Sambata, 26 februarie 2005

  Stirile TVA aici

• Pentru renasterea Aradului

Aradul trebuie sa prospereze!  Administratia locala se pune, in sfarsit, pe treaba. Era si timpul, dupa opt luni de tatonari, sa isi suflece manecile...  Marturisesc ca proiectul pe care il pregateste e aproape de sufletul meu: punerea in valoare a patrimoniului cultural local, introducerea Aradului in circuitul turismului cultural din care nu ar fi trebuit sa lipseasca nici o clipa. Strazile acestea, ale noastre, transpira istorie; igrasia cladirilor din centru mangaie cu miros fin, de trecut cu amintiri placute. Aradul trebuie sa prospereze! Sa stie tara si lumea ca aici au trait oameni care nu numai ca au citit istoria, ci au creat-o cu mana lor.  Poeti aradeni au fost in preajma lui Voltaire si Napoleon, mobila de la Ineu se exporta in Balcani, Turcia Asiatica si India, vienezii dormeau in paturi facute la Slatina de Mures, Nadasul era punct de reper al Imperiului Austro-Ungar in industria prelucrarii lemnului, la Academia de Muzica, Opera si la catedrala din Budapesta se canta si astazi pe orga fabricata la Arad, taxiuri Marta fabricate pe actuala cale Aurel Vlaicu se exportau in Londra, la 9 februarie 1811 aici se deschide prima scoala de dascali romani - "Preparandia vlaha de mesteri si preoti a Aradului vechi", fabrica de vagoane si trenul electric din Podgorie sunt inovatii pentru Europa de Sud-Est a secolului XIX.  Acesta este orasul despre care se vorbeste numai de bine; asa trebuie sa ajunga din nou, reinviind spiritul acelor vremuri. Aradul trebuie sa prospereze!  O plimbare de la Podgoria la Teatru, apoi prin centrul vechi, pe strada Preparandiei, in zona bisericii sarbesti si inapoi, spre catedrala catolica, e un rezumat viu al istoriei ultimelor doua secole in aceasta zona a Europei.  Fiecare casa cara o mostenire morala, fiecare perete a fost martorul unor vremuri despre care se vorbeste cu pietate.  Aradul a fost una dintre cele mai pretioase bijuterii ale coroanei imperiale habsburgice, iar in 1918 a devenit centrul spiritualitatii romanesti – aici s-a pregatit unirea, aici s-au scris discursurile de la Alba Iulia si s-au antrenat activistii ce au luat tara la pas pentru a le vorbi romanilor despre nevoia de a nu fi risipiti, de a sta impreuna sub cerul lor. Aradul trebuie sa prospereze!  In sfarsit, autoritatile s-au apucat de lucru, recunoscand si ele pacatul abandonarii orasului intr-o grava ignoranta. "Sunt inca multe planurile care vor face din Arad un adevarat oras modern, insa cum planurile nu sunt valoroase decat prin realizarea lor ramanem la aceasta scurta documentare asupra posibilitatilor, care se deschid prosperitatii municipiului nostru. Pentru toate acestea este nevoie insa de o buna administrare si mai ales de o continuitate perfecta, care sa ne ridice in interesul orasului nostru deasupra patimilor politice si personale, care sa faca din totalitatea cetatenilor acestui municipiu, indiferent de credinta lor un manunchiu compact de muncitori activi pentru binele general", spunea dr. Ioan Ursu, primarul interbelic al orasului, in lucrarea pe care a numit-o "Aradul trebuie sa prospereze".  La cateva decenii diferenta, administratia locala si-a suflecat, in sfarsit, manecile, si se pune pe treaba in acest scop; de-ar tine-o entuziasmul si buzunarele pana isi duce la capat planul... Andrei Ando - Observator

