Iosif
Matula a fost ales ieri presedinte al Consiliului
Judetean Arad, functie ramasa vacanta dupa numirea
lui Gheorghe Seculici ca vicepremier. Candidatul oficial
al Aliantei
DA a avut insa surpriza sa aiba un contracandidat
in persoana vicepresedintelui liberal Gavril Popescu.
Acesta a fost propus de catre un consilier independent,
ales pe listele PSD.
Spre stupoarea asistentei, Gavril Popescu a acceptat
propunerea spunand ca i se pare “moral“ sa
candideze si ca trebuie “sa castige cel mai bun”.
El a pierdut insa obtinand mai putin de jumatate din
voturile reprezentantului PD. Vicepremierul Seculici,
prezent la sedinta de ieri, s-a aratat extrem de iritat
de gestul liberalului, spunand ca „interesele
Aliantei au fost grav lezate” si ca „se va
lua in discutie la nivel central acest comportament”.
La randul lor, liderii PNL au declarat ca nu l-au
sustinut pe colegul lor care ar putea fi exclus din
partid. Noul presedinte al Consiliului Judetean Arad
a fost consilier local in Chisineu-Cris, dar a candidat
si pentru un mandat de consilier judetean. Totodata,
el a fost candidatul PD pentru Primaria orasului.
S.
O. Evenimentul Zilei (Editia de Vest)
Ziua
Politiei Romane
Ziua
Politiei Romane a fost sarbatorita si de politistii
aradeni.
Conducerea Inspectoratului de politie al judetului
Arad a profitat de aceasta sarbatoare pentru a face
o serie de avansari in grad pentru cei mai merituosi
agenti si ofiteri de politie in cadrul unei festivitati
oficiale.
175 de agenti au fost avansati la termen.
Dintre acestia doar unul a fost promovat inainte de
termen la exceptional.
Dintre ofiterii de politie aradeni, 54 au fost avansati
in grad.
Si dintre acestia doar unul singur a avut merite deosebite
pentru a fi promovat exceptional, inainte de termen.
Subinspectorul de politie Ghita Marian si seful postului
de politie din Bocsig, agent sef Vasile Sorin Ochis
au primit distinctia de cei mai buni politisti ai
judetului arad pentru anul 2004.
Cu ocazia zilei politiei romane, inspectoratul de
politie aradean a fost gazda unei delegatii a inspectoratului
de politie al judetului Bekes din Ungaria.
Colaborarea dintre cele doua inspectorate, cel aradean
si cel maghiar, dureaza de mai multi ani si a fost
benefica pentru ambele institutii.
Camelia
Catean - Televiziunea Arad
Printr-un
proiect PHARE, Centrul vechi al Aradului va iesi din mizerie
si intuneric
In
ultimii ani, administratiile care s-au ocupat de bunul
mers al municipiului Arad au cam uitat, fara exceptii,
de problemele cartierelor, in general, si ale vechiului
centru al orasului, in special.
O zona cu o insemnatate deosebita pentru istoria municipiului
a fost lasata de izbeliste, fara lumina, far apa,
fara canalizare.
Mai mult, in centrul istoric au fost "plantate",
daca putem spune asa, familii nevoiase care, cu timpul,
din lipsa banilor, au transformat orasul vechi intr-un
cartier in care ti-e frica sa si intri, dar sa mai
locuiesti acolo.
Cum spuneam, in ultimii ani, nimeni nu s-a preocupat
de acei oameni care traiesc in conditii grele, fara
infrastructura minima pentru secolul XXI.
Asa cum nimeni nu s-a interesat de celelalte cartiere
unde drumurile sunt de pamant, ca acum 2000 de ani,
unde nu exista canalizare, apa se aduce de la pompa
din colt, iar iluminatul public e o poveste din filmele
de succes americane.
Din fericire, noua administratie a inceput sa faca
pasi, deocamdata timizi, pentru ca lucrurile sa se
indrepte.
