Luni, 27 iunie 2005

Stirile TVA aici

• Complex comercial in locul Pietei Mihai Viteazul

Primaria Arad intentioneaza sa construiasca, in urmatorii doi ani, pe locul celei mai mari piete din oras, un complex comercial cu parcari pe doua nivele subterane, investitie estimata la cel putin 16 milioane de euro, transmite Mediafax.  Primarul Gheorghe Falca a declarat, ieri, ca specialistii municipalitatii au finalizat Planul Urbanistic de Detaliu privind modul de amenajare a terenului pe care va fi ridicat centrul comercial, investitie care presupune demolarea celei mai mari piete din municipiu, aflata in apropiere de bulevardul central al orasului.  Conform proiectului initiat de Primarie, intreaga piata "Mihai Viteazul" va fi demolata, urmand ca pe suprafata de peste 10.000 de metri patrati ocupata de aceasta sa fie ridicat un complex comercial cu doua nivele subterane, parter si doua nivele supraterane, care va tine loc atat de piata agroalimentara, cat si de magazine de produse nealimentare.  Proiectul prevede construirea unei parcari subterane pe doua nivele cu o capacitate de 750 de locuri si a unor spatii pentru desfacerea marfii.  La parterul complexului ar urma sa functioneze o hala pentru micii producatori agricoli, urmand ca la cele doua etaje sa fie amenajate magazine, un centru de distractii si un cinematograf.  "Piata actuala dateaza din anii 1950 si nu a fost prevazuta pentru traficul existent acum in jurul ei, astfel ca proiectul va rezolva problema aglomeratiei auto si a parcarilor, dar va schimba radical si imaginea zonei, complexul urmand sa aiba o arhitectura specifica secolului XXI", a spus Falca. Municipalitatea intentioneaza sa atraga fonduri private pentru proiect, urmand ca terenul sa fie oferit in concensiune investitorului.  Primaria estimeaza ca noul complex comercial va crea in plus 350 de locuri de munca fata de cele existente prin derularea activitatii in piata actuala. Evenimentul Zilei (Editia de Vest)

