Stirile Zilei
VIRTUAL ARAD
Suntem pe locul
Pozitia Virtual Arad in Romanian Top 100
Votati-ne zilnic!
Votati Aradul !

Marti, 25 ianuarie 2005

Stirile TVA aici

  • Manifestarile dedicate Unirii Principatelor, zadarnicite de frig si nepasare

Pe platoul din fata Palatului Administrativ s-a sarbatorit Unirea PrincipatelorProgramul destul de bogat la manifestaiilor gandite de oficialitatile Aradului, de Muzeu si de cele doua universitati locale, cu ocazia implinirii a 146 de ani de la Unirea Principatelor Romane s-au desfasurat in anonimat, frigul de afara si indiferenta aradenilor pentru acest gen de manifestari (dovedita deja) aducand pe platoul din fata Palatului Administrativ doar o mana de curiosi. 
Singurii care au trebuit sa faca fata vremii, pentru a sarbatori cum se cuvine Unirea Principatelor, au fost organizatorii, oficialii si elevii de scoala care, imbracati (spunem noi) sumar, au incercat sa incinga atmosfera cu dansuri si cantece. 
Pana la acel moment, ei au facut fata solemnitatilor dedicate acestei zile si discursurilor (in unele cazuri) lungi ale oficialilor. 
Hora Unirii, care trebuia sa incheie in forta manifestarea aradeana din fata Palatului Administrativ, dedicata acestui moment istoric, nu i-a prins decat tot pe oficiali, cativa parlamentari si o mana de elevi inghetati. 
Situatia a fost diferita in cazul simpozioanelor si actiunilor de interior gandite pentru sarbatoarea de pe 24 ianuarie.

Adriana Barbu - Agenda zilei

  • Vorba bate faptele

Dilema stadion sau supermarket din nou in actualitateAud ca stadionul pe care joaca ACU Goldis este din nou in pericol. 
Desi am avut parte de schimbarea administratiei, ideea unui super-market ridicat pe o portiune din acel spatiu n-a pierit. Dimpotriva.
In primavara trecuta, cand Dorel Popa, Emanoil Voicu et co. erau in prag sa adopte o hotarare in acest sens, presa aradeana (si, prin corespondentii locali), si presa nationala) a protestat sever impotriva distrugerii celui mai vechi stadion existent (nu primul!), ridicat pe locul unde s-a jucat pentru prima oara fotbal la Arad, "monument sportiv" etc. 
Am fost, firesc, de partea protestatarilor. E greu sa renunti la spatii pentru sport, in conditiile in care ele sunt tot mai putine, tot mai greu de amenajat si, nu este un secret, aceste spatii nu prea fac parte din preocuparile edililor aradeni. 
Asadar, am protestat - cum sa distrugi un stadion ca sa ridici un super-market?!
Astazi, as fi mai prudent in aceasta disputa stadion-magazin. 
Actionarii de la ACU Goldis n-au probat intre timp ca sunt capabili si ca vor sa amenajeze acel spatiu. 
Vorbeau si ei de un magazin, de modernizarea stadionului etc. Vorbeau, altfel spus, de investitii de milioane de dolari. 
Timpul insa nu i-a gasit la treaba. Dimpotriva, apele la club s-au tulburat, stadionul si spatiul aferent au mai imbatranit cu un an, s-au mai uzat. 
De aceea, acum, daca s-ar repeta dilema "stadion ori magazin" n-as mai fi asa de categoric in a opta doar pentru stadion. 
As spune "amandoua, daca se poate, si inca repede". 
Nostalgia nu este factor de progres. La fel, nici neputinta. A disparut el stadionul Wambley, din Londra, templul fotbalului, darmite un stadion ce merge spre paragine, uzat fizic si moral.
Ne plangem mereu ca nu avem spatii pentru sport, dar nici pe cele existente nu le ingrijim. 
Treceam, zilele acestea pe faleza Muresului si rememoram bazele nautice de ieri: baza CFR, baza Vointa, baza UTA, de unde ieseau la apa zeci de ambarcatiuni cu caiacisti, canotori, canoisti... 
Astazi, stau si imbatranesc acele spatii, au alte utilitati, iar pe Mures nu mai vezi sportivi ca altadata. 
Daca iti continui drumul, dupa baza sportiva UTA vei vedea ca au aparut si apar o puzderie de terenuri de tenis. 
Macar de-o satisfactie mica sa avem parte, fiindca pe dreapta, peste drum de terenurile de tenis, este un spatiu plin de gropi, de transee, de buruieni, ziduri demolate. 
E ceea ce a mai ramas din fosta arena Gloria. Un spatiu care, asa cum arata, numai al sportului nu este. 
Iar povestea are ani multi in spate. Ani de promisiuni, de planuri si, in final, de imobilism.
Asadar, nostalgiile, de unele singure, nu sunt decat un mod de-a ne tangui elegant dupa zapezile de altadata. 
Probabil ca, atunci cand va exista interes si cand argumentele vor presa, municipalitatea ori vreun investitor vor ridica un stadion nou, o baza sportiva noua, adaptate cerintelor zilei de azi si de maine. 
Este pacat ca nu sunt mentinute bazele sportive existente, dar este si mai pacat sa le ai si sa le lasi prada balariilor, degradarii ireversibile. 
Este o parere, dar nu cred ca gresesc.

