Primarul
municipiului Arad, Gheorghe Falca, si Gavin Anderson,
director programe infrastructura in cadrul BERD,
au semnat, ieri, contractul prin care Primaria va
primi un credit extern in valoare de 20 milioane euro.
Creditul contractat de municipalitate este garantat
cu veniturile proprii ale bugetului local si va fi
utilizat pentru reabilitarea infrastructurii de tramvaie
si intersectiilor, de-a lungul axei Nord - Sud.
Traseul vizat este Fat Frumos - Piata UTA - Gara CFR
- Piata Podgoria - Teatru - Piata Avram Iancu
- Piata Romana - Calea Romanilor - Pod Traian - Calea
Timisorii - Bariera CFR.
Programul prevede reabilitarea carosabilului si troturarelor
pe acelasi traseu, precum si implementarea unui management
al traficului. "Contractul de credit extern incheiat astazi
marcheaza inceputul unei etape de dezvoltare a Municipiului
Arad, pe linia ridicarii infrastructurii la gradul
de modernitate impus de standardele europene. Creditul
contractat, in valoare de 20 de milioane de Euro este
garantat cu veniturile proprii ale bugetului local
si va fi utilizat pentru reabilitarea infrastructurii
de tramvaie si a intersecjiilor, reabilitarea carosabilului
si trotuarelor pe acelasi traseu, precum si implementarea
unui management al traficului. Este un credit deosebit
de avantajos pentru Municipalitatea Arad, atat din
punct de vedere al termenelor de rambursare, avand
in vedere termenul de grajie de 3 ani acordat, cat
si al dobanzii, cea mai buna obtinuta de vreo municipalitate
din Romania intr-un contract cu BERD", a
declarat primarul Gheorghe Falca.
La randul sau, Gavin Anderson, Director programe infrastructura
BERD s-a aratat increzator in viitorul proiectului
si al reusitei sale. "Am colaborat mult cu municipalitatile din
Romania, pentru a dezvolta, de exemplu, domenii precum
furnizarea apei si apele reziduale. Acum ne indreptam
atentia spre dezvoltarea transportului din aceasta
tara, iar Aradul este primul din multele proiecte
de imbunatatire a vietii cetatenilor, care speram
ca vor urma", a declarat Anderson.
BERD este cel mai mare investitor din Romania, care
a angajat mai mult de 2,5 miliarde Euro in peste 130
de proiecte.
Calin
Ghinaciu - Agenda zilei
Autostrada
sperantei
Se
duce o polemica necrutatoare pe tema autostrazii care
ar putea lega Romania de Occident si, intr-un fel,
de ea insasi.
Caci, avand la indemana macar o artera de circulatie
de acest tip, orase ca Timisoara, Arad sau Resita
ar fi mult mai aproape de Bucuresti decat pana
acum.
Numai ca, de la o guvernare la alta, traseul autostrazii
se schimba. Si, odata cu traseul, finantarea.
Din cate se pot deslusi pana acum din declaratiile
catifelate ale premierului Tariceanu, Guvernul a revenit
la proiectul coridorului 4 paneuropean, pe care Guvernul
Nastase il lasase de izbeliste, preferand varianta
Bechtel, care ratacea prin Transilvania, fara a lega
vestul tarii de nimic.
De altfel, intre cele doua proiecte mai exista o diferenta
majora.
Coridorul 4 paneuropean se construieste pe banii Bancii
europene de investitii, pe cand Bechtel e suportat,
chiar acum, de contribuabilul roman. Pentru omul din
vestul tarii, insa, mai importante sunt doua detalii.
Unu, autostrada trece prin Arad si Timisoara si merge
spre Deva, ceea ce inseamna ca Regiunea 5 de dezvoltare
europeana are o sansa in plus.
O sansa in plus au si societatile romanesti si multinationale
(majoritatea italiene, germane si franceze) care exista
deja in aceasta regiune, dar se impiedica de o retea
de drumuri prost gestionata sau, pe alocuri,
chiar impracticabila.