• Zona Industriala Vest – ocupata in totalitate

Unii au facut fabrici, altii n-au facut nimic Cu siguranta oricine aradean e constient de faptul ca atragerea investitorilor straini in Arad si convingerea lor de a-si desfasura activitatea in orasul nostru inseamna mai multe locuri de munca pentru aradeni, mai multi bani la bugetul local, intr-un cuvant, o dezvoltare economica a orasului.  Spre deosebire de alte orase, Aradul se poate lauda cu prezenta unui destul de mare numar de firme straine; decizia acestora de a se stabili aici au la baza mai multe motive, dintre care amintim pozitia geografica a orasului, o forta de munca bine pregatita, calificata, si, nu in ultimul rand, o deschidere din partea autoritatilor locale.  Pentru a atrage investitorii straini, care sa aduca la Arad capital de lucru, tehnologie moderna dar si mentalitatea occidentala, Primaria trebuia sa ofere acestora ceva ce in alta parte nu gaseau.  Solutia a fost vanzarea de teren (pusa in practica de ex-primarul Valentin Neamt si continuata de administratia Popa, dar si de cea actuala). Zona Industriala Vest Asa s-a nascut Zona Industriala de Vest (situata, dupa cum arata numele, in partea de vest a orasului, de-a lungul centurii, mai precis a tronsonului dintre DN 7 si BAT), cu o suprafata de circa 150 de hectare, destinata in principal activitatilor industriale, de servicii si de depozitare.  De la infiintarea ei si pana in prezent, 36 de firme din Romania, Germania, Marea Britanie, Franta, Austria, Italia, Japonia, Belgia, Elvetia au cumparat aici teren, in urma licitatiilor publice organizate de Primarie.  Acum Zona s-a umplut, iar terenuri disponibile nu mai sunt. Investitiile firmelor din Zona Industriala Vest se ridica la multe zeci de milioane de euro, iar locurile de munca create depasesc 5000. Ceea ce spune multe. 20% din teren e nevalorificat Investitorii sunt 36 la numar doar pe hartie, in realitate cei care au construit si sunt activi, sau cei care sunt in constructie fiind mai putini.  Problema e ca multe firme nu si-au ridicat inca fabricile (de inceputul activitatii lor nici nu poate fi vorba) iar terenurile lor sunt inca goale.  In aceasta situatie sunt 14 firme, care, la doi, trei, patru sau chiar cinci ani de la achizitionarea terenului nu au realizat nimic.  Cele 14 firme insumeaza o suprafata de teren gol de aproape 28 hectare. Cam 20% din totalul Zonei Industriale. Cum e posibil ca dupa atata timp de la semnarea contractelor, terenurile sa fie tot goale, iar cei care s-au angajat sa faca investitii (doar pentru asta au participat la licitatii si au cumparat teren, concurand pentru el cu alte firme) nu le-au facut nici acum?  Si - poate cea mai importanta intrebare - nu pot fi acestia trasi la raspundere? Raspunsul il da primarul Gheorghe Falca:  "Nu. Contractele incheiate intre conducerea Primariei din perioada 2000-2004 si firmele cumparatoare nu prevad un termen pana la care investitorul sa-si realizeze investitia. Ele sunt legal incheiate, asa ca noi nu putem face nimic. Am facut totusi ceva, pentru ca astfel de situatii sa nu mai apara. Am schimbat caietul de sarcini si contractul-cadru de vanzare-cumparare a terenurilor. Acum se precizeaza obligatia cumparatorului de a executa constructia intr-un anumit timp. De asemenea, in noul contract se specifica si dreptul de preemtiune al Primariei, in cazul in care cumparatorul doreste ulterior sa vanda terenul", spune Falca. Speculatii cu terenuri La ora la care au semnat contractele cu Primaria, multe firme n-au stiut ca peste cativa ani le-ar fi necesara o suprafata mai mare de teren.  Acum, dezvoltarea financiara dar si diversificarea productiei le-ar permite unor firme sa se extinda. Insa de unde teren?  O posibilitate ar fi sa cumpere de la aceia care detin teren in zona industriala si care n-au facut nimic pe el.  Dar, asa cum sustine reprezentantul unei firme care ar dori sa se extinda, marindu-si capacitatea de productie, preturile cerute sunt astronomice.  Nu e posibil ca cineva sa cumpere teren in zona industriala, sa astepte trei-patru ani fara sa faca nimic, iar apoi sa-l vanda, incasand pe el poate si de zece ori mai mult decat a dat.  Acestea sunt speculatii, incurajate de autoritati.  E clar ca firmele respective nu au urmarit realizarea unor investitii, ci a unor castiguri din tranzactii cu pamant. "Din cele 14 firme care au cumparat teren in Zona Industriala Vest si nu au construit nimic, una este Vama de Interior iar cinci sunt comisionari vamali. Hai sa zicem ca acestia au circumstante atenuante; nemutandu-se vama afara, nici comisionarii nu s-au grabit sa investeasca in noi amplasamente. Din celelalte opt firme, doar una are documentatia in elaborare. Eu am solicitat tuturor firmelor care n-au facut nimic sa inceapa lucrarile. Am avut discutii cu reprezentantii acestora; cei mai multi mi-au spus ca au avut de facut alte investitii, dar ca le vor face si pe cele din Zona Industriala", spune primarul Gheorghe Falca. Gerlinde Knap - Adevarul