Tristan Mihuta - Adevarul

  • 500 de soferi amendati

Controlul radar mai tempereaza vitezomaniiPolitistii aradeni s-au confruntat in ultimele trei zile cu un numar foarte mare de infractiuni la regimul circulatiei. 
Dintre cele aproximativ 3000 de autovehicule verificate in municipiu, aproape 500 de soferi au fost amendati pentru diverse infractiuni. 
Pe langa aceasta, nu mai putin de 30 de permise de conducere au fost suspendate pe o perioada de trei luni de zile pentru alcool. 
Numarul celor amendati in ultimele 72 de ore este cel mai mare inregistrat in ultimele luni.  
Agentii de circulatie aradeni au avut de furca in ultimele zile cu conducatorii auto care nu au respectat regulile de circulatie. 
Acestia au inregistrat aproape 500 de amenzi contraventionale a caror valoare depaseste suma de 100 de milioane de lei. 
In opinia agentilor de circulatie, soferii aradeni nu mai tin cont de semnele de circulatie sau de culoarea rosie a semaforului, nu mai acorda prioritate, si conduc cu viteza mare. 
Numarul soferilor amendati in ultimele zile i-a uimit pe agentii rutieri. 
Conducerea Politiei de circulatie ii asigura pe aradeni ca vor spori numarul de agenti de pe teren si ca vor fi amplasate masini radar in cartierele aradene pentru a-i prinde pe soferii vitezomani. 

Camelia Catean - Televiziunea Arad

  • Zone Industriale mai mari si zone de agrement la Sanicolau si Ceala

Zonele industriale din jurul Aradului se vor inmultiConsilierii locali vor stabili miercuri numarul de zone industriale ale municipiului, si destinatia lor exacta. 
In conformitate cu necesitatile de dezvoltare ale municipiului Arad si Planul Strategic de Dezvoltare a municipiului, sunt in elaborare sase planuri urbanistice de zona, respectiv extinderea zonei industriale Vest, la nord de Canalul Ier, extinderea zonei industriale nord, unde municipiul Arad detine numai 19 ha, extindere ce se va realiza la nordul drumului de centura, zona CET - nord, doua zone in Sanicolau si una in vecinatatea Padurii Ceala.
Executivul local propune ca principale functii ale zonelor obiective de industrie, servicii, si chiar agrement. 
Pentru extinderea Zonei Industriale Nord, se doreste sa se mentina aceeasi  functiune ca si pentru cea realizata, respectiv industrie, servicii, depozitare; 
Zona CET Nord, de langa deponeul ecologic, va avea functiune de industrie si servicii, inclusiv cele de sortare si valorificare deseuri; pentru cele doua zone din Sanicolaul Mic, unde pana in prezent initiativa privata a ramas la un nivel relativ scazut, se propune ca zona sudica a drumului judetean Arad - Fantanele sa fie cu destinatie de industrie, servicii si depozitare iar zona nordica, care se invecineaza cu malul drept al raului Mures, se propune pentru constructie de locuinte, sport si agrement. 
In aceeasi idee de punere in valoare a mediului natural se propune pentru zona Ceala ca destinatie de sport, agrement si locuinte de vacanta.
Dispare pasunea
Toate aceste amplasamente sunt in cea mai mare parte pasuni, proprietate privata a municipiului Arad. 
Faptul ca in viitor se propune o alta destinatie, spun specialistii, nu aduce vreun prejudiciu crescatorilor de animale intrucat in prezent in municipiu figureaza in evidentele registrului agricol doar 12 cabaline, 693 bovine si 2650 ovine.
Pentru efectivele de animale actuale exista suficienta pasune, se subliniaza in referatul specialistilor, care mentioneaza ca sunt obiective pe termen lung, iar scoaterea din circuitul agricol se va efectua esalonat in functie de necesitati concrete.

