Vineri, 23 decembrie 2005

Ajunul Craciunului apare personificat in chipul unui mos cumsecade, frate mai mic al lui Mos Craciun si despre care se spune ca ar fi fost pastor. Acesta pare mai autohton decat Mos Craciunul actual, de import occidental. Copiii umbla cu Mos Ajunul ("Ne dati ori nu ne dati...?") si primesc mai ales nuci si covrigi. E bine sa se imparta bucate, atat in numele mortilor, cat si ca semn de belsug, fiind rastimpul, prin excelenta, al darurilor. Lipsa reciprocitatii e rau vazuta, iar pe alocuri se crede ca zgarcitii incaseaza pedepse de la Mos Ajun (cele mai grele fiind ale celor care nu primesc uratorii). Daruitul de bani nu intra in optica traditionala, incetatenindu-se abia in mahalalele oraselor. Cine este Mos Craciun?! Mos Craciun cu plete dalbe, astazi imbracat in costum rosu, cu sacul doldora de jucarii sau alte atentii, deplasandu-se in sanie trasa de reni, de cerbi sau de iepurasi, nu tine deloc de vechile traditii romanesti, ci reprezinta, ca si pomul (bradul) de Craciun, un imprumut tarziu din lumea apuseana, atestat la noi inainte de secolul al XIX-lea. Comunistii l-au rebotezat Mos Gerila (uzand abil tot de un nume de personaj fantastic din basmele populare), pentru a estompa pe cat cu putinta implicatiile religioase. Traditia crestina spune ca Mos Craciun ar fi fost proprietarul sau paznicul binevoitor al staulului in care a nascut Fecioara. Dupa o alta varianta a legendei, el a fost, dimpotriva, un om bogat si rau, care ar fi refuzat sa dea ajutor Mariei, de n-ar fi intervenit nevasta-sa, Craciuneasa. Ba mai mult, de furie ca femeia i-a ajutat pe straini, el i-ar fi taiat mainile de la coate, dar acestea s-au refacut in scalda Pruncului. Pentru inima ei buna, Craciuneasa trece drept patroana a moaselor. In fata unei asemenea minuni, Craciun insusi se spaseste si se crestineaza, devenind primul dintre sfinti. S-a spus si ca personajul popular ar fi continuarea unei vechi zeitati pagane a locului. Se stie, bunaoara, ca sarbatoarea Nasterii Domnului s-a suprapus pe vechea sarbatoare a nasterii zeului Mithra (Natalis Solis Invicti). In vechime, crestinii sarbatoreau tot acum si Anul Nou, ceea ce explica faptul ca Anul Nou actual (1 ianuarie) mai este numit pe alocuri si "Craciunul cel mic". Colindatul -obicei stravechi Colindatul sau uratul pe la case constituie un obicei stravechi, desigur precrestin, dar care, in timp, a ajuns sa faca, s-ar zice, casa buna cu crestinismul. Cantecele respective atrag norocul sau binecuvantarea asupra oamenilor si gospodariilor, pentru tot anul care urmeaza. In vechime, colindele erau "specializate" (de preot, de pastor etc.). O categorie importanta de colinde sunt strict legate de Craciunul bisericesc, evocand inchinarea magilor (Viflaimul sau Vicleimul - o stalcire a numelui Betleem) sau panica si viclenia lui Irod (Irozii), culminand cu taierea pruncilor (cei 14.000, pe care Biserica ii pomeneste pe 29 decembrie). Cam in acelasi timp, flacaii umbla cu Capra (Turca, Brezaia) sau cu Ursul, in cete pestrite si galagioase (in unele parti se zice ca astfel de colindatori "glumeti" ar fi parasiti vreme de sase saptamani de ingerul lor pazitor!), iar copiii cu Steaua ("Cine primeste steaua cea frumoasa si luminoasa..."). Cantecele de stea cu care suntem familiarizati astazi (mai ales "Steaua sus rasare...") sunt de origine culta, adeseori chiar bisericeasca. Plugusorul si Sorcova sunt legate de innoirea anului, neavand nici o legatura cu ciclul religios al Craciunului. Din pacate, toate par a fi pe cale de disparitie, sau in orice caz iremediabil compromise de transformarea lor intr-o forma de cersit tiganesc, extinsa stupid si, din pacate, destul de penibil, cam de pe la Sf. Nicolae si pana la Sf. Vasile. Nadia Bodran - Observator