Doi, banatenii si ardelenii se cam gandesc deja la
ce preturi s-ar vinde terenurile traversate de autostrada.
Asta ar putea deveni una din afacerile serioase ale
inceputului de mileniu.
Spre descurajarea escrocheriei individuale si de grup
( sectiunea cea mai dezvoltata a inteligentei
nationale), traseul exact va ramane secret pana la
interzicerea vanzarii terenurilor din zona.
Una peste alta, insa, este o mobilizare de imaginatie
si de sperante care merita cel putin patru benzi de
circulatie.
Radu
Ciobotea - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)
In
memoriam: Milos Cristea
Domnul
Milos, face parte din elita aradeana, din grupul -
nemuritorilor - care ne-a lasat nenumarate marturii
in beton si piatra, pentru vesnicie, dovada a dragostei
pentru Arad, dovada a harului cu care Dumnezeu la
inzestrat.
Mi-l amintesc aievea, ii aud vocea ferma, il vad argumentand
cu vehementa, aparand viitorul, dar si trecutul arhitecturii
Aradului de interesele electorale de moment, in fata
planselor desfasurate in maiestuoasa Sala de Festivitati
a Primariei.
Cu infatisare de june-prim, talie si alura sportiva,
ochii albastri, frizura de adolescent, prezenta agreabila,
astfel si-l reamintesc aradenii.
Placerea lui declarata, erau plimbarile pe vechile
strazi, sa hoinareasca si sa mangaie cu privirea,
sa iubeasca casele ce prin frumusetea lor fac din
Arad un oras unic.
Aradean, provenind dintr-o familie, cum singur si-o
caracteriza drept - multietnica - avand printre inaintasi,
romani, sarbi si cehi, din care a rezultat ...un roman. Amintiri draqi (...) "Muresul de altadata avea 7 plaje,
care astazi, din pacate, nu mai exista din cauza unor
fenomene hidrologice. Acolo mi-am petrecut copilaria
impreuna cu ceilalti copii din cartier. - Cartierul
nostru general era la podul Decebal de peste
Mures, acolo unde cunosc fiecare pietricica. Casa
avea o gradina mare, ce se intindea pana aproape de
perimetru fabricii Teba, plina cu pomi fructiferi,
era, cum s-o asemuiesc, era un fel de paradis pierdut.
In fiecare ocazie, cand povestesc despre copilarie,
nu pot sa nu-mi amintesc profesorii, ma gandesc ia
Eduard
Gavanescu, ilustru istoric, caruia i-am facut si monumentul
funerar, si care face parte dintre umbrele sfinte
ale tineietilor mele, de profesorul Anton Dragulescu,
care mi-a fost diriginte... Un gand aparte pentru profesorul de desen,
Iulian Toader.
La el am avut fascinatia sa-i vad laboratorul acela,
cu toate antichitatile, pe care, cu durere in suflet,
le-am revazut ulterior aruncate in curte, sparte,
fapt ce m-a intristat profund. Profesorul Toader avea
o tinuta dcosebita si un farmec personal, o eleganta
ce impunea". (Adaug eu, poate ca i-a servit
ca model in viata). Preocupari (...) "Am facut inot, vreau sa spun ca
am fost inotator de performanta si am participat la
foarte multe campionate nationale, am participat si
la primul de dupa razboi, in 1945. Varful perfonnantei
sportive a fost in 1948 la Bucuresti, locul IV la
proba 400 m liber.
Mostenindu-mi parintii in ale sportului, din copilarie,
neintrerupt, dimineata, am program de gimnastica,
in Mures inot si astazi ca-n tinerete, singur, desigur
cu mai putina vlaga, adoptand un stil...carc s-a perfectionat". (...) " Desigur, mi-a placut istoria,
mai ales istoria Aradului. Despre Arad voi incepe
sa spun ca aici s-a creat, incepand cu sec XIX si
inceputul secolului XX, ca si in perioada interbelica,
o burghezie opulenta, o clasa de mijloc in dezvoltare
continua pana la sfarsitul celui de Al Doilea Razboi
Mondial. Acesti oameni au creat aceste bulevarde unice,
in nici un oras transilvan negasindu-se atatea bulevarde
marginite cu o scenografie monumentala si extraordinar
de frumoasa, cum este la Arad. Deci, oras cu o efervesccnta
unica si o viata culturala unica. Care oras
mai avea, ca noi, un Palat Cultural cu sala de concerte?
