Societatile de investitii financiare n-au inghitit nici acum decizia Guvernului de a majora pragul de detinere a actiunilor la SIF-uri.  In pofida argumenteor acestora, cu toate ca statutul SIF-urilor nu era modificat, in vara, Executivul a emis o Ordonanta de urgenta prin care pragul de detinere a fost majorat de zece ori.  De la 0,1%, la 1 la suta. In cazul SIF Banat-Crisana, aceasta ar insemna 548.000 actiuni. Ordonanta 41 este in vigoare. Efectul ei vizibil pe piata de capital a fost transformarea celor cinci societati de investitii in adevarate vedete. Factori de presiune "Au existat doi factori de presiune", spune presedintele SIF Banat-Crisana, dr. Ioan Cuzman.  Pe de o parte, societatile de investitii financiare interesate sa aiba un numar cat mai mare de tranzactii, iar pragul scazut de detinere nu era atractiv pentru marii investitori.  In plus, ele incasau comision dupa valoarea tranzactiilor.  Pe de alta parte, "a existat o presiune destul de serioasa din partea unora care au fost nevoiti sa faca smecherii ca sa obtina mai multe actiuni, prin intermediul unor persoane fizice ori juridice. Pentru ca in cazul SIF-urilor, ca societati detinute public, cu milioane de actionari, legislatia interzice actiunea concertata a actionarilor. Adica actionarii nu au voie sa se inteleaga intre ei asupra unei proceduri de vot". O decizie explicita este necesara "Eu, spune Cuzman, am cerut de nenumraate ori sa se ia o decizie politica explicita: vrem sa bem laptele, ori sa mancam vaca? Cu alte cuvinte, vrem sa avem o societate detinuta public, un organism de plasament colectiv, care se adreseaza investitorilor care nu au suficienti bani pentru a cumpraa pachete de actiuni, dar pot deveni investitori importanti daca se aduna intr-un fond cu un management performant, ori vrem sa terminam cu aceste SIF-uri, ne asumam responsabilitatea si le dam cui vrem." Pentru ca, la ora actuala, performantele SIF sunt uriase.  De exemplu, pe noua luni, SIF Banat-Crisana are un profit de 542 miliarde de lei vechi.  La 35.000 lei/euro, echivalentul a 15 milioane euro.  Or, la acest profit, unora "le fac ochii ca licuricii. Cineva o sa vrea sa puna mana pe el si, daca poate, cat mai ieftin."  La o capitalizare bursiera de cca 260 milioane dolari, un procent reprezinta circa 2,6 milioane euro, 10 procente reprezinta deci 26 milioane euro.  Or, in cazul SIF-urilor, o adunare generala reprezinta cca 30-35% din capital.  Asadar, daca 20 de oameni, cu cate 1 la suta, se coordoneaza, pot hotari totul in raport cu 8 milioane de actionari. Desigur, Ioan Cuzman recunoaste ca ridicarea pragului la 1% are si avantaje. "Daca, de exemplu, am in spate 10 sau 20 de investitori puternici, intr-un anumit moment, cand se ia o decizie cu adevarat strategica, pot sa-i consult." Doar actionarii pot stabili regula jocului Aparuta parca peste noapte, in conditiile in care in Senat era in discutie un proiect de lege cu prevederi asemanatoare, si pentru a scurt-circuita procesul legislativ, "Ordonanta pragului" este considerata de presedintele SIF Banat-Crisana ca neconstitutionala.  De ce? "Pentru ca in problema proprietatii nu are dreptul sa decida nimeni: nici parlamentul, nici guvernul. Acest drept il au actionarii. Doar ei pot spune: asta-i regula de joc in actul constitutiv al societatii X private. Or, SIF-urile sunt societati 100% private."  Cuzman crede ca nu era imposbil sa se organizeze o sedintã AGA extraordinara, legala, in care actionarii sa ia o hotarare in acest sens.  Fiind insa lege, in termen de 60 de zile modificarea prevazuta a fost operata in statut.  Cu toate acestea, "parerea noastra este ca Ordonanta este neconstitutionala pentru ca a intervenit intr-un drept de proprietate. A fost ca si cum v-as spune eu sa va schimbati mobila din casa, ca nu-mi place mie culoarea." D. Sava - Adevarul

