|
Stirile
Zilei |
VIRTUAL
ARAD
Suntem pe
locul
Votati-ne zilnic!
|
|
|
Joi,
27 octombrie 2005 |
|
- Presedintele
SIF Banat-Crisana vrea o decizie politica explicita:
Bem laptele, ori taiem vaca?
|
|
Societatile
de investitii financiare n-au inghitit nici acum decizia
Guvernului
de a majora pragul de detinere a actiunilor la SIF-uri.
In pofida argumenteor acestora, cu toate ca statutul
SIF-urilor nu era modificat, in vara, Executivul a
emis o Ordonanta de urgenta prin care pragul de detinere
a fost majorat de zece ori.
De la 0,1%, la 1 la suta.
In cazul SIF
Banat-Crisana, aceasta ar insemna 548.000 actiuni.
Ordonanta 41 este in vigoare.
Efectul ei vizibil pe piata de capital a fost transformarea
celor cinci societati de investitii in adevarate vedete.
Factori de presiune
"Au existat doi factori de presiune",
spune presedintele SIF Banat-Crisana, dr. Ioan Cuzman.
Pe de o parte, societatile de investitii financiare
interesate sa aiba un numar cat mai mare de tranzactii,
iar pragul scazut de detinere nu era atractiv pentru
marii investitori.
In plus, ele incasau comision dupa valoarea tranzactiilor.
Pe de alta parte, "a existat o presiune destul
de serioasa din partea unora care au fost nevoiti
sa faca smecherii ca sa obtina mai multe actiuni,
prin intermediul unor persoane fizice ori juridice.
Pentru ca in cazul SIF-urilor, ca societati detinute
public, cu milioane de actionari, legislatia interzice
actiunea concertata a actionarilor. Adica actionarii
nu au voie sa se inteleaga intre ei asupra unei proceduri
de vot".
O decizie explicita este necesara
"Eu, spune Cuzman, am cerut de nenumraate
ori sa se ia o decizie politica explicita: vrem sa
bem laptele, ori sa mancam vaca? Cu alte cuvinte,
vrem sa avem o societate detinuta public, un organism
de plasament colectiv, care se adreseaza investitorilor
care nu au suficienti bani pentru a cumpraa pachete
de actiuni, dar pot deveni investitori importanti
daca se aduna intr-un fond cu un management performant,
ori vrem sa terminam cu aceste SIF-uri, ne asumam
responsabilitatea si le dam cui vrem."
Pentru ca, la ora actuala, performantele SIF sunt
uriase.
De exemplu, pe noua luni, SIF Banat-Crisana are un
profit de 542 miliarde de lei vechi.
La 35.000 lei/euro, echivalentul a 15 milioane euro.
Or, la acest profit, unora "le fac ochii ca
licuricii. Cineva o sa vrea sa puna mana pe el si,
daca poate, cat mai ieftin."
La o capitalizare bursiera de cca 260 milioane dolari,
un procent reprezinta circa 2,6 milioane euro, 10
procente reprezinta deci 26 milioane euro.
Or, in cazul SIF-urilor, o adunare generala reprezinta
cca 30-35% din capital.
Asadar, daca 20 de oameni, cu cate 1 la suta, se coordoneaza,
pot hotari totul in raport cu 8 milioane de actionari.
Desigur, Ioan Cuzman recunoaste ca ridicarea pragului
la 1% are si avantaje. "Daca, de exemplu,
am in spate 10 sau 20 de investitori puternici, intr-un
anumit moment, cand se ia o decizie cu adevarat strategica,
pot sa-i consult."
Doar actionarii pot stabili regula jocului
Aparuta parca peste noapte, in conditiile in care
in Senat era in discutie un proiect de lege cu prevederi
asemanatoare, si pentru a scurt-circuita procesul
legislativ, "Ordonanta pragului"
este considerata de presedintele SIF Banat-Crisana
ca neconstitutionala.
De ce? "Pentru ca in problema proprietatii
nu are dreptul sa decida nimeni: nici parlamentul,
nici guvernul. Acest drept il au actionarii. Doar
ei pot spune: asta-i regula de joc in actul constitutiv
al societatii X private. Or, SIF-urile sunt societati
100% private."
Cuzman crede ca nu era imposbil sa se organizeze
o sedintã AGA extraordinara, legala, in care actionarii
sa ia o hotarare in acest sens.
Fiind insa lege, in termen de 60 de zile modificarea
prevazuta a fost operata in statut.