• Referendum pentru monument

Monumentul Marii Uniri a fost, ieri, in atentia autoritatilor locale, parlamentarilor si a asociatiei pentru ridicarea acestuia!  Monumentul trebuia amplasat, inca din luna decembrie a anului trecut, insa lipsa banilor si noi propuneri de locatii au amanat evenimentul.  Iar astazi alte posibile locatii au fost prezentate printre care si  dislocarea a 2 monumente si mutarea lor.  Cei care vor hotara, in final, se pare ca vor fi aradeni in cadrul unui referendum.  Amplasarea monumentului Marii uniri a incins spiritele, in cadrul intrunirii asociatiei care are ca principal scop ridicarea acestuia.  Au fost de fata parlamentari si autoritati locale, care si-au expus punctul de vedere.  Nu mai putin de 4 variante de amplasare a monumentului marii Uniri au fost propuse, de la piata Revolutiei, in fata primariei, parcarile din centrul orasului, in locul terasei Podgoria si in Piata Avram Iancu.   Profesorul Gheorghe Capitan propune amplasarea monumentului marii uniri in fata primariei, in locul monumentului Revolutiei.  Cel care a finalizat discutiile a fost subprefectul care a promis ca autoritatile locale vor analiza toate propunerile, se va organiza un nou concurs pentru amplasament, insa cei care vor decide vor fi aradenii, care vor fi chemati la referendum. Izabela Vekas - Televiziunea Arad

• Un nou cartier de locuinte in Santana

In viitor, Santana va avea un nou cartier, cu case construite de catre tineri.  Acest lucru este posibil in baza unei legi, care prevede ca tinerii pana in 35 de ani pot beneficia de locuri de casa, acordate gratuit de catre Primarie. In anul 2004, Primaria orasului Santana a acordat terenuri pentru construirea unor case unui numar de sapte tineri, iar acum, in luna februarie, consilierii locali din Santana au discutat acordarea de teren pentru 31 de tineri care si-au depus dosarele la Primarie.  Primarul orasului Santana, Viorel Enache, spune ca "va aparea un cartier de locuinte, cu case construite de catre tineri din localitate, pe teren acordat gratuit de catre Primarie".  De altfel, pentru ca acest cartier de locuinte sa poata fi realizat iar tinerii care isi fac o casa aici sa beneficieze de toate conditiile, Primaria va investi, in acest an, 4,3 miliarde de lei.  Astfel, in bugetul orasului s-au prevazut 2.500.000.0000 lei pentru proiectul "Extinderea retelei de apa potabila, canal in zona construrii locuintelor in baza Legii 15", si 1,8 miliarde lei pentru extinderea rejelei electrice, in aceeasi zona.  Ambele investitii vor fi finalizate pana in trimestrul III al acestui an.  Din cele 4,3 miliarde lei necesare realizarii acestui proiect, 10% va fi contributia Primariei Santana, restul de 90% din investitie urmand sa fie finantata de Consiliul Judetean Arad. Agenda zilei

• Aradul a trait si vremuri mai bune din punct de vedere cultural...