• Peste o suta de detinuti au buchisit pe bancile penitenciarului

Un studiu comparat efectuat la Penitenciarul cu Regim de Maxima Siguranta (PRMS) Arad in functie de pregatirea detinutilor, valabil pentru anul 2005, scoate in evidenta faptul ca din totalul celor inchisi pentru diferite fapte, marea majoritate este detinuta de cei care au terminat opt clase. Tocmai de aceea, programele derulate aici ofera detinutilor sansa de a se integra mult mai bine in societate dupa ispasirea pedepsei, prin specializarea in diferite activitati. Datele vorbesc de la sine... Dinamica iesirii si a intrarii Efectivul actual al detinutilor din PRMS Arad este de 1320, dintre care 1135 la penitenciarul nou si 185 la sectia exterioara.  In anul 2003 au intrat in penitenciar 514 persoane, anul trecut numarul lor fiind cu aproape doua sute mai mic.  "In 2003 au iesit din penitenciar 673 de detinuti, iar in 2004, 528. In aceeasi perioada de timp, detinutilor recidivisti care au intrat in penitenciar a fost de 193, respectiv 150" - ne informa inspector sef principal Iulian Alexandra, directorul unitatii de maxima siguranta. Pregatirea detinutilor Pornind de la aceste date, sefa serviciului de reintegrare sociala, inspector principal Maria Sorina Togoie, ne-a pus la dispozitie o alta statistica, in functie de pregatirea detinutilor.  Exista, la nivelul anului 2005,92 de analfabeti; 194 - absolventt invatamant primar; 566 - gimnazial; 179 -liceal; 8 postliceal; 2 - scoli maistri; 7 -scoli militare; 226 - scoli profesionale si 21 - absolventi ai invatamantului superior.  "In prezent, in evidentele noastre figureaza 597 de detinuti necalificati, iar in ultimii doi ani 249 de detinuti au urmat cursuri de calificare in penitenciar. Este vorba despre zidar - rosar - tencuitor, bucatar, operator calculator si tamplar manual. In prezent, avem in derulare cursuri de calificare in meseria de tamplar manual (13 detinuti) si operator calculator (14 detinuti)" - mai informa Maria Sorina Togoie. Activitatile de formare profesionala Institutiile care asigura baza materiala si trainerii pentra aceste cursuri sunt Fundatia Romano-Germana Vladimirescu Arad si Agenda Judeteana de Ocupare si formare a Fortei de Munca Arad (AJOFFM).  De mentionat ca activitatile de formare profesionala ale detinutilor se realizeaza in incinta penitenciarului prin furnizori de formare profesionala autorizati cu care AJOFFM Arad incheie contracte in conditiile legii.  De asemenea, penitenciarul este cel care realizeaza selectia persoanelor care pot fi admise la cursul de calificare, pune la dispozitie spatiile necesare instruirii teoretice si practice (sali de clasa si ateliere de productie, reparatii si de intretinere), iar costurile sunt suportate de catre Ministerul muncii si Solidaritatii Sociale. Prea putini au cerut sprijin Din pacate, din evidente statistice ale Serviciului de Protectie a Victimelor si Reintegrare Sociala a Infractorilor (SPVRSI) de pe langa Tribunalul Arad, nici unul dintre detinutii care au urmat cursuri de calificare in detentie nu s-a prezentat pentru a solicita sprijin in gasirea unui loc de munca, desi detinutii pot solicita voluntar asistenta post - penala.  Cert este ca, din totalul de 46 de persoane care s-au liberat din penitenciar si s-au prezentat la SPVRSI Arad in perioada 2003 - 2004, doar zece au solicitat sprijin in gasirea unui loc dc munca, depunandu-se in acest sens documentatia necesara la AJOFFM.  Cel putin la nivel teoretic, aceste persoane au sansa destul de mare de a se angaja, deoarece beneficiaza de facilitatile Legii 116/2002 privind prevenirea si combaterea marginalizarii sociale. D.Don - Agenda zilei