Iar ca dovada sta un proiect de peste 8 milioane de
euro, pe care Primaria l-a pregatit pentru zona istorica
a orasului, zona care, in cazul in care intentiile
se vor transforma in fapte, va fi de nerecunoscut
peste maximum doi ani. Ignorati de Primarie Centrul vechi al Aradului, ce cuprinde strazile
Preparandiei, Dornei, Pta Sarbeasca, Piata Veche etc.,
n-a prea atras, in ultimii ani, privirile edililor.
Altfel nu se explica de ce, de atata timp, mizeria
si degradarea in care se scalda aceasta zona istorica
n-au putut fi inlaturate.
Se stie bine ca drumurile sunt groaznice, lipseste
canalizarea sau retelele de apa potabila, linia pe
care circula tramvaiul numarul 2 creeaza probleme
mari, in primul rand imobilelor, care crapa pe zi
ce trece, sub privirile nepasatoare ale celor ce ar
trebui sa intervina.
Nimeni nu s-a gandit ca s-ar putea face ceva pentru
ca oamenii din acel cartier, si asa napastuiti de
soarta, cei mai multi dintre ei, sa fie ajutati, intr-un
fel sau altul.
Astazi, cu introducerea canalizarii, maine, cu retelele
de apa si asa mai departe.
In 15 ani, cati au trecut de la Revolutie, s-ar fi
putut face multe, dar, nu-i asa, o lucrare intr-un
cartier (mai ales la canalizare sau apa, care sunt
sub pamant si nu la vedere) nu da atat de bine in
ochii alegatorilor ca asfaltarea strazilor din centru,
pavarea trotuarelor (tot din centru) sau reabilitarea
de arteziene.
Nu spune nimeni ca n-avem nevoie de astfel de lucruri,
de infrumusetarea centrului. Dimpotriva.
Dar, mai intai, ar trebui sa asiguram un confort cat
de cat normal tuturor celor care platesc impozite
in municipiu si abia apoi, dupa ce am rezolvat aceste
probleme, sa ne apucam de cosmetizari, in scopuri
electorale.
Din pacate, nevoile oamenilor au fost puse in planul
secund, si asta nu doar in vechiul centru al orasului
(la un pas de noul centru, daca e sa vorbim deschis),
ci si in Gradiste, in Bujac, in Confectii si asa mai
departe. Opt
milioane de euro pentru istoria Aradului Pentru ca, odata si-odata va trebui rezolvata
si problema vechiului centru istoric, Primaria a demarat
un proiect, sperand sa obtina o finantare frumusica
din fonduri Phare. "Zona veche a municipiului Arad, care face
obiectul acestui proiect, a fost neglijata in mandatele
precedente. Gradul ridicat de uzura se datoreaza si
faptului ca imobilele din acea zona au fost populate
prin repartizarea de locuinte unor persoane cu probleme
sociale, fara a se mai tine cont de imposibilitatea
acestora de a le intretine corespunzator patrimoniul
istoric al municipiului", sustine viceprimarul
Tiberiu Dekany.
Acesta ne-a declarat ca proiectul face parte dintr-un
program mai amplu al Guvernului Romaniei in vederea
aderarii la Uniunea Europeana, mai precis, din Planul
National de Dezvoltare pentru perioada 2004-2006,
anexa a Planului National pentru adaptarea Acquis-ului
comunitar. "Una dintre prioritatile acestui
Plan National de Dezvoltare este imbunatatirea si
dezvoltarea infrastructurii locale si regionale, in
vederea sprijinirii cresterii economice, prin crearea
unui cadru favorabil atragerii investitiilor locale
si straine si crearea unor locuri de munca durabile",
spune Dekany.
Proiectele de acest gen vor intra in finantarile acordate
prin Programul Phare 2004-2006 – Coeziune Economica
si Sociala – Dezvoltarea Infrastructurii Regionale,
program a carui valoare se ridica la nu mai putin
de 152 de milioane de euro, iar Regiunii V Vest (din
care face parte si Aradul) ii revine 8,8 la suta.
Pentru un proiect, finantarea se incadreaza intre
2 si 5 milioane de euro, fonduri nerambursabile, si
va fi acoperita in proportie de 75 la suta din Programul
Phare 2004-2006, iar Guvernul va acorda diferenta
de 25 la suta.