E grea viata pe piata vanzatorilor de placeri carnale. Cei implicati in ea, si nu numai din Arad, sunt in imposibilitatea de a lucra legal, caci legislatia actuala nu-i ajuta in nici un fel. Desi am putea spune fara teama de a gresi ca in acest domeniu raportul dintre cerere si oferta cunoaste un echilibru mai mult decat tentant pentru acel intreprinzator care ar dori sa-si investeasca banii in industria sexului. Nemaivorbind ca tot ce apare publicatie mai indecenta decat "Playboy"-ul isi gaseste repede o clientela care sa o cumpere. La fel si cu casetele video si DVD-urile cu filme din categoria porno. Daca mergeti la orice agentie de inchiriat casete video si DVD, veti observa cu usurinta ca filmele pomografice sunt cele mai des inchiriate. De obicei, pe aceste casete nu figureaza nici numele filmului, nici numele actorilor din rolurile principale si nici cele ale regizorului sau casei de filme care a turnat respectiva opera erotica. In Romania, nici o lege nu-ti interzice sa filmezi la tine acasa un act sexual Legea tacerii predomina si in industria filmului erotic. In Romania, nici o lege nu-ti interzice sa filmezi la tine acasa un act sexual. O prietena, doua sau un cuplu pot sa faca dragoste din placere in fata unui aparat de filmat fara sa impieteze in vreun fel jurisprudenta romana. Doar prin constrangerea celor care-l executa, ori prin santaj sau privare de libertate, numai atunci intervine politia si, mai departe, justitia. Infractiune din partea celui sau celor care filmeaza secvente porno este - chiar daca personajele se expun benevol - difuzarea inregistrarilor respective.  Daca-si tine acasa, pentru uzul pro-priu, filmele porno, atunci poate trai bine-merci pana la adanci batranete, fara sa-i bata vreun politist la usa. Cam acesta ar fi cadrul, mai mult sau mai putin legal, in care se misca producatorii, regizorii, operatorii si actorii filmelor porno.  La Arad, industria cinematografica a sexului este doar la inceput.  Si-a scos capul, prin anumite stiri, care au ajuns si la urechile noastre, doar un ghiocel de primavara pornografica. Primul studio cinematografic este in cartierul Aurel Vlaicu La Arad nu putem vorbi despre un studio cinematografic care sa respecte toate canoanele.  Cert este ca si la noi se produc filme porno, iar locul unde se filmeaza este un apartament din cartierul Aurel Vlaicu.  Cel care a avut o astfel de initiativa si a adus din Occident, pentru filmari cat mai performante, aparatura de ultima generatie, a investit in aceasta mai multe zeci de mii de euro. Pentru o zi de filmare, prostituatele primesc 2.000.000 de lei Toata afacerea a inceput acum mai bine de un an.  Fetele, racolate ca artiste porno, sunt din acelea care mai freaca trotuarul.  Sa recunoastem ca au fost alese cele mai frumoase.  Pentru o zi de filmare, cel care era investitor, producator si operator in acelasi timp; dadea prostituatelor 2.000.000 de lei.  O suma pe care o femeie cinstita o castiga cam intr-o jumatate de luna de robota la o societate comerciala.  In plus, fetelor in timpul filmarilor li se asigurau cafea, suc, pizza, hot-dog si cam tot ce le dorea inima numai sa poata filma fara sa fie stresate de oarece lipsuri, mai mult sau mai putin inventate de ele. Noul studio este axat pe lesbiene In apartamentul din Vlaicu se filmau secvente porno doar cu lesbiene.  