In
localitatile judetului - Bugete mici sosele pe masura...
Zilele
trecute, intr-un scurt periplu prin cateva dintre
localitatile judetului am avut surpriza sa constatam
ca, dupa o iarna atat de grea, starea soselelor este
mult mai buna decat ne-am fi imaginat.
Este adevarat ca drumurile asfaltate pot fi numarate
pe degete, majoritatea fiind doar pietruite. Dar tot
atat de adevarat este ca, parca, in acest an exista
o mai mare preocupare din partea edililor locali pentru
a le repara.
La Vladimirescu, in mod surprinzator, cel mai rau
se circula chiar pe soseaua din fata...Primariei.
Asfaltata, dar plina de gropi, reprezinta o adevarata
provocare pentru soferii care se straduiesc din rasputeri
sa le ocoleasca.
Mult mai lejer intri pe drumurile laterale, pietruite
candva, si parca, cu mai putine gropi.
Este adevarat ca oamenii din comuna cu care am stat
de vorba ne-au trimis si spre zone unde accesul este
mult mai greu de realizat, in special atunci cand
ploua.
Pentru a atenua, cat de cat, efectele produse de zapada
si de inghet asupra soselelor, primarul Ioan Crisan
spune ca a dus deja balast pe care lucratorii l-au
imprastiat si l-au tasat cu autogrederul pe cele mai
afectate cai de acces din Vladimirescu, Horia si Cicir.
Cele peste o suta de milioane de lei, alocate in acest
sens, nu sunt, insa, suficiente. Din pacate, nici
bugetul nu permite mai mult.
Tocmai de aceea, afirma edilul sef se va actiona pe
masura ce vor fi fonduri.
La Mandruloc insa, un alt sat apartinator de Vladimirescu,
este jale. Oamenii relateaza ca, odata cu trecerea
timpului, starea soselelor s-a inrautatit.
Gropile intalnite la tot pasul devin adevarate capcane
atunci cand ploua, iar soferii care nu stiu drumul
au toate sansele sa cunoasca adancimea craterelor.
Iar de cand au inceput sapaturile pentru introducerea
apei curente in localitate, satenii spun ca lucrurile
s-au inrautatit.
Tocmai acesta este si motivul pentru care, afirma
Crisan, nu se poate interveni deocamdata. "Nu
ar avea rost, pentru ca lucrarile cu introducerea
apei nu au fost finalizate. Nu are sens sa aruncam
banii pe apa sambetei." In concluzie, localnicilor nu le ramane decat
sa aiba rabdare si sa...spere.
Surprinzator, la Cicir, drumurile sunt, in cea mai
mare majoritate, mai bune chiar decat la Vladimirescu.
Exceptie fac cele pe care circula masinile de mare
tonaj care transporta nisip de la bastiera. "Este ingrozitor. Drumul arata intr-un hal
fara de hal. Ca sa nu mai spunem ca se ridica un praf
de poti sa-l tai cu cutitul. Pur si simplu nu mai
rezistam asa" se plange I. S., locuitor al
uneia dintre strazile cu pricina.
De curand, administratorii balastierei si-ar fi luat
angajamentul ca, in cateva luni vor repara soselele
pe care angajatii care transporta balastul le tranziteaza
cel mai des. Ramane de vazut daca isi vor respecta
sau nu promisiunea.
Pe strazile laturalnice din Sambateni si Paulis se
circula chiar bine. Este adevarat ca gropile nu lipsesc,
dar ele sunt destul de rare, astfel incat nu au de
suferit nici nervii soferilor si nici masina.
Aproape impracticabil, insa, este drumul comunal Paulis-Cladova.
Asfaltat, candva, acum arata ca si cum ar fi fost
bombardat. Numai cei care nu au de ales se indura
sa treaca cu masinile pe acolo.
Primarul comunei Paulis, Petru Nicoara, afirma ca
a alocat deja peste un miliard de lei pentru refacerea
lui.
De fapt, este vorba doar despre plombarea gropilor
pentru ca o refacere completa ar presupune bani pe
care Consiliul Local nu ii detine deocamdata.