Cu toate acestea, "parerea noastra este ca
Ordonanta este neconstitutionala pentru ca a intervenit
intr-un drept de proprietate. A fost ca si cum v-as
spune eu sa va schimbati mobila din casa, ca nu-mi
place mie culoarea."
D.
Sava - Adevarul
|
|
|
E
grea viata pe piata vanzatorilor de placeri carnale.
Cei implicati in ea, si nu numai din Arad, sunt in
imposibilitatea de a lucra legal, caci legislatia
actuala nu-i ajuta in nici un fel.
Desi am putea spune fara teama de a gresi ca in acest
domeniu raportul dintre cerere si oferta cunoaste
un echilibru mai mult decat tentant pentru acel intreprinzator
care ar dori sa-si investeasca banii in industria
sexului.
Nemaivorbind ca tot ce apare publicatie mai indecenta
decat "Playboy"-ul isi gaseste repede o
clientela care sa o cumpere.
La fel si cu casetele video
si DVD-urile cu filme din categoria porno.
Daca mergeti la orice agentie de inchiriat casete
video si DVD, veti observa cu usurinta ca filmele
pomografice sunt cele mai des inchiriate.
De obicei, pe aceste casete nu figureaza nici numele
filmului, nici numele actorilor din rolurile principale
si nici cele ale regizorului sau casei de filme care
a turnat respectiva opera erotica.
In
Romania, nici o lege nu-ti interzice sa filmezi la
tine acasa un act sexual
Legea
tacerii predomina si in industria filmului erotic.
In Romania, nici o lege nu-ti interzice sa filmezi
la tine acasa un act sexual.
O prietena, doua sau un cuplu pot sa faca dragoste
din placere in fata unui aparat de filmat fara sa
impieteze in vreun fel jurisprudenta romana.
Doar prin
constrangerea celor care-l executa, ori prin santaj
sau privare de libertate, numai atunci intervine politia
si, mai departe, justitia.
Infractiune din partea celui sau celor care filmeaza
secvente porno este - chiar daca personajele se expun
benevol - difuzarea inregistrarilor respective.
Daca-si tine acasa, pentru uzul pro-priu, filmele
porno, atunci poate trai bine-merci pana la adanci
batranete, fara sa-i bata vreun politist la usa.
Cam acesta ar fi cadrul, mai mult sau mai putin legal,
in care se misca producatorii, regizorii, operatorii
si actorii filmelor porno.
La Arad, industria cinematografica a sexului este
doar la inceput.
Si-a scos capul, prin anumite stiri, care au ajuns
si la urechile noastre, doar un ghiocel de primavara
pornografica.
Primul
studio cinematografic este in cartierul Aurel Vlaicu
La
Arad nu putem vorbi despre un studio cinematografic
care sa respecte toate canoanele.
Cert este ca si la noi se produc filme porno, iar
locul unde se filmeaza este un apartament din cartierul
Aurel Vlaicu.
Cel care a avut o astfel de initiativa si a adus din
Occident, pentru filmari cat mai performante, aparatura
de ultima generatie, a investit in aceasta mai multe
zeci de mii de euro.
Pentru
o zi de filmare, prostituatele primesc 2.000.000 de
lei
Toata
afacerea a inceput acum mai bine de un an.
Fetele, racolate ca artiste porno, sunt din acelea
care mai freaca trotuarul.
Sa recunoastem ca au fost alese cele mai frumoase.
Pentru o zi de filmare, cel care era investitor, producator
si operator in acelasi timp; dadea prostituatelor
2.000.000 de lei.
O suma pe care o femeie cinstita o castiga cam intr-o
jumatate de luna de robota la o societate comerciala.
In plus, fetelor in timpul filmarilor li se asigurau
cafea, suc, pizza, hot-dog si cam tot ce le dorea
inima numai sa poata filma fara sa fie stresate de
oarece lipsuri, mai mult sau mai putin inventate de
ele.
Noul
studio este axat pe lesbiene
In
apartamentul din Vlaicu se filmau secvente porno doar
cu lesbiene.
Desigur se folosea toata recuzita vazuta de operator,
sau de altii, prin capodoperele genului produse in
Vest.
Nu stim unde se difuzau casetele porno filmate la
Arad.
Sigur este ca nu au fost imprastiate pe langa casa
si nici prin judetele limitrofe Aradului.