• Dekany, noul lider al organizatiei municipale PNL

Doi fosti taranisti - la inceputurile carierei politice - Tiberiu Dekany si Dacian Tolea, s-au confruntat sambata, pentru sefia organizatiei municipale a PNL Arad, partid ai carui membri au devenit, amandoi, in urma cu cativa ani.  Coincidenta sau nu, votul liberalilor prezenti a consfintit ceea ce se spunea de mai multe zile, in soapta sau cu voce mai tare: viceprimarul Tiberiu Dekany a devenit noul lider al filialei, contracandidatul sau Dacian Tolea fiind marele invins al unei competitii desfasurate, potrivit sustinatorilor acestuia, de pe pozitii inegale de lupta. Sub directa supraveghere a deputatului Titus Gheorghiof - delegat din partea conducerii centrale a partidului - 188 de membri din totalul de 315 care ar fi trebuit sa fie prezenti au luat parte la un eveniment care a "stralucit" printr-o apatie generala.  Sentimentul pregnant a fost acela ca membrii se aflau in sala doar pentru a face act de prezenta, rezultatul competitiei nefiind pentru nimeni o necunoscuta. Ceea ce a pus serioase semne de intrebare inca de la inceput a fost prezenta, la prezidiu, a unuia dintre candidati, in speta viceprimarul Tiberiu Dekany, cel de-al doilea, Dacian Tolea, fiind, la un moment dat, inexistent in ochii presedintelui Gheorghiof, care a intrebat in momentul apelului, unde este Dacian: "Nu-l vad, este aici?".  Intrebarea a starnit rasul unora dintre cei prezenti, iar Dacian Tolea, asezat pe primul rand de scaune din sala, a confirmat ca nu s-a retras din competitie. Darea de seama a fostului presedinte al organizatiei municipale, Cristian Stragea, a fost si ea asteptata cu interes.  Actualul prefect a prezentat un discurs liber, in care si-au facut loc aspecte din toate domeniile de activitate ale PNL, dar si din institutia pe care o conduce de cateva luni.  Chiar daca nu a dat nume, aluziile au fost de la sine intelese, iar sustinerea pentru unul dintre candidati vadit "pe fata".  "Nu poti sa transferi dezbaterea publica spre o anumita vendeta publica. De ce este nevoie sa se trimita un mesaj subliminal ca PNL are lideri de paie? Este vorba despre o anumita solidaritate care trebuie sa existe, iar ceea ce s-a intamplat nu mi se pare normal, ca sa nu spun ca nici bine intentionat nu este", a declarat actualul prefect aluzie la discursul lui Dacian Tolea, pentru care acesta din urma a si fost sanctionat cu suspendarea din partid. Cristian Stragea s-a folosit de aceasta ocazie pentru a face publica existenta unei "dorinte intense" a anumitor membri de a urgenta numirile pentru deconcentrate si de a nominaliza anumite persoane pentru ocuparea acestor pozitii, "fara a se tine cont de conditii elementare, cum ar fi vechimea de cinci ani intr-o functie de conducere".  Acesta a precizat ca "Obiectivele in ceea ce priveste resursele umane trebuiau sa fie obiective prioritare, nu doar apanajul unui sistem relational". Rezultatele la alegerile municipale au intrat si ele in raza de analiza a fostului presedinte care, din nou, a avut un discurs dur:  "A fost sustinut sau nu candidatul la primarie asa cum ar fi trebuit? Parerile sunt impartite! Cert este ca nu am obtinut functia de primar, iar la un moment dat trebuie sa avem puterea de a vedea scriptele. Am batut candidatul PSD intr-o singura sectie de votare, am pus pret pe orgolii, iar obiectivele nu au fost atinse: functia de primar, opt consilieri municipali si un procent de 33% din optiunile electoratului!". Acesta a precizat, in final, ca transferarea confruntarilor interne in conflicte desfasurate in mass-media "mie imi repungna", vorbind despre sustinerea intentiilor viceprimarului PNL, a carui activitate la primarie are deja rezultate. Cuvantul a fost preluat de catre viceprimarul Tiberiu Dekany, al carui discurs s-a axat foarte mult pe activitatea desfasurata in primarie, atat in perioada in care a fost consilier, cat si in ultimul an, cand a detinut mandatul de viceprimar.  Motto-ul ales a incheiat finalul speach-ului "Ne leaga un ideal, nu interese". In schimb, vicepresedintele Dacian Tolea a reusit sa trezeasca sala din amortire.  Criticat de antevorbitori, acesta a dorit, in primul rand, sa ofere unele raspunsuri  "S-a spus ca trebuie promo-vate campanii interne nemediatizate! Unde am mai auzit eu asta? Va spun: In Africa! Acolo sunt 63 de triburi, 63 de doctrine, 63 de platforme. E greu ca la atatea triburi sa le faci loc in presa! Va dau in schimb exemplul colegilor din PD. Au inceput campania de alegeri interne cu atacuri, si au terminat cu unitate la sfarsit. De ce sa demonizam iesirile in presa? La nivel central a fost o deplina transparenta! Dezbaterile intre gruparile Stoica-Patriciu Stolojan nu au facut decat sa ne aduca 20 % din preferintele electoratului!".  Tolea a adus acuzatii grave organizatorilor, vorbind despre locuri numarate la capat de rand de scaune, despre biletele in care erau trecuti toti favoritii care trebuiau sa "prinda" functii, despre cumpararea votului cu ua mic si o bere, "la cheful de vineri seara". Imediat dupa prezentarea discursurilor, s-a trecut la vot.  Cu 131 de voturi pentru, Tiberiu Dekany a devenit noul presedinte al PNL Arad, Dacian Tolea reusind sa atraga doar 53 de sustinatori, patru voturi fiind anulate.  Acesta din urma s-a retras din competitia pentru obtinerea unui loc de vicepresedinte, subliniind ca doreste sa activeze ca membru simplu. La finalul a peste sase ore de discutii, de numarare a voturilor, vicepresedinti au fost desemnati Florin Galis, Vasile Man, Gheorghe Schill, si Mihut Alexandru, biroul fiind compus din 14 membri. Mihaela Ozarchevici - Observator