In plus, spune edilul sef, mai trebuie pietruit si
drumul spre Valea Mica.
Dupa cum se observa din cele relatate mai sus, administratiile
locale, constiente de nemultumirea oamenilor fata
de starea destul de proasta a soselelor, incearca
sa le repare macar "pe ici pe colo, in partile
esentiale."
Ca asta nu e suficient, este inutil sa mai spunem.
In acelasi timp insa, avand in vedere ca bugetele
primariilor sunt asa cum sunt, nici nu putem arunca
cu piatra in edilii locali.
Atunci, in cine?
Anca Halmagean - Adevarul
Noul
director de la Judetean n-a mostenit salariul gras al
fostului manager
Gheorghe
Neamtiu a fost numit ieri pe functia de director general
al Spitalului Clinic Judetean, eveniment ce va fi,
credem noi, savurat doar pe jumatate de politician.
Iar aceasta, pentru ca, in pofida faptului ca va fi
sef peste cea mai importanta unitate medicala a judetului,
nu se va alege cu un salariu prea mare.
Vina o poarta, in parte, rasplata de care au parte
angajatii sistemului sanitar, iar in parte faptul
ca directorul nu are studii medicale, ci economice,
deci nu va beneficia de sporurile medicale (destul
de importante), ci doar de sporul de conducere - 50%
din salariu.
Potrivit informatiilor pe care le detinem, salariul
noului director va fi undeva pe la 20 de milioane,
fostul director beneficiind de mult mai mult, datorita
sporurilor generate de serviciul medical la care activa,
de garzi si de alte avantaje ale lumii medicale.
In presa s-a vehiculat chiar suma de 80 de milioane,
negata de mai marii sistemului sanitar aradean.
Din cate am putut afla, in consiliul de administratie
de ieri, Neamtiu s-a interesat de multe dintre problemele
spitalului, dar a uitat sa intrebe ce salariu va avea.
Gurile rele spun insa ca nu salariul managerului
de la Judetean are importanta ci ce... pica pe langa.
Cat il priveste pe Gheorghe Neamtiu, acesta nu va
avea probleme cu veniturile: prefectul Cristian Stragea
sustine ca l-a propus pe colegul de partid si pentru
faptul ca a demonstrat ca se stie descurca in sectorul
public dar si in sectorul privat; cat priveste statul,
Neamtiu nu are de ce sa-si faca probleme, caci nu
va trebui sa renunte la functia de consilier municipal,
Spitalul Judetean intrand sub jurisdictia Consiliului
Judetean si nu a celui municipal.
Adriana
Barbu - Observator
Duminica,
Santana este in sarbatoare. Nemtii incearca sa reinvie traditia
"Pomului de mai"
In
urma cu cateva zeci de ani, populatia din Santana
era formata, in marea ei majoritate, de etnici germani.
Acum, dupa ce acestia au plecat din tara, iar locul
lor a fost luat de romani, in oras mai traiesc circa
200 - 300 de germani.
In ciuda faptului ca au ramas minoritari, acestia
se incapataneaza (tipic!) sa pastreze traditiile pe
care le-au invatat si sa le duca mai departe, peste
ani si ani, nealterate.
Asa se face ca Santana se pregateste - prin grija
populatiei germane, a Forumului German, a bisericii
catolice si, nu in ultimul rand, a Primariei - de
una din cele mai mari sarbatori: "Pomul de mai". Duminica,
orasul va fi in sarbatoare. Etnicii germani pregatesc
serbarea "Pomului de mai", eveniment
traditional care a supravietuit in ciuda faptului
ca in localitate nu au ramas prea multi nemti.
Va avea loc o parada a portului popular si un spectacol
folcloric traditional german, acompaniat de fanfara.
In plus, va avea loc traditionala licitatie a pomului,
in fapt un copac pe care sunt agatate roadele muncii
gospodarilor. "Pe pom vor fi agatate produse date de Dumnezeu
prin grija oamenilor gospodari. In varf va fi agatat
un miel si un butoias cu rachiu, care, la randul lor,
vor fi licitate", ne-a declarat primarul
Viorel Enache.