Ieri, in mai multe puncte de reper din municipiu, au continuat manifestarile dedicate comemorarii revolutiei de la Arad, din decembrie 1989.  Cu toate ca frigul patrunzator era de natura sa taie oricui pofta de a participa la manifestari publice, revolutionarii si, spre lauda lor, oficialitatile aradene, au strans randurile, prezenta in toate punctele cheie fiind buna.  Pe langa PS Timotei Seviciu, Episcopul Aradului, Hunedoarei, Ienopolei si Halmagiului, care, impreuna cu soborul de preoti care a oficiat slujbele religioase si liderii revolutionarilor, o nota speciala merita prefectul Cristian Stragea si presedintele Consiliului Judetean, Iosif Matula, care au fost prezenti peste tot. Manifestarile au inceput la ora 10,00, la Monumentul Eroilor Martiri din Piata Revolutiei.  Garda de onoare, fanfara, asistenta destul de numeroasa, o adevarata "coada" a depunatorilor de coroane, din partea revolutionarilor, Primariei, Prefecturii, partidelor politice, institutiilor deconcentrate etc. "Camerele reunite ale Parlamentului" au fost bine reprezentate, prin senatorii Aurel Ardelean si Nicolae Iotcu si deputatii Mihai Calimente si Constantin Igas.  Daca o mai fi fost si altcineva prin multime si nu i-am vazut, ne cerem scuze. Decenta, seriozitate, colegialitate... ...Ar fi cuvintele care ar exprima cel mai bine atmosfera in care s-au desfasurat manifestarile.  Desi au fost prezenti revolutionari cu idei total diferite, nici un discurs nu a fost intrerupt, nici o voce critica nu s-a facut auzita. Dupa oficierea slujbei religioase, sirul cuvantarilor a fost deschis de catre PS Timotei Seviciu, care a vorbit despre "libertatea de a alege si a sti ce alegi si de a te conforma principiilor pe care este constituita intreaga viata, individuala, familiala a statului", castigata prin jertfa si sacrificiu. Vorbind despre "spiritul Aradului", Valentin Voicila nu s-a sfiit sa spuna ca printre fostii comunisti au fost oameni care au stiut sa respecte valorile si oamenii, ca Elena Pugna a refuzat sa dea ordinul de deschidere a focului impotriva manifestantilor.  "Aici, la Arad, au fost intotdeauna relatii pasnice. Am cautat sa colaboram, sa ne intelegem, sa ne respectam unii pe altii, chiar si inainte de 1989. Speram ca acest lucru sa continue, fara orgolii, fara dusmanie, fara manie. Suntem nimic, Dumnezeu este totul. Iata cat de frig este. Am fi rezistat noi acum 16 ani, sa stam aici zi si noapte la aceasta temperatura? Cine ar fi rezistat? Dumnezeu ne-a dat putere. Sa ne dea in continuare puterea sa ne ajutam unii pe altii, sa ne respectam unii pe altii. Unii fara ceilalti, suntem nimic, impreuna suntem o putere".  "Ziua de ieri, 21 decembrie, a fost pentru mine o lectie, pentru ca ati parcurs din nou, pas cu pas, fiecare din locurile marcate de istorie. Pentru ca ati reusit, dragi revolutionari, sa puneti troita langa osemintele lui Goldis, Cicio Pop, Ioan Suciu. Pentru ca gestul dumneavoastra face din acel loc un loc sacru, un cimitir Belu al Aradului", a spus prefectul Cristian Stragea.  Iosif Matula : "Au fost analize, au fost dezbateri. Vor mai fi, pentru ca noi toti ne dorim adevarul. Dar astazi, in acest cadru solemn, din respectul meu profund fata de cei care s-au jertfit, fata de cei care au participat atunci direct la evenimente, permiteti-mi sa va intreb un singur lucru : ce si-au dorit atunci, pentru ce s-au sacrificat? Si-au dorit pentru noi o viata mai buna. Pentru aceasta, ceea ce putem noi sa facem este sa venim cu fapte. Pentru memoria lor, pentru a duce mai departe revolutia la Arad, suntem obligati la un lucru extrem de simplu : sa ne facem datoria".  In putine cuvinte, viceprimarul Tiberiu Dekany a alaturat comemorarea eroilor sarbatorii Craciunului, prilej de bucurie si de inaltare sufleteasca, dar si de pioasa amintire. "Ma rog Bunului Dumnezeu ca jertfa lor si a Mantuitorului nostru sa se nasca in constiinta fiecarui om si sa ne lumineze calea pe viitor". Dupa depunerea coroanelor, participantii s-au imbarcat in cele doua autobuze puse la dispozitie de catre Primarie si Compania de Transport si s-au indreptat spre sediul Inspectoratului de Politie.  