Cum
si-au pierdut actritele slujba
Inainte
de Sfanta Marie, prostituatele au cerut marirea indemnizatiei
pentru o zi
de filmare.
Unele au cerut pana la 3 milioane de lei. Lucru cu
care producatorul de filme porno nu a fost de acord.
Vazand ca nu ajunge la nici o intelegere cu stelele
din Arad (ele tineau la noul pret solicitat), acesta
a apelat la o cunostinta din Chisinau.
Intermediarul moldovean i-a adus pentru filmarile
porno "artiste" din Transnistria.
Acestea au fost multumite si cu 1,5 milioarie
de lei pentru o zi de filmare.
Am discutat cu o prostituata din Arad, care filmase
cu vreo trei luni in urma in Vlaicu.
Azi ii pare rau ca s-a luat dupa prietenele sale de
meserie si a renuntat la filmari.
Acum tremura noapte
de noapte in fata hotelului Continental in asteptarea
vreunui client.
Le invidiaza pe moldovence, fetele ce le-au suflat
painea alba ce o mancau filmand pentru primul investitor
aradean in industria pornografica.
Filmele ruleaza in Ungaria
Cineva, remtors dupa multe zile dintr-o excursie
in Ungaria, ne-a spus ca ar fi recunoscut intr-un
film porno vazut la un prieten pe una din prostituatele
locale.
Vom reveni. Tot punem noi mana pe filiera porno a
Aradului.
Stefan
Vaida - Saptamana aradeana
|
|
- Traficantii
de masini nu se lasa
|
|
Doua
masini de lux, furate din Germania si Italia, au fost
retinute in ultimele ore la Nadlac si Turnu.
In primul caz, cetateanul german Abdurrahman O., de
25 de ani, s-a prezentat la intrarea in tara la volanul
unui Mercedes, fabricat in 2005, in valoare de peste
70.000 de euro.
Politistii de frontiera au constatat diferente intre
seria inscrisa in certificatul de inmatriculare si
cea de pe caroserie.
In urma verificarilor, s-a stabilit ca Mercedesul
apartinea unei firme de inchirieri auto din Germania.
In celalalt caz, Vasile B., de 23 de ani, din Neamt,
a incercat sa intre in Romania la volanul unui autoturism
Volvo, fabricat in 2004.
Autoritatile au descoperit insa ca masina fusese furata
de la o italianca de 59 de ani.
Sorin
Trocan - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)
|
|
|
Sa
vezi Codru Moma si apoi sa mori.
Cel putin asa spun cei care au trecut prin muntii
la poalele carora fiinteaza statiuni precum Moneasa
sau Dezna.
Se pare ca Dumnezeu a avut un moment de inspiratie
atunci cand a dat judetului Arad aceasta zona desprinsa
din Paradis.
In afara de Valea Muresului sau de Valea Crisului,
aradenii dornici de aer curat pot alege, fara retineri,
masivul Codru Moma.
Investitiile turistice cele mai importante au fost
efectuate aici.
In afara de Moneasa, nu putem spune ca Aradul ar avea
cine stie ce investitii in turism.
Daca pana si taberele scolare au fost inchise una
cate una, ce mai putem spune?
Stam si ne ingramadim intr-o singura statiune mai
de Doamne-ajuta, cum ar fi Moneasa.
Aici ai hoteluri unde sa poti pune capul pentru un
pui de somn, ai restaurante care iti alina poftele
gastronomice si mai gasesti si ceva discoteci pentru
eliminarea excesului de adrenalina. Sau de hormoni,
dupa trebuinta.
Avem cu ce
Doar ca Muntii Codru Moma nu inseamna doar Moneasa.
Inseamna aer imbogatit cu ozon, inseamna ape termale,
inseamna peisaje de vis si o fauna bogata.
Ecologistii europeni s-ar bucura sa descopere zona,
dar cu conditia ca autoritatile locale sa le dea concedii
de odihna hotilor de lemne.
O tragedie cu care se confrunta orice zona impadurita
din Romania, nu doar Codru Moma.
Pe de altd parte, din punct de vedere al faunei, aici
este singurul loc din judet unde mai poti sa dai bot
in bot cu Mos Martin.
Prin subterane
Trecand mai departe, amatorii de speologie au
ce vedea.
Masivul este plin de avene sau pesteri.
De la Pestera Liliecilor, un fel de garsonrera plina
ochi cu "vampiri", pana la Pestera
Ursilor (e adevarat, situata undeva dincolo de hotarul
judetului) ai ce vedea.