• In proiectul "Utilitati in Zona Industriala N-V Arad": Un pasaj subteran finantat din fonduri Phare - inlocuit cu semafoare

In urma cu doua saptamani, conducerea Primariei, alaturi de consilieri locali, inaugura cu mare fast linia de tramvai ce face legatura cu Zona Industriala Nord - Vest, lucrare finantata din fonduri PHARE, derulate prin Ministerul Integrarii Europene.  Proiectul se numea "Utilitati in Zona Industriala N-V Arad", beneficiind de 2,5 milioane de euro fonduri nerambursabile din partea Uniunii Europene, iar lucrarile au fost demarate in perioada fostei administratii.  Din pacate, si aceasta reusita (atat a fostei, cat si a actualei conduceri a orasului) este umbrita de o noua "nazbatie" a alesilor locali.  Despre ce este vorba. Pe langa linia de tramvai care face legatura cu Zona Industriala Nord - Vest, din fondurile Phare trebuia realizat un pasaj subteran, pentru ca muncitorii care lucreaza in acel perimetru sa nu fie nevoiti sa treaca soseaua de centura, ceea ce ar putea conduce la evenimente nefericite.  Numai ca, acel pasaj prevazut in proiectul pentru care s-au alocat fondurile Phare, inclus si in oferta firmei Strabag AG (realizatoarea proiectului din Zona Industriala), cu care aceasta a castigat licitatia, nu a mai fost realizat niciodata.  Explicatiile celor care au decis ca pasajul pietonal subteran sa fie exclus din proiect (repetam, dupa ce firma Strabag a castigat licitatia si era obligata sa realizeze lucrarea integral) sunt de-a dreptul hilare.  De exemplu, consultantul TPF Consulting, sustine ca "prezenta apei subterane la cote ridicate impunea masuri speciale de hidroizolatie a pasajului pietonal si materiale performante neincluse in documentatie".  Si ? N-a stiut acest lucru cand a participat la licitatie ?  Apoi, firma spune ca "anumite lucrari (alimentarea substantei de redresare a tramvaiului, reglementari la retele telefonice si electrice) nu au fost cuprinse in contractul incheiat intre Ministerul Integrarii si antreprenorul Strabag AG - Comera SA - lucrari ale caror costuri ar fi trebuit suportate de catre Beneficiarul Local APL Arad" sau ca "acest pasaj ar fi fost utilizat doar ocazional la orele de afluenta la serviciu, iar pe timp de noapte ar fi necesitat masuri suplimentare de siguranta".  In loc de pasaj ... semafoare ! Cam acestea sunt argumentele cu care cei desemnati, in urma licitatiei, sa realizeze proiectul din zona industriala (implicit pasajul subteran) au incercat, luni de zile, sa convinga Primaria sa-i ajute sa iasa din necaz.  Pe vremea fostei administratii, la viceprimarul de atunci s-au facut nenumarate interventii pentru ca pasajul cu pricina sa fie scos din proiect, numai ca acest lucru n-a fost acceptat.  In schimb, noua administratie, la o luna de la preluarea puterii, a organizat o sedinta fulger a Unitatii de Implementare a Proiectului (PIU), in care s-a decis, nici mai mult, nici mai putin, decat inlocuirea pasajului cu pricina cu o simpla ... semaforizarea a zonei.  Culmea e ca, pentru aceasta solutie, care in definitiv nu ajuta decat constructorul, care s-a angajat la o lucrare (prin licitatie) si constata ca nu e in stare s-o realizeze, si-a dat acordut si Ministerul Integrarii Europene, prin adresa nr. 9666/10.08.2004.  Bineinteles, un astfel de accept nu era greu de obtinut, avand in vedere relatiile administratiei locale la Bucuresti.  