Simona Mazare - Observator

  • Legenda Morii Lotrilor

Atat a ramas in prezent din Moara lui MantuUndeva in Tara Zarandului, pe Valea Ciunganilor, intre balarii si tufisuri, napadita de muschi si paianjeni, e ascunsa ruina unei mori in jurul careia s-au tesut numeroase legende. 
Moara apartinea unui mot fugit de pe mosiile grofilor si devenit hot la drumul mare. 
Dupa ani de pribegie prin padurile Muntilor Zarandului, moara a devenit casa si sursa lui de venit. 
Doar ruina a ramas acum marturia unor evenimente petrecute cu 200 de ani in urma. 
Povestile batranesti, transmise din tata-n fiu, readuc in memorie acele vremi intrate in legenda.
Moara este situata la doi kilometri mai sus de satul Ciungani. 
Se spune ca Mantu Haiducul nu a vrut sa o aseze mai departe de sat pentru ca nu avea incredere in oameni. 
In viata sa de pribeag prin padurile Tarii Zarandului fusese tradat de mai multe ori chiar de oameni din ceata lui. 
"Bunicul meu imi povestea ca, ori de cate ori trecea seara pe drum, pe langa moara, in primii ani dupa ce s-o asezat pa valea asta, Mantu pandea de la fereastra ca sa vada daca nu cumva vin jendarii (potera) sa-l "intrebe de sanatate" sau sa nu fi fost careva sa vina sa-i ieie galbenii. O avut o oala-ntreaga de aur stransa de cand o fost lotru. O data, cand pandea el ase, mosu meu, copil p-atuncea, o intrat pa usa. Mantu s-o-ntors cu pusca spre el, c-avea pusca aprope. Mosu meu o luat-o la fuga dup-aia cat o putut de tare si ani buni n-o mai trecut pe langa moara lotrilor", spune Ioan Mates, ajuns acum aproape de 80 de ani, precizind ca "mosu" era, de fapt, strabunicul sau, nu bunicul, asa cum am crezut initial.
Ruina
Din gospodaria haiducului nu a mai ramas decat o parte. Moara e doar o cladire din lemn ce abia se mai tine: acoperisul e gaurit, tiglele stau sa cada la cea mai mica adiere de vant, imbinarile grinzilor sunt putrede, barnele si scandurile din tavan atarna oblic prin camera. 
Podelele lipsesc. Incaperea este aproape in intregime invadata de buruieni uscate, gigantice. 
Pe o latura a ramas bine fixata, dar mancata de rugina, roata dintata a morii. 
In rest, aproape nimic: bucatele de lemn putrezit si cateva scanduri ce par a proveni de la lucrurile cu care a fost candva mobilata incaperea. 
E tot ce mai aminteste de locul unde s-a retras Mantu, cel mai renumit hot de pe Valea Muresului si Crisului Alb. 
Ceata lui a bagat groaza de nenumarate ori atat in comercianti, cat si in taranii de pe valea celor doua rauri.
Hot, morar si birtas
Dupa cum povestesc batranii, legende auzite si de ei de la bunici, Mantu nu era nici pe departe genul de "haiduc bun", care ia de la bogati si da la saraci. 
Mantu era un hot la drumul mare, lua si de la negustorii bogati, si de la taranii prapaditi care-si vindeau vita in targ si mergeau spre casa cu banii castigati. 
Banda lui Mantu actiona pe Valea Crisului Alb, unde atinea calea negustorilor si bancherilor care transportau aurul scos din minele de la Ruda sau Caraci si pe Valea Muresului. 
El cunostea perfect drumurile care treceau prin Muntii Zarandului. 
De altfel, legenda povesteste despre Mantu ca a fost candva un taran de prin partile Bucesului care s-a casatorit pe Valea Muresului, la Ilia. 
Nu s-a prea inteles cu socrii, oameni muncitori si la locul lor, care lucrau o bucata de pamant luata "in parte" de la un nobil maghiar. 
Satul de munca si de regulile impuse la casa nevestei, Mantu a ales calea codrului impreuna cu inca trei feciori din sat. 
Noaptea umblau pe cararile stiute numai de ei si pradau trecatorii sau gospodariile mai instarite. 
Cu banii adunati din furtisaguri marunte, Mantu a cumparat o casa undeva pe un drum care trecea de la Ilia peste deal spre Brad, prin Visca. 
Acolo a deschis un birt. Si-a luat nevasta din Ilia si a facut-o crasmarita. 
In crasma, Mantu afla de la trecatori informatii despre transporturile de aur, de la Mina Caraci spre Arad si putea sa planuiasca atacul asupra convoaielor. 
Astfel, zeci de transporturi au cazut in mana lui. 
Pentru ca voia sa-si investeasca castigul in ceva folositor, Mantu a construit si Moara Lotrilor, undeva mai sus de Ciungani, tot pe un drum care trecea dinspre Vata spre Valea Muresului peste crestele muntilor. 
Moara nu era doar loc pentru macinatul "bucatelor", care nu se prea fac in zona de munte, ci si tainita cetei de hoti. 