Cum era de asteptat, Consiliul Local Municipal Arad
va trebui sa contribuie si el cu o suma la aceste
lucrari, suma ce nu poate fi mai mica de 10 la suta
din costurile eligibile.
De asemenea, pentru orice proiect, autoritatile locale
trebuie sa asigure si costurile neeligibile, cum ar
fi taxe platite furnizorilor de utilitati, diferite
studii, taxe pentru avize si acorduri etc.
Cum programul se axeaza pe patru domenii, infrastructura
de transport regional, reabilitarea zonelor industriale,
infrastructura de afaceri si infrastructura de turism,
Primaria Arad si-a canalizat proiectul pe ultimul
domeniu, dat fiind faptul ca reabilitarea centrului
istoric are o legatura nu numai cu confortul locuitorilor
din zona, dar este si o posibila sursa de atragere
a turistilor in municipiu. Apa, canalizare, iluminat public Proiectul promovat de Primarie se ridica la 8.127.446
de euro, iar studiul de fezabilitate, aprobat prin
HCLM 12/2005, a fost depus la Regiunea de Dezvoltare
V Vest Timisoara.
Din acesti bani, Uniunea Europeana, prin fondurile
Phare, va aloca 5 milioane de euro, adica plafonul
maxim ce poate fi acordat unui proiect, in timp ce
Fondul National de Dezvoltare va contribui cu 1,66
milioane de euro, iar CLM Arad cu 1,4 milioane de
euro.
Proiectul prevede reabilitarea a 12 strazi din centrul
vechi al municipiului Arad, cuprinse in zona protejata,
si consolidarea Podului Traian.
Este vorba de strazile Preparandiei, Dornei (intre
Piata Sarbeasca si Piata Romana), M. Scaevola, Toth
Sandor, Patriei, Olimp, Cuza Voda, Florilor, Hein
Domokos, Tribunul Dobra, Cozia si Paul Chinezul.
Cine citeste lista lucrarilor ce urmeaza a fi efectuate
in centrul vechi isi poate da seama cu usurinta cum
au trait, zeci de ani, locuitorii acelei zone.
Astfel, un scop principal il reprezinta reabilitarea
liniei de tramvai pe strazile Preparandiei si Dornei,
pe o lungime de 1,90 kilometri, intre Piata Sarbeasca
si Piata Romana; va fi reabilitat carosabilul strazilor,
pe o suprafata de 26.550 mp; trotuarele vor fi reabilitate
pe o suprafata de 10.254 mp; reabilitare retele de
apa, pe o lungime de 1,71 kilometri; refaceri bransamente
existente - 1,2 kilometri; retele de canalizare pluviala
– 4,35 km; retele de canalizare menajera – 4,39 km;
retele de iluminat public – 1,90 km; retea de alimentare
linii de tramvai si iluminat public – 1,90 km; retele
de telefonie; refacerea capacelor pentru rasuflatori
la retele de gaze naturale si, nu in ultimul rand,
un obiectiv extrem de important, consolidarea suprastructurii
Podului Traian. "Prin reabilitarea infrastructurii consideram
ca va creste foarte mult valoarea, atat a imobilelor
din acea zona, cat si a patrimoniului municipiului
Arad, avand posibilitatea astfel sa scoatem in evidenta
aspectul placut pe care ni-l da vechiul centru al
orasului", sustine Tiberiu Dekany. Aradul - oras turistic Planurile Primariei cu privire la vechiul centru
al Aradului nu se opresc aici, pentru ca, dupa realizarea
acestui proiect (care va dura 18 luni), se va demara
un alt program de reabilitare a unor cladiri cu semnificatie
istorica pentru municipiu. "Dupa obtinerea finantarii si realizarea proiectului,
administratia locala intentioneaza sa deruleze si
alte proiecte privind vechiul centru, incercandu-se
refacerea fatadelor imobilelor aflate in zona protejata
a municipiului Arad. Daca finantarea va fi aprobata
in zilele urmatoare, cum speram cu totii, lucrarile
vor putea incepe pana la finele acestui an si se vor
termina in 2007. Suntem convinsi ca acest proiect
va schimba complet imaginea municipiului Arad",
este de parere viceprimarul Tiberiu Dekany.