In trecut, pe cand localitatea era populata de etnici
germani, "Pomul de mai" se tinea
in fiecare duminica a lunii, intr-una din intersectii,
iar familiile se "bateau" pentru
organizare. "Se licita care sa-l faca si castiga cel care
promitea un eveniment mai de amploare. Bataia era
mare pentru ca nu se tinea decat intr-o singura intersectie.
Oricum, toata localitatea era in sarbatoare",
ne-a mai declarat primarul.
Acum amploarea este mai redusa. Parte datorita plecarii
nemtilor, parte datorita costurilor destul de ridicate,
parte din cauza disparitiei mestesugarilor si tesatorilor
care sa asigure produsele si costumele traditionale.
Cu toate acestea, etnicii germani sunt optimisti si
incearca sa cladeasca, pe vechile obiceiuri, o noua
traditie.
Cu atat mai mult cu cat exista ambitia de a le arata
acest lucru romanilor veniti la Santana din nu mai
putin de 157 de localitati ale tarii
Agenda
zilei de Santana
Tigari
de contrabanda descoperite la Vama Varsand: 70.000 de pachete
in valoare de 2,6 miliarde de lei
Echipa
unica de control de la Varsand, alcatuita din politisti
de frontiera si lucratori vamali, a descoperit intr-un
automarfar turcesc aproape 150 de baxuri de tigari
de contrabanda.
Automarfarul intrase in tara prin vama Negru Voda,
unde s-a efectuat si un control amanuntit, la care
nu s-au descoperit nici un fel de nereguli, motiv
pentru care s-a stabilit ca tigarile au fost incarcate
pe teritoriul Romaniei, printre dulciurile transportate
legal.
Soferul TIR-ului, de nationalitate turca, a declarat
ca nu stia nimic despre cele 70.000 de pachete de
Memphis, a caror valoare in vama se ridica la 2,6
miliarde de lei. El a precizat ca s-a oprit de doua
ori, la Constanta si Bucuresti, pentru a innopta si
probabil cineva a incarcat tigarile in automarfar!?
Daca ar fi fost comercializate in Spatiul Schengen,
valoarea transportului ar fi crescut de patru ori,
avand in vedere ca, in Occident, un pachet de tigari
costa patru euro.
Intreaga cantitate de tigari a fost confiscata, iar
soferul nestiutor s-a ales cu o amenda de 75 de milioane
de lei.
Sorina
Ambrus - Adevarul
ARADUL,
UN ORAS IN CLOCOT !
Comparand
intre ele orasele vecine, cineva inspirat spunea candva
ca ARADUL ESTE UN ORAS MARE INTR-UN ORAS MIC.
Pe zi ce trece ne dam seama cata dreptate avea.
Pentru aradeanul obisnuit zilele acestea sunt atat
de dense in evenimente, ci efectiv ii este greu sa
aleaga spre care sa-si indrepte pasii.
Sunt evenimente de toate categoriile si felurile,
carora autorii lor, malitiosi si plini de importanta,
le spun programe.
Prin natura lor, aceste veritabile sarbatori ale spiritului,
atrag oamenii selectiv, altele de-a valma.
Amatorii de muzica au de unde sa aleaga, la fel cei
iubitori de teatru.
In acelasi timp pictura si arta contemporana, intr-un
regal la Arad, isi pun fanii la grele incercari.
- Nu se poate alege, domnule ! la care sa merg?
- Lansarile de carte, intr-o adevarata sarabanda,
aduc fata-n fata, autorii, "eroii"
, criticii si cititorii.
Alteori, personalitati consacrate ne vorbesc despre
operele altor consacrati.
Iar in timp ce – A R T A – , iata, intr-o multitudine
de forme este prezenta in oras, spre a ingreuna si
complica si mai mult alegerea noastra, in paralel,
cercetatorii trecutului apropiat, ne prezinta identitatea
etnica si culturala europeana, la fel si ei, cu alte
lansari de carte si comunicari dintre cele mai interesante.