Si aici, ca dealtfel la toate celelalte locuri de comemorare, lucrurile au urmat acelasi tipic, cu singura diferenta ca au fost mai putine luari de cuvant.  Au urmat slujbe comemorative si depuneri de coroane la monumentul de la Garnizoana Arad, troita din Aurel Vlaicu si in cimitirul de la UTA, la mormantul revolutionarului Traian Timar, decedat intr-un tragic accident. Dupa incheierea manifestarilor, revolutionarii s-au reunit la clubul "Viva", unde au stat de vorba, au depanat amintiri, au trecut peste anumite stari de fapt care la un moment dat pareau ireconciliabile. Simion Todoca - Adevarul

Un management defectuos: asa a fost etichetata, direct sau indirect, activitatea la varful Companiei de Transport Public de catre o serie de factori de decizie. Consilierii judeteni s-au indoit de performantele conducerii societatii si au cerut rapoarte peste rapoarte. A venit randul consilierilor municipali, care – suparati ca au fost chemati sa voteze o noua scumpire a biletelor – au acuzat tot managementul. Nu in ultimul rand, executivul si-a manifestat aceeasi nemultumire. La toate acestea se adauga nemultumirea oamenilor care stau si asteapta zeci de minute dupa un tramvai sau care s-au saturat de mijloace de transport murdare. Cateva plangeri au poposit si pe adresa redactiei Coloman Edeleni s-a aratat nemultumit de faptul ca se vorbeste de scumpirea biletelor si pe motiv ca sunt inregistrate pierderi, dar si pentru ca … s-au majorat salariile angajatilor. Nu doar aceasta neconcordanta l-a nemultumit pe consilierul independent, ci si faptul ca, in aceeasi justificare a scumpiri tarifelor, se vorbeste de creditul BERD. "Nu simtim cam repede implicatiile creditului BERD ca sa-l punem deja in pretul biletelor?", s-a intrebat Coloman Edeleni, care a adaugat, aproape pe nepusa masa, ca "exista o problema de management. S-a facut macar o verificare acolo, pentru ca la CTP avem aceeasi conducere de 12 ani si cred ca trebuia vazut daca managementul mai corespunde, pentru ca nu se poate tot sa majoram tarifele". Oricat de socante ar fi trebuit sa fie afirmatiile lui Coloman Edeleni - in conditiile in care conducerea CTP e cea veche, de pe vremea cand PSD era la putere, si e exact conducerea care a dat o mana de ajutor politicienilor PSD pe vremea campaniei electorale, cu transportul (banii au fost totusi recuperati) - acestea au deschis Cutia Pandorei pentru managerii CTP. Pozitii contra managementului de la CTP au fost exprimate si de alti consilieri, desi unii au fost si in mandatul trecut si au acceptat si atunci scumpiri dupa scumpiri. Nici consilierii din AGA de la societatea nu se uita cu ochi dragi la modul in care e condusa societatea. In cele din urma, pe subiect a intervenit si viceprimarul Tiberiu Dekany. Acesta a punctat raspicat faptul ca si executivul local crede ca sunt probleme cu managementul CTP. Vicele nu a uitat sa apere Primaria de acuzele legate de BERD si scumpirea biletelor, punctand un alt fapt care va duce, fara doar si poate, la declinul actualei conduceri a institutiei: faptul ca in proiectul BERD se face referire pe un capitol intreg la managementul CTP si ca BERD se va implica pe acest subiect. Ba mai mult, primarul ne-a destainuit, in trecut, ca BERD va avea birou la Arad de unde va supraveghea lucrarile executate pe credit si … activitatea CTP. Cat despre biletele de tramvai, acestea vor fi oricum mai scumpe din ianuarie. Ba mai mult, e aproape cert faptul ca banca va impune si ea scumpirea biletelor in timp, asa cum face acum cu scumpirea tarifelor la apa potabila. Directorul CTP a fost invitat sa justifice scumpirea biletelor, dar mai nici un consilier nu l-a ascultat. A fost rugat apoi sa se opreasca din explicatii. Viitorul oricum nu suna bine pentru Radu Torsin, indiferent de cele punctate de acesta. Adriana Barbu - Observator