Acum 160 de ani, in discoteca VIVA concerta Franz Liszt! Joia trecuta a inregistrat un eveniment cultural-istoric mai deosebit: foaierul de la parterul Palatului Cultural a fost ticsit de melomani care, in afara concertului obisnuit (cuprinzand, pana la pauza, doua lucrari celebre ale compozitorului german de origine maghiara, Franz Liszt, probabil cel mai mare virtuoz al pianului, din toate timpurile), nu au ratat ocazia de a admira, in original si in copii, manuscrise inedite gasite intr-un subsol al Hotelului "Crucea Alba", azi "Ardealul".  In pauza de la ora 20.00, deci, Marius Lugojan, seful Sectiei de Arta al Bibliotecii Judetene, Dorin Frandes, directorul Filarmonicii de Stat si Peter Hügel, directorul Complexului Muzeal, au revelat tinerilor si au relevat celor ce stiau cate ceva, aspecte neindeajuns de mediatizate despre vizitele corifeului romantismului muzical in orasul de pe Mures, cand, in perfecta sincronie si armonie cu restul Europei, Aradul isi traia perioada, nu-i asa?, romantica. Liszt si Aradul Franz Liszt (1811 – 1886) a concertat – putina lume o stie –  pentru prima data la Arad in 1823, pe cand abia implinise varsta de 12 ani. "Copiii minune" erau, pe atunci, o moda – cam ca si acum formatiile pop –, iar veritabilul fenomen de masa il avea ca antemergator pe Mozart insusi. Numai ca "inflatia" respectiva avea sa duca, la fel ca orice inflatie, la demonetizarea adevaratelor valori, si nimeni nu... risca sa parieze pe genialitatea unui copil de 12 ani, chiar ultravirtuoz fiind. Cand, insa, cadrul turneului european din 1846, a  sustinut doua concerte la Arad – 8 noiembrie, in salonul oficial al hotelului "Crucea Alba", la ora 12, actualmente "Discoteca VIVA"; 10 noiembrie, in sala de festivitati de la Primaria Veche (1869-1874); la ora 12 –, Liszt era demult o glorie europeana, si daca ar fi sa ne mentinem tot in zona asocierilor ironice, ar fi ca si acum daca, la Polivalenta sa zicem, ar concerta... Madona. Citam, in continuare, din textul pe care doctorul in istorie Peter Hügel l-a citit cu prilejul expozeului de joia trecuta. «Cu ocazia concertelor a fost editata o foaie volanta cu poezii dedicate lui Liszt. Reactii in urma concertelor au fost publicate in ziarul de limba germana "Arader Kundschaftsblatt" din 14 XI 1846. Pianul, marca Heillinger (Fünfkirchen/Pécs), la care a cantat in salonul de la "Crucea Alba", a fost donat de proprietarul hotelului Conservatorului de Muzica. Liszt a donat conservatorului incasarile din cele doua concerte (550 florini).» Revelatii ce se cer exploatate Alaturi de pianul la care cantat Liszt in Arad, pian proaspat restaurat de specialistii muzeului aradean, vor fi expuse partituri lisztiene si diferite publicatii de epoca din fondurile Bibliotecii Judetene Arad.  Remarcabil este facsimilul unei foi volante, editate la Arad cu ocazia vizitei lui Liszt, publicatie care cuprinde poezii dedicate de autori aradeni anonimi marelui compozitor si pianist. Expozitia va ramane deschisa pana la sfarsitul lunii martie iar pianul va ramane expus permanent in foaierul Palatului Cultural, in asteptarea unui specialist care sa-l faca din nou functional. Catre Liszt la Arad …asa se intituleaza o poezie compusa, in limba lui Goethe, in cinstea vizitei marelui compozitor, lucrare pe care va invitam sa evitati a o analiza cu severitate sau a-i taxa limbajul, pe alocuri vetust si perimat, raportand-o unei gramatici astazi cu mult mai evolualte: Trebuie vocea noastra timid sa se ascunda Pentru ca o veste prea-nalta gloria-ti confirma? Este doar, in vai ca si pe dealuri, Ce viata simte dinspre soare; Si cauta ierb’soara, ce linistit se inalta, Inviata precum gloria de raza ei. Fi vom despartiti de acele cercuri, Unde vie competitie intre artisti Desluseste ochiul stiutor din efemerul fior; Dar cel ce cunoaste vraja faptuirii TALE, Strafulgerat se simte de raza inaltatoare Ce din al tau spirit, in inimi se revarsa. (Trad.: Peter Hügel) Liszt si presa Arader Kundschaftsblatt [redactat si editat de Franz Schwester], anul 8, nr. 46, din 14 noiembrie 1846, i-a dedicat "printului de la Bayereuth"  un emotionant articol. Iata-l, transpus in romaneste, de acelasi Peter Hügel: Franz Liszt, eroul pianului, a sosit la Arad, venind de la Timisoara, in 7 noiembrie, precum am aratat in numarul trecut.  