Indiferent de anotimp, statiunea Moneasa este plina
ochi de turisti.
La aceasta participa, poate, si autoritatile locale
care au dezvoltat cateva manifestari de anvergura:
Festivalul Clatitelor, Festivalul Catlanelor, Festivalul
Artei Populare etc.
Din cate sustin investitorii, majoritatea turistilor
provin din judejul Timis sau din Ungaria, aradenii
aflandu-se undeva pe locul trei intr-un top al clientelei.
Lipsuri
Chiar daca, asa cum am aratat mai sus, la Moneasa
nu te plictisesti, ar mai fi inca de rezolvat cateva
probleme.
Schiul este doar o amintire placuta sau, in cel mai
bun caz, o ocupatie pentru copii mici.
Lisa partiilor de schi profesioniste este un dezavantaj
major.
La fel si lipsa unor ghizi specializati, care sa te
plimbe in afara statiunii.
Daca nu cunosti zona ai cele mai mari sanse sa ramai
sechestrat intre hoteluri si restaurante, fara sa
vezi adevarata fata a Muntilor Codru Moma.
Cristian
Titca - Saptamana aradeana
|
|
- Regiunea
V Vest se pune in miscare pentru circuitul de motociclism
de la Sistarovat?!
|
|
Timisorenii,
pe punctul de a ne da o mana de ajutor
Autoritatile locale par decise sa nu se lase calcate
in picioare si sa nu lase ca unul dintre cele
mai ambitioase proiecte private ale Aradului sa fie
ruinate.
Desi s-a renuntat definitiv la ideea circuitului de
Formula 1, in conditiile in care Guvernul a decis
sa ia inapoi terenul facut cadou pentru acest obiectiv,
reprezentantii Prefecturii
s-au aratat de acord cu ideea de a face, tot la Sistarovat,
un circuit de motociclism viteza.
Marti dupa-masa, la sediul institutiei, prefectul
a convocat o intalnire a factorilor care pot fi implicati
in proiectul circuitului.
In Sala Rotonda au fost prezenti, ca atare, reprezentanti
ai Prefecturii, Consiliului Judetean, primariei Sistarovat,
Directiei pentru Sport Arad, cei ai Federatiei Romane
de Motociclism, reprezentanti de la Price Waterhouse
Coopers, partea privata, reprezentata de Marius Muresan,
proiectantul societatii de arhitectura pentru sport
HOK, Clyde Bowen, si nu in ultimul rand reprezentanti
ai Prefecturii Timis.
Toti acesti factori de decizie au cazut de acord sa
demareze impreuna o ampla actiune de punere
in practica a proiectului amintit si au stabilit primele
etape ale acestui demers.
In acest sens, Clyde Bowen, proiectantul societatii
de arhitectura, va prezenta autoritatilor ideea
de ansamblu a proiectului, urmand a se efectua apoi
un studiu de prefezabilitate.
S-a convenit, totodata, dupa mai bine de doua ore
de discutii, ca, in paralel, fiecare parte va
identifica posibilitatile legale si modalitatile in
care se vor implica in proiect, ideea fiind de a se
asocia sau forma un parteneriat public - privat.
Proiectul va fi depus, dupa ce va fi elaborat, si
ca proiect local (urmand a se face lobby pentru acesta
peste tot pe unde vor calca oficialii aradeni),
dar si ca proiect regional (unde Timisul ar urma sa-si
aduca aportul, prin sustinea intentiei, caz in care
sansele la banii europeni sunt inzecite).
Ramane de vazut cat de repede se vor pune in miscare
toti cei prezenti la intrunire, daca timisorenii vor
sustine cu adevarat proiectul si cati vor ramane in
lupta pana la final.
Adriana
Barbu - Observator
|
|
|
|
Cautare
in arhiva Virtual Arad
Publicitate
Imobil
de vanzare
Colectivul de redactie:
Draghi
Puterity, Gheorghe
Puterity,
Trutiu
Florin.
O parte din stirile Virtual
Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse:
Agentia
Mediafax,
Ziarul Adevarul, Ziarul
Observator, Agenda
Zilei - editie de Arad, Ziua
de Vest, Evenimentul
Zilei (Editia deVest), Romania
Libera, Ziarul
in limba maghiara Nyugati Jelen, Astra
Aradeana, Saptamana
aradeana,TV
Arad, TV
RCS.
|
|