Cu
20 de luni inainte de integrarea in Uniunea Europeana; Economia
aradeana da semne de normalitate
Perspectiva
integrarii Romaniei in structurile Uniunii
Europene a pus in miscare intregul ansamblu al
vietii social-politice, dar mai ales economice din
societatea romaneasca.
Oameni politici, sociologi, analisti politici sau
economici isi dau cu parerea, dau sugestii, critica
sau lauda, in functie de orientare, interes sau crez,
demersul tarii noastre.
Intrarea in U.E. in 2007, a devenit conform previziunilor
o certitudine.
Fapt ce duce la accelerarea pregatirilor pentru marele
PAS.
Cum sunt pregatite pentru integrare cateva dintre
firmele mai cunoscute din Arad am incercat sa aflam
in cele ce urmeaza. "Tot ce producem corespunde standardelor
europene " Gheorghe Cosma, unul dintre cei care au reusit
sa razbata cu brio prin hatisurile economiei de piata,
patron al unui important grup de firme aradene - COTTA
INTERNATIONAL, COTTA COLLECTION si GEMI CENTER - se
numara printre milionarii in dolari ai Aradului. Munca
asidua, de la noua, la noua seara, l-a propulsat in
aceasta postura. Numai daca tinem cont de faptul ca
saptamanal iau drumul unor tari din Europa nu mai
putin de 50 de vagoane de canapele produse la COTTA
INTERNATIONAL, nu gresim daca spunem ca prin aceasta
s-a integrat deja in U.E. "Nu mi-e frica de
integrare, pentru ca tot ce am facut si fac corespunde
standardelor europene", ne-a spus Gheorghe
Cosma.
Referitor la masurile de natura economica si fiscala
luate de actualul guvern interlocutorul nostru ne-a
spus: „ "Pentru agentii economici platitori de impozite
cota unica e benefica. Fata de vechile impuneri de
20 de 24 la suta sau mai mari, noul nivel de impozitare
permite firmelor sa investeasca mai mult in tehnica
si infrastructura. In consecinta vor fi create mai
multe locuri de munca, va creste productivitatea,
economia romaneasca, in general, va fi propulsata
spre economiile dezvoltate din Europa".
In relatiile pe care le are cu diverse alte firme
din tara si strainatate, Cosma se loveste zilnic de
fel si fel de probleme. Fiind in "sistem"
de 15 ani a perceput economia romaneasca post-revolutionara
in dezvoltarea ei.
O dezvoltare, care in opinia dansului, nu a asezat-o
tocmai in normalitate. "Daca se mentine actualul nivel al monedei
europene, vor fi probleme. Noi producem aproape integral
pentru export. Contractele au fost incheiate in euro,
astfel ca am inregistrat pierderi insemnate in ultimele
luni. E anormal ce se intampla. Timp de 14 ani am
adus valuta in tara, iar acum nu mai intereseaza pe
nimeni ce se intampla cu investitorii autohtoni. Toti
alearga dupa investitori straini, pe investitorul
roman nu-l baga nimeni in seama. Din acest punct de
vedere economia romaneasca nu se indreapta tocmai
spre normalitate. Ar trebui sprijiniti si investitorii
care au facut ceva pentru economia romaneasca",
crede Cosma.
Patronul grupului de firme mentionate mai sus, spune,
referindu-se la tratativele pentru semnarea Acordului
cu FMI, ca nu crede sa ii afecteze in mod direct afacerile. "E
altceva pentru tara, insa efectele semnarii sau nesemnarii
acordului sunt greu de intrevazut". La intrebarea privind problemele grave cu care
se confrunta marii contribuabili, Cosma ne-a raspuns: "Noi ne platim la timp toate obligatiile,
furnizorii si angajatii. Ce ne ramane ne ramane, dar
nu vrem sa avem datorii. Repet insa, mentinerea la
actualul nivel al monedei euro e cea mai grava problema
cu care ne confruntam. Evident, nici preconizatele
majorari la gaz, energie si motorina nu sunt mai putin
grave". "Lucrurile se vor aseza pe fagasul
normal" CONTOR ZENNER S.A. este unul dintre cei mai
mari producatori de contoare pentru apa si energie
din tara.
In cei peste 10 ani de existenta a ocupat mereu locuri
fruntase in TOP-ul firmelor din judet si tara in domeniul
masurarii si decontarii consumurilor energetice.
Produsele sale sunt cunoscute astazi pretutindeni
in Romania si in lume.
Referitor la starea economiei romanesti in prezent,
dar si in perspectiva integrarii in Uniunea Europeana
am purtat un scurt dialog cu Mihai Androne, director
economic la firma aradeana.