Desigur se folosea toata recuzita vazuta de operator, sau de altii, prin capodoperele genului produse in Vest.  Nu stim unde se difuzau casetele porno filmate la Arad.  Sigur este ca nu au fost imprastiate pe langa casa si nici prin judetele limitrofe Aradului. Cum si-au pierdut actritele slujba Inainte de Sfanta Marie, prostituatele au cerut marirea indemnizatiei pentru o zi de filmare.  Unele au cerut pana la 3 milioane de lei. Lucru cu care producatorul de filme porno nu a fost de acord.  Vazand ca nu ajunge la nici o intelegere cu stelele din Arad (ele tineau la noul pret solicitat), acesta a apelat la o cunostinta din Chisinau.  Intermediarul moldovean i-a adus pentru filmarile porno "artiste" din Transnistria.  Acestea au fost multumite si cu 1,5 milioarie de lei pentru o zi de filmare.  Am discutat cu o prostituata din Arad, care filmase cu vreo trei luni in urma in Vlaicu.  Azi ii pare rau ca s-a luat dupa prietenele sale de meserie si a renuntat la filmari.  Acum tremura noapte de noapte in fata hotelului Continental in asteptarea vreunui client.  Le invidiaza pe moldovence, fetele ce le-au suflat painea alba ce o mancau filmand pentru primul investitor aradean in industria pornografica. Filmele ruleaza in Ungaria Cineva, remtors dupa multe zile dintr-o excursie in Ungaria, ne-a spus ca ar fi recunoscut intr-un film porno vazut la un prieten pe una din prostituatele locale.  Vom reveni. Tot punem noi mana pe filiera porno a Aradului. Stefan Vaida - Saptamana aradeana

Doua masini de lux, furate din Germania si Italia, au fost retinute in ultimele ore la Nadlac si Turnu. In primul caz, cetateanul german Abdurrahman O., de 25 de ani, s-a prezentat la intrarea in tara la volanul unui Mercedes, fabricat in 2005, in valoare de peste 70.000 de euro. Politistii de frontiera au constatat diferente intre seria inscrisa in certificatul de inmatriculare si cea de pe caroserie. In urma verificarilor, s-a stabilit ca Mercedesul apartinea unei firme de inchirieri auto din Germania. In celalalt caz, Vasile B., de 23 de ani, din Neamt, a incercat sa intre in Romania la volanul unui autoturism Volvo, fabricat in 2004. Autoritatile au descoperit insa ca masina fusese furata de la o italianca de 59 de ani. Sorin Trocan - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)

Sa vezi Codru Moma si apoi sa mori.  Cel putin asa spun cei care au trecut prin muntii la poalele carora fiinteaza statiuni precum Moneasa sau Dezna.  Se pare ca Dumnezeu a avut un moment de inspiratie atunci cand a dat judetului Arad aceasta zona desprinsa din Paradis. In afara de Valea Muresului sau de Valea Crisului, aradenii dornici de aer curat pot alege, fara retineri, masivul Codru Moma.  Investitiile turistice cele mai importante au fost efectuate aici.  In afara de Moneasa, nu putem spune ca Aradul ar avea cine stie ce investitii in turism.  Daca pana si taberele scolare au fost inchise una cate una, ce mai putem spune?  Stam si ne ingramadim intr-o singura statiune mai de Doamne-ajuta, cum ar fi Moneasa.  Aici ai hoteluri unde sa poti pune capul pentru un pui de somn, ai restaurante care iti alina poftele gastronomice si mai gasesti si ceva discoteci pentru eliminarea excesului de adrenalina. Sau de hormoni, dupa trebuinta. Avem cu ce Doar ca Muntii Codru Moma nu inseamna doar Moneasa.  Inseamna aer imbogatit cu ozon, inseamna ape termale, inseamna peisaje de vis si o fauna bogata.  Ecologistii europeni s-ar bucura sa descopere zona, dar cu conditia ca autoritatile locale sa le dea concedii de odihna hotilor de lemne.  