In 2005, Pecica a sarbatorit un an de cand a capatat statutul de oras. Ca o incununare a rezultatelor obtinute, administratia locala pecicana a primit o distinctie importanta din partea Asociatiei Oraselor din Romania. Realizarile nu sunt putine si edilii orasului, animati de convingerea ca pecicanii merita ce e mai bine, isi doresc ca orasul lor sa ajunga un oras de referinta in judetul Arad,. Investitii de miliarde in... confortul cetatenilor Primarul Iustin Cionca, aflat la al doilea mandat, viceprimarul Petru Antal, cei 17 consilieri locali, sprijiniti de aparatul Primariei, muncesc cot la cot pentru ca gradul de confort al pecicanilor sa creasca an de an. Unul dintre cele mai importante proiecte ale administratiei locale a fost si este introducerea gazului metan in oras. Proiectul a fost sustinut de la nivel judetean de catre deputatul pecican Constantin Igas si de catre Gheorghe Seculici, in perioada in care a fost vicepremier. Eforturile tuturor se concretizeaza. In acest an s-a racordat conducta de inalta presiune, iar din primavara se va monta conducta de joasa presiune, la care va fi racordata intreaga localitate. Ce inseamna acest lucru? Un plus de confort pentru cetateni, dar si o componenta importanta de infrastructura, care va dezvolta orasul prin atragerea de investitori. In cateva institutii s-au montat deja dispozitivele pentru incalzirea pe gaz: Primarie, Scoala Generala nr.2, Grupul Scolar - Gh. Lazar, realizandu-se investitii de 1,5 miliarde lei. Viceprimarul Petru Antal s-a implicat in realizarea a inca 1,5 km retea de apa potabila, numai in acest an. Pentru modernizarea retelei de apa s-a obtinut o finantare de 2 milioane euro prin programul SAMTID. Se va reabilita Uzina de Apa si se vor inlocui conductele AZBO - pe o lungime de 12 km. S-a investit in modernizarea iluminatului public. S-au montat 100 de becuri economice la Turnu, realizandu-se lunar economii de aproximativ 40 milioane lei, iar la Pecica, unde s-au montat 300 de becuri economice, banii care se economisesc sunt si mai multi. Exista un angajament ca Pecica va beneficia de o ambulanta cu personal de specialitate, atat de necesara. S-a dat un spatiu Asociatiei Gospodarilor Maghiari si altul pentru Ajutorul Maltez. S-au alocat bani bisericilor si teren noului cimitir al Bisericii Greco - Catolice. Locuitorii din Turnu si Sederhat au televiziune prin cablu. Primaria a organizat evidenta vehiculelor nesupuse inmatricularii. S-au pus in functie 50 de posturi telefonice noi la Turnu. Drumurile - o prioritate absoluta a administratiei Numai in acest an s-au facut plombari de strazi in valoare de 105 milioane lei. Un intreg cartier s-a pietruit, folosindu-se 200 camioane de piatra si inca 100 camioane, pe strazile orasului. S-au asfaltat arterele de circulate pana la cimitirul ortodox. Un mare castig pentru oras este devierea circulatiei vehiculelor lente de pe soseaua nationala pe strada 112, a carei asfaltare s-a finalizat in acest an. S-a inceput asfaltarea strazii 401, o investitie care numai in prima faza va ajunge la peste 1,7 miliarde lei. Tot la capitolul drumuri se include si trecerea la nivel de cale ferata, initiativa sprijinita de deputatul Constantin Igas. Se va devia astfel inca o parte a traficului de pe soseaua nationala, prin viitorul cartier de locuinte. Referitor la acest cartier, s-a incheiat recent un contract cu investitorul, care in 5 ani va construi cel putin 190 de case moderne de care vor putea beneficia cetatenii pecicani. S-au realizat in ultimul timp sapte treceri noi de pietoni in Pecica si doua pe drumul national. Au fost montate 50 de indicatoare de circulate. S-a asfaltat drumul Bodrog, in lungime de 3,3 km. S-au amenajat cinci statii de autobus si de curand s-a reinfiintat transportul local in oras. Locuitorilor care doresc sa-si amenajeze santurile de scurgere pluviala li se ofera gratuit dale. Servicii publice de calitate S-a investit jumatate de miliard de lei in noua sala de sedinte a Consiliului Local, pentru modernizare. De asemenea s-au investit bani in Central de Evidenta Informatizata