- Masurile de natura economica si fiscala luate de
actualul Guvern, vor propulsa economia romaneasca
spre Europa?
- Desigur, fara indoiala aceste masuri vor propulsa
economia romaneasca spre Europa. Suntem optimisti
din acest punct de vedere.
- Nesemnarea acordului cu Fondul Monetar International
(FMI) va afecteaza in vreun fel afacerile?
- Poate sa ne afecteze indirect, in masura in care
afecteaza aderarea la Uniunea Europeana. Masurile
impuse de FMI nu ne avantajeaza in mod direct, dar
trebuie sa tinem cont de interesul national.
- Cum comentati stadiul negocierilor dintre patronat
si sindicate, referitoare la modificarea Codului Muncii?
- Fara indoiala e necesara modificarea Codului Muncii.
Cu atat mai mult cu cat a aparut noul Contract Colectiv
de Munca la nivel national, care contine unele prevederi
in contradictie cu actualul cod. Trebuie insa respectate
si unele cerinte ale sindicatelor.
- Se indreapta economia romaneasca spre starea de
normalitate sau dimpotriva?
- Da, se indreapta spre normalitate. Masurile luate
de guvern si aderarea la U.E. vor atrage mai multi
investitori in Romania, iar lucurile se vor aseza
in fagasul normal.
- Care sunt problemele grave cu care se confrunta
marii contribuabili?
- Ne confruntam, la fel ca alti mari contribuabili
cu aceleasi probleme pe care le stiti si dumneavoastra,
pe care nu doresc sa le nominalizez aici... "Nu
negociem in genunchi cu FMI" Cea mai mare problema pentru conducerea altei
societati cunoscute in Arad, FERONERIA S.A., o constituie
continua crestere a preturilor la materiale si utilitati.
Dar nu e singura: "Intarirea leului in detrimentul
monedei europene a afectat marii nostri clienti -
producatori de mobila. Ei au negociat pretul in euro
si pierd foarte mult in relatiile contractuale cu
partenerii straini. Fapt care, indirect, ne afecteaza
si pe noi", spune Ioan Jude, director general
al societatii.
In opinia dansului, masurile de natura economica si
fiscala adoptate de cabinetul Tariceanu nu vor propulsa
economia romaneasca spre Europa. "Cota unica de impozitare ajuta un numar foarte
mic de contribuabili. Daca omul de rand ar avea bani
ar cumpara mai mult. Astfel ar creste productia. Pe
de alta parte da posibilitatea firmelor sa investeasca
mai mult, dar daca nu-ti cumpara nimeni produsele
nu se justifica nici investitiile", crede
Jude.
Cu toate ca domnia sa crede ca economia nationala
se indreapta spre normalitate, nu e de acord cu modul
in care sunt tratati cei care produc pentru economie. "Suntem dezorientati. De la o luna la alta
creste pretul energiei, a gazului, a materiilor prime.
Automat trebuie sa renormam productia, sa reducem
costurile cu manopera. Tot ce intra in costuri ar
trebui cel putin o perioada sa fie «inghetat», sa
se dea producatorilor o perioada de respiro",
este de parere Ioan Jude.
In privinta acordului cu Fondul Monetar International,
directorul fabricii aradene este categoric: "Eu sunt impotriva semnarii acordului cu FMI.
Nu negociem in genunchi cu ei! Noi nu avem nimic de
pierdut daca nu-l semnam".
Mai importante i se par negocierile dintre patronat
si sindicate cu privire la modificarea Codului Muncii,
care "trebuie aliniat la alte coduri din Europa".
Florin
Trut - Adevarul
Vineri
democratul va deveni consilier judetean, zi in care se alege
si seful CJA
Conducerea
Consiliului Judetean a programat pentru data de 25
martie sedinta de validare a mandatului de consilier
judetean al fostului viceprimar Iosif Matula.
In aceeasi sedinta se va trece si la acordarea votului
pentru presedintia institutiei, functie pentru care
va fi susjinut tot democratul din Chisineu-Cris.
Initial se vorbea despre o sedinta de investire abia
in data de 30 martie insa s-a dorit urgentarea problemei,
pentru limitarea timpului de actiune si a eventualelor
interventii din zona altor spectre politice.
La nivel de filiala judeteana a PD, s-a cazut de acord
ca persoana cea mai patrivita pentru ocuparea acestei
functii este consilierul local Iosif Matula, din orasul
Ghisineu Cris.
Odata facuta nominalizarea, s-a pus problema modului
in care acesta va accede in Consiliul Judetean, dat
fiind faptul ca domnia sa ocupa abia pozijia 23 pe
listele de consilieri.