A fost intampinat in Aradul Nou de catre  onorabilul nostru primar, insotit de alti cativa admiratori de-ai lui Liszt, care l-au adus pe acesta, avand drept antemergatori calare un comisar si patru husari cu felinare de vant, la Arad, la locul de repaus care i-a fost rezervat la "Crucea Alba".  Aici a fost intampinat de [admiratorii] rabdatori cu strigate de "Éljen" dar care, la intrarea trasurii in hotel, s-au napustit in asa fel asupra acesteia incat exista pericolul ca aceasta sa se rastoarne, ocazie cu care oistea s-a chiar facut tandari, ceea ce nu parea a fi un semn bun dar – "felix quem Dii fovere".  Dupa ora 9, Liszt a fost onorat cu retragere cu torte, ocazie cu care capela regimentului de ulani Fürst Schwarzenberg a cantat en ordinaire, un cor barbatesc interpretand cateva piese. Cand sarbatoritul, insotit de suita, s-a indreptat spre cantareti, i-a fost adresata o cuvantare in limba maghiara. Dupa ce Liszt s-a retras in camera sa, l-a surpins prima formatie de tigani muzicanti cu executarea unor piese muzicale, iar cand artistul a pasit afara, primul viorist i-a sarutat evlavios mana, Liszt, la randu-i, sarutandu-l festiv pe frunte. Duminica, 8 noiembrie, la amiaza, Liszt a sustinut primul concert in sala de la "Crucea Alba", arhiplina.  A interpretat: uvertura din "Willhelm Tell"; "Pastravul" de Schubert; variatiuni pe o tema din "Puritanii" lui Bellini, mazurca de Chopin; "Tarantella" de Rossini; melodii maghiare; Marsul lui Rakóczy. Este de prisos sa judecam interpretarea lui Liszt din moment ce au fost deja intrebuintate toate expresiile tehnice pentru a o caracteriza.  Destul ca interpretarea lui i-a adus pe multi la extaz si dupa fiecare piesa a fost recompensat de aplauze furtunoase.  Au fost impartite poezii in limba germana care, de asemenea, au fost imprastiate de pe balcon.  La sfarsitul concertului i-a fost conferita o cununa de lauri. Pentru aceasta, a fost necesar sa se obtureze lumina zilei din sala de concert si aceasta sa fie inlocuita cu lumina lumanarilor [...]. In 10 noiembrie seara, in aceeasi sala, s-a desfasurat al doilea concert, organizat in beneficiul unei societati locale de binefacere locale, concert care a avut abia jumatate din audienta. A interpretat: andante din opera "Lucia di Lammenmoor"; fantezii pe motive din opera "Norma"; melodii maghiare; "Ave Maria"; "Craiul Ielelor"; fantezii pe motive din opera "Robert Dracul" ("Valsul Iadului").  Aplauzele au fost la fel de entuziaste ca la primul concert. Incasarile nete au fost impartite, conform chitantelor originale, precum urmeaza: bisericii reformate 200 florini; orfelinatului 150 fl; conservatorului de muzica 100 fl.; asociatiei de muzica 100 fl. Liszt a fost invitat zilnic la alta masa iar intr-un loc a fost atat de galant fata de doamna casei incat a scris cateva note pentru aceasta [...]. Nu ramanem in urma fata de entuziasmul capitalelor si oraselor provinciale; mai mult chia, pe unii poate ii chiar depasim pentru ca sederea lui Listz aici va fi eternizata printr-un pamflet al unui admirator incantat, astfel ca Liszt poate fi multumit cu entuziasmul nostru si cu recolta bogata. Miercuri, 11 noiembrie, sarbatoritul, inconjurat de numerosi insotitori, avand drept antemergatori un comisar orasenesc si doi husari in tinuta de parada, s-a indreptat spre Timisoara de unde se va indrepta spre Lugoj, unde se gandeste sa-i fericeasca si pe locuitorii acestui targ cu un concert, dupa care isi va continua calatoria spre Transilvania, Moldova, Valahia si Turcia etc. Lucian Valeriu - Observator Plus