Si daca amintesc in final, de festivaluri si targuri,
de concertele omagiale, si de evenimentele culturale
la – date fixe – sustinute de protagonisti ce nu si-ar
abandona, pentru nimic in lume prietenii statornici,
atunci sper sa fi reusit sa-mi motivez, si dumneavoastra
sa-mi aprobati metafora din titlu.
Iata-l, asadar, Aradul capitala culturala.
Am depasit o limita traditionala pana la care ne extindeam
pana nu demult proiectele. Am inceput sa gandim european.
La un moment dat aradenii au facut rost de fonduri,
s-au gasit sali, au elaborat un sugestiv mod de prezentare,
si-au facut reclama, si-au redescoperit traditionala
ospitalitate ardeleneasca.
Personal am fost uimit de amploarea care au luat-o
proiectele culturale.
Noutatea nu consta in mijloacele materiale mobilizate
pentru faima Aradului. Ele au fost gasite cu sprijinul
autoritatilor, dar si al institutiilor si persoanelor
particulare.
Sa
cantarim atunci meritele si implicatiile, sa
stim cui sa multumim pentru darurile facute aradenilor.
Frecventa si amploarea evenimentelor a depasit oare
posibilitatea de reprezentare a autoritatilor locale?
Se pare ca da!?
Unii nu s-au demis, nu au catadicsit sa coboare printre
aradenii obisnuiti. Cativa insa, ca sa intareasca
regula exceptiei, au fost mereu prezenti, s-au bucurat
impreuna cu noi.
Iar in final, noi oamenii cetatii, pentru care
s-au elaborat si realizat proiectele de care vorbeam,
au facut ca dintr-o data sa ne simtim importanti,
arbitri ai frumosului, inconjurati cu toata solicitudinea,
avand pentru o vreme posibilitatea sa ne delectam
cu tot ce este mai valoros, mai frumos, in aproape
intreaga lume.
Iata ca a venit momentul ca prin aceasta scrisoare
sa multumesc celor ce si-au depasit atributiile din
fisa postului, daruindu-se cu tot ce au avut mai bun
la realizarea acestor grandioase manifestari.
Jos palaria in fata domnului profesor, Dr. Marius
Lazurca, directorul Centrului Cultural Judetean,
care si-a dovedit clasa.
Numindu-l , ma gandesc cu aceeasi admiratie la oamenii
din Centru, o inimoasa echipa cu care impreuna a facut
ca "Bienala", sa devina un eveniment
de anvergura mondiala.
Stiti dumneavoastra ca, in viitor, pictorului
de oriunde, daca va fi mentionat in Catalogul Bienalei
Aradene, aceasta ii va folosi ca palmares si-l va
"ridica in grad"?
Muzeul Judetean, o adevarata uzina de fabricat evenimente
culturale majore, iata, consecvent cu sine insusi,
vine cu: Editia a VII-a a Simpozionului de Antropologie
Culturala. Simpozionul international are tema "Multiculturalism
si identitate etnica in Europa" "Maghiarii
din Ghioroc", autor, neobosita Rodica Colta.
Domnul
Dr. Peter Hugel, directorul institutiei, are meritul
de a fi dat completa independenta si tot ajutorul
colaboratorilor sai in realizarea proiectelor culturale.
Si la Muzeu avem o echipa de exceptie, pentru care
imi declar intreaga mea admiratie.
In luna mai...nu putea lipsi de pe afis Teatrul de
marionete, dar nu cu spectacolele obisnuite, ci cu
ditamai "EUROMARIONETE" un alt festival
international, si acesta la a VIII-a editie.
Neastamparatul Dan Antoci, a avut noroc de sali pline
pentru ca Festivalul s-a tinut intre 11-15 mai, fara
"concurenta", si aradenii i-au
umplut, ca mereu, pana la refuz, sala cu bunici si
nepoti, vesnicii copii fara varsta.