Alaturi de Ministerul Integrarii, la eliminarea pasajului a contribuit si acceptul proiectantului, nimeni altul decat SC Proiect SA, care prin adresa 1436/27.07.2004, isi exprima acordul cu conditia de a se asigura in acea zona semaforizarea si marcarea corespunzatoare a trecerii de pietoni, trotuare de legatura intre statia de tramvai si trecerea de pietoni, respectiv intre trecerea de pietoni si trotuarele din zona industriala si sa se obtina avizele AND si un proiect realizat de o firma autorizata de catre AND.  Tiberiu Dekany: "Pasajul nu putea fi realizat" Asadar, toti cei implicati si-au dat mana cu scopul de a elimina acel pasaj subteran (foarte necesar sigurantei celor din zona industriala), pentru a sprijini constructorul sa nu aiba cheltuieli prea mari.  De parca cineva i-a pus pe cei de la Strabag sa participe la licitatie sau sa nu studieze cu atentie ce au de facut in privinta acelui pasaj, inainte de a inainta o oferta.  Ca o comparatie, sa ne gandim, de exemplu, ca Primaria ar fi comandat un bloc cu zece etaje si, dupa luni de lucru, firma care a castigat licitatia vine si solicita ca blocul sa fie de numai opt etaje, pentru ca ultimele doua sunt prea scumpe.  Viceprimarul Tiberiu Dekany sustine ca in momentul in care a preluat mandatul si, implicit, conducerea Unitatii de Implementare a Proiectului, a constatat ca stadiul lucrarilor este intarziat si ca proiectul nu poate fi finalizat la termen.  "Analizand lucrarile ce urmau a fi efectuate, impreuna cu domnul primar, am constatat ca datorita conditiilor tehnice, respectiv a termenului, cat si a costurilor aferente, pasajul nu putea fi realizat. Domnul primar a convocat sedinta PIU, propunand ca rezultat al discutiilor noastre necesitatea gasirii unei variante pentru a iesi din impas. Solutia data de consultant si constructor a fost acceptata de Primarie, respectiv de mine ca presedinte PIU. Aceasta propunere a fost trimisa Ministerului Intergarii si Delegatiei Europene, care si-au dat acordul. Fondurile pentru pasaj n-au mai fost cheltuite", sustine viceprimarul Dekany. Dorel Popa: "La noi orice este posibil" Fostul primar Dorel Popa ar fi putut, asa cum am spus si la inceptul acestui articol, sa aprobe in perioada in care a condus Aradul sa se renunte la acel pasaj. Nu a facut-o, insa, pentru simplul fapt ca el era prevazut in proiectul care a fost finantat din fonduri Phare, iar mai apoi era foarte util pentru cei care calatoresc cu tramvaiul in Zona Industriala Nord-Vest.  "Administratia Popa nu a admis modificari la proiectul care se calificase si primise finantarea din fonduri Phare. Se pare ca altcineva si-a permis sa propuna aceste modificari, pe un proiect calificat si castigat in forma sa initiala. In mod normal, avand in vedere faptul ca a existat si o licitatie, nu se pot accepta modificari pe obiective, eventual doar pe unele solutii. Dar la noi orice este posibil", sustine fostul primar Dorel Popa.  Asadar, zona industriala a ramas fara un pasaj pietonal subteran, pentru simplul motiv ca firma ce trebuia sa-l construiasca a considerat ca este cam scump.  Este de neinteles cum atat cei din Primarie, cat si cei de la Proiect SA sau Ministerul Integrarii au acceptat imediat inlocuirea pasajului cu semaforizarea.  In cazul unor evenimente tragice, avand in vedere traficul din zona, fiind vorba de soseaua de centura, cine-si va asuma raspunderea pentru eventualele victime ? Cosmin Mihuta - Adevarul