Dupa cum ati observat, proiectul merge pe "infrastructura
de turism" si nu intamplator, pentru ca Primaria
are un plan mai amplu de a transforma Aradul intr-un
oras turistic. "Refacerea centrului istoric, coroborat cu
intentia de a repune Cetatea Aradului in circuitul
civil, avand in vedere si celelalte cladiri monument
istoric (Turnul de apa sau Vama de la Podul Traian,
ca sa amintesc doua dintre ele), de ce nu Parcul Reconcilierii
si cladirile din jur, Piata Avram Iancu, toate aceste
argumente vor ajuta la dezvoltarea turismului in municipiu
si, automat, la strangerea de fonduri la bugetul local
si o dezvoltare mai buna a celor care actioneaza in
acest domeniu" mai sustine Dekany.
Sa speram ca acest proiect va fi dus la bun sfarsit,
iar cele 5 milioane de euro din fonduri PHARE si 1,6
milioane din Fondul National de Dezvoltare vor ajunge
la Arad.
Avem toate motivele sa credem ca se vor obtine banii
necesari refacerii centrului istoric, mai ales ca,
acum, suntem bine reprezentati la Bucuresti, iar lobby-ul
unui vicepremier poate cantari greu in acceptarea
acestui proiect.
Cosmin
Mihuta - Adevarul
Comision
- surpriza !
Centrul
Aradului este intesat de vreo 26 de case de schimb
valutar, O singura firma "SC Exchange Group"
percepe 9 la suta comision... fara ca acesta sa fie
expus la vedere, conform legii.
Revoltat, suparat, intrigat, asa s-a prezentat aradeanul
Ioan Hulbar, in sediul redactiei.
Omul a vrut sa schimbe suma de 100 euro si iata ce-a
patit: "Aveam nevoie urgenta de bani si m-am gandit,
aflandu-ma langa Biserica Rosie, sa-i schimb la cea
mai apropiata casa de schimb valutar. Era cam pe la
pranz si mai eram cu cateva cunostinte". Cetateanul spune ca a intrat la SC Exchange Group
SRL (langa Biserica Rosie) si a intrebat, de cateva
ori, daca se percepe comision.
Casiera i-a spus sa se uite afara, in timp ce i-a
cerut banii si buletinul.
Cetateanul a privit peste tot: usa deschisa era flancata
de paznic, asa ca nu a vazut nimic.
Tabla pe care era afisat cursul valutar, de asemenea,
nu indica nimic in legatura cu comisionul.
Cand s-a reintors, banii i-au fost schimbati, minus
9 la suta comisionul.
A urmat scandalul. Omul a vazut ca exista camera de
luat vederi, deci poate face dovada ca tot ceea ce
a relatat corespunde adevarului.
In timpul certurilor, casiera i-a spus sa se uite
mai bine dupa... usa, pentru ca "acolo este
afisat comisionul sau pe peretele din stanga"
- aproape de tavan!...
Curiosi, am luat la rand toate casele de schimb valutar
din centru, vreo 25!
Iata doar cateva firme serioase: "Val Mac Exchange,
SC Angelia, Miky, SC Dumaris Exchange SRL, SC Alicante
Office, SC Luxor SRL, SC CassVal '99, SC Oscar '91,
SC Flaviu Exchange SRL, Gold - peste tot se percepe
zero la suta comision.
Am discutat cu persoanele care opereaza schimbul valutar
iar raspunsul primit este acelasi: "afisul
trebuie sa fie standard, format A3, afisat atat pe
tabela cursului valutar cat si pe geamul din interiorul
firmei, unde se efectueaza schimbul".
Toate aceste firme respecta intru totul legea privind
activitatea de schimb valutar.
Comisionul este pus la vedere, afara, pe tabela, pe
usa de la intrare si deasupra geamului unde se efectueaza
schimbul.
Ne oprim la OJPC, impreuna cu pagubasul.