Abia plecara manuitorii de papusi, ca ziua urmatoare
un alai de actori au inceput un maraton pe 7 zile,
cu piese jucate pe toate scenele, unele dand viata
batranului Teatru Vechi.
Iar festival, iar international, iar atractie irezistibila,
- Festival de Teatru de Camera si Underground, editia
III-a continand 24 spectacole.
Manifestatia a constituit un veritabil examen pentru
gazdele, Stefan Iordanescu directorul Teatrului si
Ovidiu Balint, director al Casei de Cultura a Municipiului,
trebuind sa armonizeze, orele cu scenele, casa si
masa participantilor.
Ultimele zile s-au suprapus peste primele zile ale
Bienalei. Spuneam eu ca-i greu de ales....
Dar nu este totul. Unii au gasit de cuviinta sa ocupe,
non-stop, Piata Avram Iancu cu prezentarea unor "idoli".
Este vorba despre zeul FORD si imediat LOGAN cu tata
Renault. Ce de vedete!
N-au rezistat aradenii la asemenea tentatii si au
venit. Dar la concurenta cu zeul automobil, pentru
cartile aparute in editurile aradene s-au grabit Casa
de Cultura, Revista "ARCA", Biblioteca Judeteana
sa le faca sa straluceasca.
Ce-a fost aceasta : Targul de Carte Euroregional.
Evenimente, evenimente, atractii..... orasul traieste!
De mult s-a inceput folosirea TURNULUI DE APA ca locatie
pentru expozitii.
Muzeul Judetean s-a grabit, asadar, in aceasta miraculoasa
luna mai sa organizeze un alt vernisaj, "Scoala
de Pictura Naiva – Brusturi 2005".
Uite ca nici n-am apucat sa numar vernisajele si nu
le-am adaugat listei pe acelea organizate de Scoala
de Arta si Scoala Speciala cu icoane pe sticla. Cred,
in mai au depasit cifra 8!
Luna se va incheia cu anualul TARG AL MESTERILOR
POPULARI, un fel de expozitie a obiectelor produse
de meserii transmise din tata-n fiu, tot in Piata
Avram Iancu.
Filarmonica, de care nu am amintit inca, ea fiind
permanent prezenta in fiecare zi de joi, a facut o
exceptie, intr-o zi de luni, pe 9 Mai. Motivul?
Sa ni-l spuna domnul Dorin Frandes : " Salutam
un eveniment in premiera, semnarea acordului pentru
a fi primiti in UE. Inauguram cel mai bun si
mai nou pian din tara, la care va canta cel mai bun
pianist dl.Valentin Gheorghiu, in cea mai buna sala
de concert din tara".
Nu se poate sa nu amintesc, lista n-ar fi completa
fara targurile pe diferite teme si specialitati organizate
de Camera de Comert si Agricultura, acolo unde un
alt creator de evenimente, dl, Nicolae Bacanu si-a
facut un obicei sa-i vada pe aradeni in pelerinaj
la halele de expozitie din "Cartierul de Vest",
sa vada si apoi sa-si viseze viitorul. Dl. Bacanu
alege si apoi expune toate noutatile.
Ca un P.S. amintesc ca sala CLIO, abia s-a eliberat
pentru Vernisajul Picturii Indiene, acolo au fost
expuse publicului aradean comorile bibliofile, cartile
vechi si rare.
Florin Didilescu si Biblioteca Judeteana, le multumesc
pentru evenimentele create si pentru permanenta in
cotidianul aradean.
Sa fi uitat ceva? Oare am reusit sa le multumesc tuturor,
sa-i amintesc pe cei in fata carora ne scoatem palaria?
Daca am uitat ceva, au avut grija ca in cronicile
cotidiene ziaristii sa-i aminteasca, sa-i laude si
sa le multumeasca.
Gandurile acestea am tinut sa le fac publice, sa-i
reprezint pe toti aceia cu care m-am bucurat si am
aplaudat evenimentele.
Dupa viata sociala Aradul este de mult in Europa.
Aradul un oras in care mereu se intampla ceva!