Cu muzeu si teatru, cu o primarie fara pereche si
un bulevard la nivelul lui Champs-Elysees cum nu prea
mai au alte orase de provincie. In zona Libelula,
bulevardul nostru are un prospect unic de 120 m". (...)
"Am fost repartizat in provincie, la Timisoara,
(ca toata promotia anului 1957), la recent infiintatul
Institut de Proiectari Banat, primul director fiindu-mi
arhitectul Eugen Ujj. Acolo am participat la proiectarea
prime lor constructii ce s-au facut dupa razboi. Doua
dintre obiectivele realizate de mine au luat premiul
Uniunii Arhitectilor: Substatia de redresare Timisioara
si sistematizarea Zonei Sportive de la podul Michelangelo,
cu stadionul si toate dotarile.Am revenit la Arad
si am pus bazele Institutului de Proiectari Arad.
Imi amintesc, (povesteste Milos), ca prima lucrare
executata a fost fatada Teatrului Arad, cu coloanele
de la intrare, cu Sala Studio. A urmat renovarea Teatrului
de Marionete. Am renovat si sistematizat cladiri importante
din Arad, printre care si Palatul Neuman". Cea mai vasta lucrare a domnului Milos, ansamblul
urban al orasului, PLANUL URBANISTIC GENERAL ARAD
1964, a urmat apoi STUDII LEGATE DE ARHITECTURA SI
URBANISTICA ORASULUI ARAD (Cetatea, Zona centrala,
Mures). O lucrare reprezentativa, blocul- LIBELULA
-.
A proiectat cladirea Administratie-Sere Arad. De numele
lui sunt legate monumente ale Aradului in colaborare
cu sculptori.
Astfel MonumentuI Eroilor de la Paulis, impreuna cu
sculptorii Vitroel si I.Munteanu.
MonumentuI Eroilor Timisoara Tmprcuna cu sculptorul
V.Gaga.
Tot el a executat in colaborare cu G.Covalschi Monumentul
Eroilor din Piata Avram Iancu.
(...) "In perioada arhitecturii moderne a
disparut, pur si simplu, profesia de stucator si restaurator.
Din pacate pana acum n-am reusit sa conving autoritatile
sa infiinteze, macar, o clasa de restauratori pe langa
Liceul de Constructii existent". Din
pacate, n-a apucat sa se ocupe de "Cetatea
Aradului" fiind atunci in stapanirea armatei.
Vis a ramas si scoaterea in afara orasului a liniei
CFR din Micalaca.
In legatura cu conservarea arhitecturii bulevardelor
noastre avea planuri mari....
In final va redau un ultim gand, poate in premiera,
pe care regretatul Milos mi la incredintat intr-un
moment, cand nu si-a putut retine revolta: "O adevarata batjocura ca legiuitorii nu cunosc
arhitectura, iar daca nu sunt arhitecti, ei cred ca
un urbanism si o arhitectura se face ca un tort cu
frisca. Pui aici putina frisca, aici o bomboana. Ceea
ce pentru noi poate fi de o maxima importanta, pentru
unii decizionari poate sa apara fara importanta. Dar,
domnilor, arhitectura este o stiinta care se invata
la scoala. Daca nu se respecta dogmele si legile arhitecturii,
care guverneaza compozitia arhitecturala, rezulta
drame"
"De noi si nu de functionarii veniti de la centru,
depinde sa cream o populatie trista, care nu va gasi
in orasul sau un cadru adecvat, sau o populatie optimista,
atasata, cu un puternic sentiment al apartanentci
si bucuriei de a trai".