Inspectorul sef Gheorghe Iancu ne pune la dispozitie
Ordinul nr. 12 (14.02.2003) privind unele masuri de
informare a consumatorilor de catre agentii economici
care desfasoara activitati de schimb valutar. "Agentii economici care desfasoara activitati
de schimb valutar au obligatia de informare a consumatorilor
prin afisare la LOC VIZIBIL, atat in interiorul cat
si in exteriorul casei de schimb valutar a unei plachete
de format minim A3 de culoare alba, pe care sa fie
inscris cu caractere de culoare rosie, comisionul
perceput de acestia, in mod distinct, atat pentru
vanzare cat si pentru cumparare" - se arata
in Art.l. "Avem foarte multe reclamatii privind casele
de schimb valutar legate de aceasta firma "SC
Exchange Group", tocmai datorita acestei cauze!"
spune Iancu.
Vizita noastra, alaturi de un inspector al OJPC la
firma amintita s-a lovit de adevarul relatat de aradeanul
tepuit.
Un afis era ascuns dupa usa, mascat, celalalt, pe
perete, coborat ulterior scandalului.
Cu mare greutate am aflat ca patronul este un bulgar,
Filipov, care a dat si da in continuare tepe de acest
gen celor care schimba valuta in firmele sale. (Ultima
reclamatie vizeaza o suma imensa in euro, schimbata
fara ca persoana sa stie de comision!).
Vorba pagubasului: "Daca ar afisa corect acel
comision de 9 la suta, cine si-ar mai schimba valuta
aici, cand sunt alte 20 de firme in centru, toate
cu zero lei comision?!" Casiera mi-a spus sa-i dau banii si vada data nu
sunt falsi, cerandu-mi si buletinul. Eu am intrebat-o
de doua ori daca se percepe comision, iar ea mi-a
spus "uitati-va afara"! M-am uitat si pe
tabla unde e afisat cursul valutar si nu era trecut
comisionul.
Am avut surpriza si vad banii pe tava, schimbati,
cu 320.000 lei mai putin! - Ioan
Hulbar, pagubas.
Felicia
R. Gheorghe - Observator
Varsandul
a "primit in dar" 100 de tone de reziduri
Aradul
isi intampina vizitatorii cu mii de pet-uri Inundatiile cu care judetul s-a confruntat in
ultimele zile a lasat si alte urmari decat cele deja
mediatizate de presa locala, iar - potrivit reprezentantului
Guvernului in teritoriu - vina o poarta, in parte,
si edilii locali, care nu inteleg sa comunice cu cetatenii
pentru decolmatarea rigolelor sau pentru rezolvarea
problemelor de mediu.
O informatie ajunsa la urechile prefectului ieri,
la ora 12.00, indica faptul ca deversarile de apa
pe bazinul Crisului au facut ca la Varsand
(adica la intrarea in tara) sa se adune peste 100
de tone de reziduuri, situate care nu si-a gasit inca
rezolvarea.
Comisia judeteana pentru situatii de urgenta va trebui,
in atare conditii, sa identifice, in cel mai scurt
timp, o solutie pentru depozitarea tonelor de reziduuri,
pentru ca judetul sa nu se faca de ras in fata celor
care ne calca tara.
De parca aceasta problema nu ar fi fost suficienta
pentru Varsand, localitatea se confrunta si cu problema
peturilor, in conditiile in care intr-o anumita zona
de pe raza localitatii gasesti cel putin 10 pet-uri
pe metru patrat. Aproape 4 mii de hectare de teren inundate Cat priveste inundatiile de care Aradul a avut
parte in ultimele zile, intr-un raport intocmit in
cursul zilei de ieri se arata faptul ca inundatiile
au afectat pana acum nu mai putin de 3.892 hectare
de teren agricol, dar si faptul ca apele se retrag
totusi.
Cu toate acestea, specialistii nu exclud inca posibilitatea
depasirii cotelor de aparare pe Crisuri sau pe Mures
sau posibilitatea producerii unor fenomene hidrologice
periculoase (in baza prognozelor meteorologice).