a Persoanei. Imobilul s-a obtinut gratuit de la Guvern, Consiliul Judetean a alocat pentru amenajare, suma de 2 miliarde lei. Lucrarile au fost realizate cu sprijinul celor 23 de angajati din randul somerilor in cadrul Serviciului Edilitar Gospodaresc, angajati, carora statul si nu Primaria le plateste salariile. In acest imobil vor functiona Politia de proximitate, Starea Civila si Sala de casatorii. Aici se vor elibera cartile de identitate si permisele de conducere si se vor prelua actele pentru pasapoarte. S-a extins Serviciul Public de Pompieri Civili, unde s-a angajat personal suplimentar suficient pentru a se putea asigura continuitatea la telefon, precum si doi hornari, pentru a reduce numarul incendiilor. Tot in folosul cetatenilor s-a infiintat Serviciul Public de Asistenta Sociala, care va realiza anchete sociale la domiciliul persoanelor varstnice defavorizate, al tinerilor cu dizabilitati, al persoanelor varstnice, pentru integrarea lor in societate. Bani europeni pentru Pecica Un proiect foarte important, in valoare de 4 milioane de euro, castigat de Administratia Locala este Incubatorul de Afaceri de la Turnu. Acesta se va realiza impreuna cu Universitatea "Aurel Vlaicu" si va crea locuri de munca pentru intreaga zona. Din cele 4 milioane de euro, contributia orasului este de numai 1 %, 90 % sunt fonduri nerambursabile, iar 9 % este contributia Consiliului Judetean Arad. De asemenea, Primaria a intermediat angajarea a peste 350 de pecicani la diversi investitori din Pecica si Turnu. Incubatorul de Afaceri nu este singurul proiect Phare in urma caruia s-au obtinut fonduri importante. Scoala nr. 2 a obtinut o finantare de 103 mii de euro pentru reabilitare, inclusiv o sala de mese si cumpararea unui microbus pentru transportul elevilor. Gradinita Turnu si Scoala Sederhat vor beneficia, de asemenea de cofinanjare Phare. In cadrul Proiectului Eurotinet, tinerii vor desfasura diverse activitati pentru informare si constientizare cu privire la principalele aspecte ale integrarii Romaniei in U.E. La Casa de Cultura va functiona un club de internet. Se vor organiza cursuri de formare, sesiuni, Ziua Europei. Un alt proiect in care Primaria Pecica este partener cu C.J., alaturi de alte 13 primarii din judet se refera la mentalitatea administrativa moderna pentru accesarea la nivel local a fondurilor externe disponibile. In 2005, scolile au primit peste 6 miliarde de lei Institutiile scolare si cele culturale au reprezentat puncte importante al agendei de luciu a Administratiei locale. Casa de Cultura Pecica a fost modernizata, Caminul Cultural Turnu a fost renovat total cu ajutorul celor 800 milioane care i-au fost alocate. S-au alocat, de asemenea, peste sase miliarde lei sprijinirii unitatilor de invatamant. Stadionului, care a intrat in proprietatea Primariei, i-au fost alocate 250 milioane pentru reabilitare, pe langa cele 300 milioane necesare intretinerii bazei sportive si functionarii echipelor de fotbal. C.L. a aprobat PUD-ul pentru zona C.P.L. pentru realizarea canalizarii, a spatiilor verzi si a locurilor de joaca pentru copii. Tot ceea ce administratia locala a realizat sunt primii pasi ai tanarului oras Pecica. Este un inceput bun si reprezinta temelia pe care se va cladi an de an. Ritmul de dezvoltare al localitatii promite ca intr-un viitor nu foarte indepartat, Pecica poate deveni un contracandidat serios in competitia oraselor cu traditie din judetul Arad. Agenda zilei