Aici se planuiau atacurile si tot aici se ascundea ceata de "jendari" care-i cautau.
Zona Muntilor Zarandului este incarcata de legende - Virtual Arad News (c)2005Aurul imparatiei
Batrinii povestesc ca Mantu a fost de mai multe ori prins de jandarmi, dar de fiecare data a reusit sa scape in mod miraculos. 
Nu era iubit decat de ceata de hoti cu care impartea prada. 
Pentru ca nu ierta pe nimeni, taranii din satele unde actiona ii purtau sambetele si colaborau cu autoritatile sa-l prinda. 
Daca nu a reusit sa se faca iubit, Mantu a izbutit sa se faca foarte temut. 
Pedepsele lui erau aspre. 
Un taran din Visca a incercat sa-l vanda, dar Mantu a aflat din timp si i-a omorat atat nevasta, cat si fiica dupa ce inainte le-a siluit impreuna cu intreaga banda. 
Dupa ce o astfel de poveste a facut inconjurul Muntilor Zarandului, nimeni nu mai avea curajul sa se puna rau cu el. 
Mantu a facut insa o mare greseala, din lacomie. 
A vrut sa atace un transport de aur care trebuia sa ajunga la Viena, la imparatie. 
Le-a atinut calea celor care carau metalul pretios, pe drumul care duce de la Halmagiu la Gurahont, intr-o padure mlastinoasa. 
A reusit sa puna mana pe prada si sa fuga cu ea. 
Dupa obicei, a depozitat aurul la moara din Ciungani. 
Vestea jafului a ajuns la Viena, iar imparatul a dat personal ordin ca talharul sa fie prins si aurul recuperat. 
Insusi seful jandarmilor a participat la actiunea de capturare a talharului.
Prin oamenii pe care-i avea la Arad, Mantu a aflat despre actiune si a reusit sa ascunda aurul, astfel incat atunci cand a fost prins la carciuma de la Visca, oamenii imparatului nu au gasit asupra lui nimic compromitator. 
Au scotocit si la moara, dar nici aici nu au gasit nimic, iar Mantu a fost eliberat din temnita dupa cateva zile din lipsa de dovezi. 
Cateva luni mai tarziu, iscoadele talharului au aflat ca se organizeaza un nou transport de aur la Viena. 
De data aceasta, convoiul urma sa treaca de la Brad spre Deva prin Baita si de aici sa urmeze cursul Muresului spre Arad. 
Mantu i-a asteptat la Craciunesti, a insotit convoaul pina dupa Savarsin, unde a atacat si a furat aurul. Trei dintre camarazii sai au fost raniti si apoi luati prizonieri. 
Toti trei au murit in temnita din Cetatea Aradului, inainte sa spuna ceva despre Mantu.
Victima propriei lacomii
Generalul Prohasca, seful jandarmeriei, si-a jurat sa-l prinda pe cel care teroriza partea de vest a Transilvaniei. 
A lansat zvonul printre oamenii din satele de pe Valea Muresului si Crisului Alb ca talharii care au murit in temnita de la Arad au fost asasinati de oameni platiti de Mantu, sa nu-l parasca. 
Fiul unuia dintre ortacii sai omorati in temnita a jurat sa se razbune. 
A intrat in ceata de talhari castigand repede increderea sefului. 
A reusit sa strecoare in mintea celorlalti ca Mantu-i fura si nu imparte cinstit prada. 
Intr-o noapte, oamenii lui Mantu s-au rasculat si au incercat sa-l asasineze. 
Insa unul dintre ei a tradat, dar Mantu a reusit sa scape si sa se refugieze la moara de la Ciungani. 
De aici l-au ridicat jandarmii, chemati chiar de oamenii din propria banda, care au obtinut astfel clementa din partea imparatului. 
Batranii nu termina niciodata povestea talharului Mantu pentru ca nimeni nu stie cum a sfarsit acesta. 
Unii spun c-ar fi scapat si de aceasta data si ca ar fi murit de batranete, undeva in Ungaria, altii ca ar fi murit, dupa zece ani, in inchisoare, in timp ce a treia varianta spune ca talharul a fost executat la o zi dupa capturare.

Ciprian Iancu - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)


Cautare in arhiva Virtual Arad

   Search this site                 powered by FreeFind
 


Publicitate

  Imobil de vanzare


Colectivul de redactie: Draghi Puterity, Gheorghe Puterity, Trutiu Florin.


O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Agenda Zilei - editie de Arad, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia deVest), Romania Libera, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, Saptamanalul Buletinul de Arad, TV Arad, TV RCS.


 

[Home] [Stiri] [Jurnal TVA] [Arhiva de stiri] [Agenda telefonica] [Advertising] [Multimedia] [Galeria foto] [Catedrala] [Harta orasului]
[Informatii] [Istorie] [Link-uri] [Guest book] [Message board] [Localitati din Arad] [Despre noi]