In momentul de fata, ultimul intrat in Consiliu este
Ioan Miculescu, de la Lipova, ocupantul pozitiei numarul
13.
Astfel, a fost nevoie de consimtamantul scris al tuturor
celor zece persoane aflate intre Miculescu si Matula,
fiecare dintre acestea putand accede, legal in acest
for de conducere.
Intre cei care au renuntat se afla nume cunoscute
ale Partidului Democrat, cum ar fi Petru Gherman,
fostul primar al Lipovei, Viorel Enache, actualul
primar al orasului Santana, sau Gheorghina Ribiovici,
consilier in orasul Pecica.
Desi, in final, au fost obtinute toate confirmarile
de renuntare, surse din conducerea partidului ne-au
declarat ca procedura nu a fost una lipsita de emotii.
Spre exemplu, a trebuit dusa o munca de lamurire mai
mult decat grea in ceea ce-i priveste pe domnii Nicu
Selejan, din Cermei,i Emil Dorel Popa din localitatea
Sagu.
Pe rand, celor doi li s-a explicat ca interesul partidului
primeaza interesului personal, acestia fiind in cele
din urma de acord sa renunte la ocazia de a deveni,
nesperat consilieri judeteni.
Mihaela
Ozarchevici - Observator
Mihaela
Radulescu: "La filmari e ca la armata"
Mihaela
Radulescu, una dintre vedetele cu "cea mai
neagra presa" - dupa spusele ei, s-a aflat
zilele trecute la Arad si Timisoara pentru a juca
in filmul "15", al lui Sergiu Nicolaescu.
Dupa ce si-a facut un nume in televiziune, ea debuteaza
in cinematografie.
Prezentatoarea emisiunii "Geniali"
interpreteaza rolul unei muncitoare, Hilda, care este
prietena cu eroina principala.
Mihaela Radulescu a refuzat sa fie dublata la filmari,
astfel ca a trebuit sa joace chiar ea in scena in
care Trabantul personajului pe care il interpreteaza
este implicat intr-un accident de circulatie, la Arad.
Si, desi este un frig cumplit afara, a mai trebuit
sa sara si in apa Canalului Bega.
Ea n-a fost de acord sa stea separat de restul echipei
de filmare, astfel ca a locuit patru zile intr-un
hotel fara apa calda, langa Nadlac.
In plina zi de lucru, am surprins-o pe Mihaela intr-o
pauza si i-am solicitat un scurt interviu.
- Mihaela, esti la primul tau rol intr-un film...
- Oficial da. Neoficial, am mai jucat intr-un
film de lungmetraj, dar din pura greseala. Eram la
festivalul de film de la Cannes, acum opt ani. Ma
plimbam intamplator pe niste stradute si am picat
tocmai la o filmare, la filmul "Cannes Man".
Regizorul Frederico Queen, fiul celebrului Anthony,
m-a vazut si m-a bagat in film. Era un rol de figuranta
si tin minte ca am tras trei duble.
Am mai aparut intr-un scurtmetraj, lucrarea de diploma
a lui Radu Munteanu. Asta a fost un film pe care l-a
vazut doar comisia de examinare. Pana la urma, cum ai ajuns sa joci in filmul lui
Sergiu Nicolaescu? Avea nevoie de cineva care sa nu se prefaca,
ci sa fie cat mai naturala! Eu nu sunt actrita, asa
ca nu stiu cu ce sa ma compar. Joc rolul unei muncitoare
care se numeste Hilda. Este o femeie simpla si trebuie
jucata ca atare.
Pentru mine e ca la armata tot ce se intampla la filmare.
Eu fac ce mi se cere si stau unde sunt pusa. Joc la
limita actoriei. Sergiu Nicolaescu cere foarte multa
disciplina si nu admite fite de Buftea.
- De ce ai refuzat sa fii dublata de cascadori? Chestia cu scufundatul e un hobby de-al meu.
Ma scufund de foarte mult timp. Stiam ce scena o sa
fie si mi-am luat de-acasa costumul de scafandru.
Problema este ca nu am sarit niciodata in apa rece
si voi vedea acum daca o sa mor sau nu. Dar murdaria
din Canalul Bega nu ma opreste sa ma arunc. Eu
locuiesc langa Lacul Snagov care este o imensa buda.
Sunt pregatita pentru tot ce e mai rau. Va spun eu
ca nu patesc nimic, chiar daca e murdara. Daca stati
sa va ganditi ca apa din Bega curge la robinet...