Iosif Matula a prezentat bilantul CJA Presedintele CJA, Iosif Matula, a sustinut ieri o conferinta de presa in care a prezentat realizarile institutiei pe care o conduce.  Alaturi de Iosif Matula s-au aflat vicepresedintii Gavril Popescu, Gravil Buza si directorii de departamente ai CJA. Conform celor declarate de Iosif Matula, principalele realizari ale administratiei judetului se constituie in intretinerea si reabilitarea drumurilor din judet, "care a constituit si va constitui prioritatea zero a actualei administratii". S-au facut eforturi pentru dezvoltarea Aeroportului International Arad.  De curand, s-a inaugurat balizajul aeroportuar.  "Prin realizarea acestei investitii Aeroportul International Arad va putea oferi operatorilor aerieni conditiile tehnice necesare pentru operarea in conditii de vizibilitate redusa. Aeroportul Arad va intra in clubul select al aeroporturilor care se pot mandri cu astfel de conditii tehnice. Suntem constienti ca, inca mai avem multe eforturi de facut pentru dezvoltarea Aeroportului, dar realizarea acestei investitii ne apropie de standardele actuale ale aeroporturilor din Europa. Investitia se doreste a fi un pas important in directia atragerii a cat mai multor curse pe Aeroportul Arad". Zona libera Curtici Iosif Matula a subliniat ca numarul de investitori in Zona Libera Curtici-Arad este in continua crestere.  In prezent, in Zona Libera Curtici Arad isi desfasoara activitatea 152 de firme din care 34 au contracte de concesiune, iar restul il reprezinta contracte de inchiriere, asociere si terti.  De la infiintare si pana in prezent aici s-au inregistrat investitii de peste 100 de milioane de dolari. A fost amintit si proiectul Moneasa, unde s-a implicat direct Gheorghe Seculici, iar in prezent licitatia a avut loc si contractul a fost semnat.  "Putem spune ca 4 milioane de euro au intrat in statiunea Moneasa, bani cu care se va construi un centru de informare turistica, modernizarea terenului de fotbal, se va construi un centru sportiv si o statie de epurare noua si modernizarea parcului din statiune". Colaborari externe Colaborarile externe au constituit un obiectiv important pentru noua administratie, care a intarit relatiile de colaborare cu judetul Csongrad (Ungaria), provincia Flandra de Vest din Regatul Belgiei, Provincia Udine (Italia), Israelul, Anglia, Germania, India.  "Un punct important l-a constituit actualizarea protocolului de colaborare cu Provincia Flandra de Vest. Intr-o prima faza, s-a decis organizarea unei expozitii a judetului Arad in Provincia Flandra de Vest, prevazuta a avea loc anul viitor, la sfarsitul lunii aprilie-inceputul lunii mai. Prin aceasta expozitie, care va dura cinci zile, se urmareste promovarea judetului nostru in afara granitelor tarii. Expozitia va cuprinde mai multe componente: turism, cultura, obiective economice, agricole, industriale, Aeroportul International Arad, Terminalul Cargo, educatie si cercetare (prin colaborarea cu cele doua universitati)", a precizat Iosif Matula. Centrul cultural judetean Vicepresedintele Gavril Buza a declarat ca anul 2005 a marcat, pentru Centrul Cultural Judetean Arad, un progres si o intarire a pozitiei in ansamblul institutiilor de cultura.  Punctul culminant al Centrului Cultural Judetean in domeniul artelor plastice l-a constituit organizarea Bienalei Internationale de Arte Contemporane. Prin participarea internationala si prin ecourile starnite se poate aprecia ca Bienala a fost cel mai mare eveniment cultural organizat vreodata de Centrul Cultural. Vicepresedintele Gavril Popescu a multumit colaboratorilor si presei pentru relatarile obiective pe care le-au facut in acest an. Dezinsectie Cea mai ampla actiune de dezinsectie impotriva tantarilor si altor daunatori pe Valea Muresului s-a desfasurat in cursul lunii iunie si s-a dovedit a fi extrem de eficienta, Consiliul Judetean alocand suma de 2 miliarde lei pentru aceasta actiune.  Unul dintre proiectele de anvergura demarate de Consiliului Judetean si de Compania Apa-Canal se refera la alimentarea cu apa potabila la orase. Este vorba despre programul SAMTID, in care sunt incluse sase orase: Curtici, Lipova, Nadlac, Pancota, Pecica si Santana.  "Prin proiect se preconizeaza modernizarea si retehnologizarea sistemelor de alimentare cu apa din cele sase orase care sunt sau vor deveni in viitorul apropiat centre de distributie si exploatare ale unor sisteme microzonale". Daniel Albu - Adevarul