O tragedie cu care se confrunta orice zona impadurita din Romania, nu doar Codru Moma.  Pe de altd parte, din punct de vedere al faunei, aici este singurul loc din judet unde mai poti sa dai bot in bot cu Mos Martin. Prin subterane Trecand mai departe, amatorii de speologie au ce vedea.  Masivul este plin de avene sau pesteri.  De la Pestera Liliecilor, un fel de garsonrera plina ochi cu "vampiri", pana la Pestera Ursilor (e adevarat, situata undeva dincolo de hotarul judetului) ai ce vedea.  Indiferent de anotimp, statiunea Moneasa este plina ochi de turisti.  La aceasta participa, poate, si autoritatile locale care au dezvoltat cateva manifestari de anvergura: Festivalul Clatitelor, Festivalul Catlanelor, Festivalul Artei Populare etc.  Din cate sustin investitorii, majoritatea turistilor provin din judejul Timis sau din Ungaria, aradenii aflandu-se undeva pe locul trei intr-un top al clientelei. Lipsuri Chiar daca, asa cum am aratat mai sus, la Moneasa nu te plictisesti, ar mai fi inca de rezolvat cateva probleme.  Schiul este doar o amintire placuta sau, in cel mai bun caz, o ocupatie pentru copii mici. Lisa partiilor de schi profesioniste este un dezavantaj major.  La fel si lipsa unor ghizi specializati, care sa te plimbe in afara statiunii.  Daca nu cunosti zona ai cele mai mari sanse sa ramai sechestrat intre hoteluri si restaurante, fara sa vezi adevarata fata a Muntilor Codru Moma. Cristian Titca - Saptamana aradeana

Timisorenii, pe punctul de a ne da o mana de ajutor Autoritatile locale par decise sa nu se lase calcate in picioare si sa nu lase  ca unul dintre cele mai ambitioase proiecte private ale Aradului sa fie ruinate. Desi s-a renuntat definitiv la ideea circuitului de Formula 1, in conditiile in care Guvernul a decis sa ia inapoi terenul facut cadou pentru acest obiectiv, reprezentantii Prefecturii s-au aratat de acord cu ideea de a face, tot la Sistarovat, un circuit de motociclism viteza. Marti dupa-masa, la sediul institutiei, prefectul a convocat o intalnire a factorilor care pot fi implicati in proiectul circuitului. In Sala Rotonda au fost prezenti, ca atare, reprezentanti ai Prefecturii, Consiliului Judetean, primariei Sistarovat, Directiei pentru Sport Arad, cei ai Federatiei Romane de Motociclism, reprezentanti de la Price Waterhouse Coopers, partea privata, reprezentata de Marius Muresan, proiectantul societatii de arhitectura pentru sport HOK, Clyde Bowen, si nu in ultimul rand reprezentanti ai Prefecturii Timis. Toti acesti factori de decizie au cazut de acord sa demareze impreuna  o ampla actiune de punere in practica a proiectului amintit si au stabilit primele etape ale acestui demers. In acest sens, Clyde Bowen, proiectantul societatii de arhitectura,  va prezenta autoritatilor ideea de ansamblu a proiectului, urmand a se efectua apoi un studiu de prefezabilitate. S-a convenit, totodata, dupa mai bine de doua ore de discutii,  ca, in paralel, fiecare parte va identifica posibilitatile legale si modalitatile in care se vor implica in proiect, ideea fiind de a se asocia sau forma un parteneriat public - privat. Proiectul va fi depus, dupa ce va fi elaborat, si ca proiect local (urmand a se face lobby pentru acesta peste tot pe unde vor calca oficialii aradeni),  dar si ca proiect regional (unde Timisul ar urma sa-si aduca aportul, prin sustinea intentiei, caz in care sansele la banii europeni sunt inzecite).  Ramane de vazut cat de repede se vor pune in miscare toti cei prezenti la intrunire, daca timisorenii vor sustine cu adevarat proiectul si cati vor ramane in lupta pana la final. Adriana Barbu - Observator