• "Batrana Doamna", moment de rascruce

Linistea dinaintea furtunii Intors dintr-o vacanta petrecuta in Japonia, Ion Sandu a ocolit din nou sediul clubului UTA. "Nu a vorbit cu noi, il asteptam, poate nu este in Arad", a spus Marcel Coras, care s-a saturat de mofturile si toanele patronului. Dupa ce i-a transmis managerului ca va plati restantele pana la sedinta de luni, care va hotari viitorul "Batranei Doamne", Ion Sandu nu mai este dispus sa-si goleasca buzunarul. "Primele sunt pentru premianti, eu nu pot sa le dau jucatorilor de la UTA bani, pentru ce au jucat", este de parere patronul echipei fanion de pe Mures. "Sper sa se dea restantele pana la sfarsitul lunii. Nu stiu in care luna", a spus Coras, termenul vesnicei amanari fiind astfel prelungit din nou. Patronul a refuzat sa-i plateasca antrenorului pe care l-a adus din Ungaria, in septembrie, ultimele trei rate contractuale, in valoare de 3.600 de euro. Si Coras are de primit 2.000 de euro. "Eu am venit fara bani din Grecia, de la Baia Mare sau de la Oradea, unde am mai antrenat. Sunt oarecum obisnuit", a spus Coras, in cuvinte care fac haz de necaz. In aceasta saptamana, la UTA a fost liniste. Pentru Ion Sandu – care si-a pierdut credibilitatea fata de aradeni inca din mandatul Chisbora, cand planurile CA-ului din care a facut parte, gen "Barcelona" au esuat lamentabil – sunt ultimele ore in fruntea FCM UTA. Obisnuit sa preia un club cu datorii, pare hotarat sa il lase cu datorii. Totusi, fata de conducatorul predecesor lui, Ion Sandu a rupt orice legatura cu echipa din 2 aprilie, dupa infrangerea de la Petrosani. De atunci, a uitat sa plateasca jucatorii, sa asculte doleantele antrenorilor si sa pastreze un echilibru in club, prin dialog cu managerul. Postul de "vice" de la FRA cantareste prea mult, pentru ca Sandu sa recunoasca macar esecul total din acest an. Locul 11 din 16 si "–9" in Divizia B reprezinta cea mai slaba clasare pentru UTA. Sunt cifre care spun totul despre modul cum a gestionat presedintele-patron aceasta afacere: fara rezultate in teren, doar cu profit in buzunare... Se judeca Comisia pentru Statutul Jucatorului va judeca marti memoriul depus la FRF de Silviu Iorgulescu. Cel care a pregatit UTA intre etapele 6-28 mai are de primit 3.600 de euro din contract, plus cheltuielile cu benzina, la care se adauga doua prime de joc. Tot la federatie a apelat si inaintasul Apostu, in timp ce 12 jucatori si-au depus notificari la club pentru a primi restantele salariale incepand cu luna aprilie. "Jucatorii de la UTA si-au dovedit valoarea. Ca dovada, la club nu a sosit nici o oferta scrisa pentru vreunul dintre ei", a declarat Coras, lucru care nu scuza insa restantele financiare ale conducerii fata de ei. Romanul George Sburatura, de 58 de ani, care a activat in liga a patra finlandeza, la Savonolina a fost primul antrenor care si-a depus CV-ul pe adresa clubului din Calea Aurel Vlaicu. Al doilea tehnician doritor spre a-si oferi serviciile in slujba ros-albilor este slovenul Ivo Sajh-Scheich, de 52 de ani. Acesta a pregatit echipe din Libia, Nigeria si FC Asmarald, din Rusia. In continuare, cea mai probabila varianta este reprezentata chiar de Marcel Coras, care va face cuplu cu Rico Campian, care i-a fost "secund" si la ACU Arad. Bogdan Cioara - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)