Observator
- Bujor Buda - Fragment din vol.1 Five O'Clock la
Radio Arad.
Fanfara
va canta din nou in Parcul Eminescu
Despre
Aradul de altadata, parintii si, mai ales, bunicii
nostri isi amintesc cu nostalgie.
Despre acele vretnuri demult apuse, cand o plimbare
pe Corso era atent pregatita - pentru ca, normal,
nimeni nu isi permitea sa apara in public oricum -
sau cand diminetile de duminica erau dedicate unei
plimbari prin parc, in acele timpuri, in pare canta
o fanfara, spre incantarea si obisnuinta tuturor.
De multa vreme, sunt voci care doresc ca in Parcul
Eminescu (situat in spatele Palatului Administrativ)
fanfara sa isi recapcte locul, pe promenada ramasa
goala de atata vreme.
Iata ca, dupa o prima incercare cu "Sarbatoarea
muzicii", parese ca ne vom bucura din nou
de concertelc matinale de duminica din parc.
Si asta, pentru ca un consilier local, Ionel Costin,
a avut initiativa si, gasind intelegere, s-a ajuns
la decizia ca duminica de duminica, in Parcul Eminescu
fanfara Casei de Cultura a Municipiului Arad sa sustina
un concert.
Astfel, se pare ca in curand aradenii vor putea sa-si
programeze o dimineata in parc, acolo unde fanfara
va interpreta pasaje celebre, compuse anume de compozitori
la fel de celebri, pentru acest gen de orchestra.
Mihaela
Cerna - Observator
Prin
implicarea autoritatilor vamale si judetene - Cladirea
de protocol de la Nadlac va fi reabilitata
Conducerea
Consiliului
Judetean Arad a efectuat o noua deplasare in Vama
Nadlac pentru a analiza modul in care este respectata
curatenia in punctul de trecere a frontierei, ca urmare
a controalelor venite de la nivel central pe aceasta
tema.
Presedintele CJA, Iosif Matula, a fost insotit de
Emil Surdu, directorul Directiei pentru Protectia
Plantelor si consilierii judeteni din cadrul comisiei
economice.
Dupa inspectia de rigoare, a fost abordata si situatia
imobilului de protocol guvernamental, aflat in administrarea
vamii, avand in vedere ca, la fata locului, s-a aflat
si Aurel Matiut, directorul Directiei Regionale Vamale
Arad.
Edificiul, foarte modern, de altfel, a fost dat in
folosinta in 1997, dar nu a fost utilizat decat o
singura data.
In cei opt ani, cladirea s-a degradat, iar acum se
intentioneaza reabilitarea ei, pentru a putea fi folosita
in conditii optime.
Ca o ipotetica sursa de finantare, CJA si Directia
Vamala intentioneaza sa propuna Ministerului de Finante
alocarea sumei necesare din banii colectati din taxele
ecologice, percepute la frontiera.
Pentru ca sala de protocol trebuie sa aiba si utilitate,
Consiliul Judetean a propus sa fie folosita pentru
diverse evenimente, cum ar fi intalnirile bilaterale,
vizite ale unor delegatii straine etc.
Investitia necesara se poate ridica la peste trei
miliarde de lei, din care se cere efectuarea de reparatii
la acoperis si peretii exteriori si dotarea cu mobilier,
nu inainte de a se face o evaluare de catre o comisie
speciala. "Propunerea de alocare de fonduri din taxele
ecologice colectate la ghiseul unic va fi analizata
si supusa aprobarii intr-o sedinta urmatoare a Consiliului
Judetean. Noi speram sa se aprobe si sa primim si
avizul favorabil al Ministerului de Finante. E pacat
ca asa o constructie sa nu poata fi folosita, iar
noi nu am avut, de-a lungul timpului bani pentru investitii.
Dupa renovare, cladirea va putea gazdui intalniri
guvernamentale, regionale, dar si locale",
a explicat Aurel Matiut, directorul DRV Arad.