema energica a primei parti, capabila de surprinzatoare prefaceri, generand diverse stari si expresii, miscare pentru care Mozart insusi recomanda o executie "infocata". Orchestra lui Dorin Frandes a reliefat apoi frumusesea, lirismul, nobletea discursului  partilor mediane, Andante si Menuetto-Trio. Daca Menuetul a imbinat energia cu delicatetea, in Trio am avut parte de o expresie fluenta, de o simplitate cuceritoare. Aceesi interpreti au evidentiat in Final cantabilitatea, luminozitatea, dar si vigoarea si "entuziasmul inchinate bucuriei si vietii roditoare". Hugo Hauptmann - Virtual Arad

Indiferent de rezultatul obtinut la Hunedoara, Victor Rosca a fost asigurat de conducerea clubului ca va continua in functia de antrenor la UTA si dupa incheierea turului.  "Ati incercat sa iesiti in presa numai cu scandaluri. Eu doresc continuitate la echipa. Nu vine Tataran antrenor, ci ramane Rosca", a spus Duckadam, managerul general de la UTA.  "Eu nu am venit la Arad sa ma imbogatesc. Copiii mei au tot ce le trebuie. Nu tin de scaun si dupa ce voi prezenta conducerii rapoartele privind analiza echipei, a jucatorilor in parte si un plan de pregatire in iarna, se va hotari daca imi prelungesc sau nu contractul cu UTA", a afirmat Rosca. Meci Duckadam – Falca Duckadam va avea in zilele urmatoare o intalnire cu primarul Aradului, Gheorghe Falca, pentru a clarifica situatia clubului fanion de pe Mures.  "Eu am venit la UTA cu ideea de a construi o baza sportiva pentru centrul de copii si juniori, unde sunt jucatori foarte talentati. Vreau sa vad cat este de serioasa afirmatia domnului Falca privind acordarea pentru UTA a unei sume de bani din vanzarea stadionului CFR", a declarat Duckadam, promisiunea lui Falca ridicandu-se la un milion de euro (din 3,2 milioane euro).  "Daca nu se face ceva concret in acest sens, eu unul nu mai sunt dispus sa continui la UTA", a mai spus "eroul de la Sevilla". Bogdan Cioara - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)