- Si scena accidentului cu Trabantul? N-a fost grea. Cred ca sunt prima femeie din
Romania care a facut o rasturnare cu masina acum cativa
ani. Cand am vazut scena, m-a cuprins din nou senzatia
aia de nebunie si am zis ca o sa filmez eu. Nu pot
sa va spun nimic despre scena, dar Trabantul s-a busit
destul de tare.
- Te-ar tenta o cariera in cinematografie?
- Nici nu ma gandesc sa ma apuc de filme acum,
la 35 de ani. Am o cariera stabila in televiziune
si mi-e bine. Stiu foarte bine ce am de facut. Mai
mult, am mai avut doua propuneri de la Sergiu Nicolaescu,
una chiar pentru "Orient Express",
dar atunci eram gravida. Mi-a fost frica si de rolul
acesta si am avut o sedinta serioasa ca sa vad daca
pot face fata. Noroc ca eu nu am probleme cu camera.
Pe de alta parte, nu pot sa fiu libidinoasa si sa
ma autopropun, cum se face in sportul asta!
- S-o fi gandit producatorul ca va vinde mai bine
filmul daca joaca si Mihaela Radulescu?
- Sunt convinsa ca si Sergiu Nicolaescu s-a gandit
la aspectul comercial. Sigur nu s-a gandit ca zace
in mine vreun talent actoricesc nedescoperit! Nu mi-a
spus ce idioata am fost ca nu m-am apucat de actorie!
Speculam cu totii toate avantajele.
- Mihaela, iti multumim si iti dorim succes.
- Si eu va multumesc!
Stefan
Both- Evenimentul
Zilei (Editia de Vest)
Birocratia
submineaza reabilitarea domeniului regal de la Savarsin
Englezii
cer ajutor autoritatilor aradene Reprezentantii
Writtle College, institutie care se ocupa de implementarea
proiectului "Domeniul regal Savarsin" au
identiticat o serie de probleme "locale"
care pot periclita finalizarea lucrarilor cuprinse
in programul de reabilitare si au decis ca a venit
momentul sa ceara sprijin autoritatilor locale. Ar
trebui mentionat, din start, faptul ca specialistii
englezi si-au fixat termen pentru finalizarea proiectului
pentru anul 2008, timp in care se urmareste introducerea
proprietatilor familiei regale de Romania (inclusiv
a castelului regal de la Savarsin) in circuitul turistic,
dar si transformarea parcului de la castel dupa modelul
gradinii de la Highgrove (Marea Britanie), creatia
printului Charles. Tot reprezentantii Writtle College au declarat
ca vor cauta investitori pentru a strange 10 milioane
de euro, suma care este necesara investitiilor in
relansarea turistica a zonei.
Toate bune si frumoase pana aici, insa planurile expertilor
britanici nu s-au concretizat asa cum au fost elaborate,
iar acestia s-au vazut nevoiti sa apeleze la ajutorul
Prefecturii, pentru a face fata birocratiei din Romania.
Investitorii si-ar fi dorit ca, pana in iunie, sa
fie finalizate patru studii de fezabilitate, insa
procesul de elaborare a acestora decurge foarte greu,
datorita numarului mare de acte, aprobari si alte
documente ce trebuie obtinute.
Tocmai acest fapt a fost semnalat de britanici prefectului
Cristian Stragea, acestia punctand, mai mult, faptul
ca avizele necesare sunt blocate prin diferite birouri
unde se intarzie eliberarea lor...
In cazul in care nu se vor obtine avizele necesare,
proiectul va avea de suferit, in conditiile in care
finantatorii au un cuvant greu de spus, iar linia
de finantare a Uniunii Europene s-ar putea pierde.
Coordonatorul proiectului, David Mulvagh, a cerut,
ca atare, sprijin Prefecturii si de aici Consiliului
Judetean, Direcriei Judetene pentru Cultura, Culte
si Patrimoniul Cultural National, Centrului Cultural
Judetean si Muzeului.
Britanicul s-a aratat interesat si de ce ar trebui
intreprins pentru ca drumurile dinspre vama aradeana
sa fie reabilitate si a punctat problemele legate
de lipsa retelelor de apa potabila si canalizare in
zona, de poluarea masiva, lipsa parcarilor etc.
O mana de ajutor din parte oficialilor locali ar putea
duce la concretizarea cat mai rapida a planurilor
proiectantilor, care vor sa realizeze si un Sat Regal
al Mestesugarilor (prin transformarea uneia dintre
cladirile domeniului regal in restaurant, in spatele
caruia se va amenaja spatiul pentru mestesugari),
sau deschiderea pe data de 3 mai a unui spatiu expozitional.
Adriana
Barbu - Agenda zilei
Medalion
Beethoven
Parca
in continuarea concertului trecut, Cristian George
Neagu a sondat lumea muzicii clasice, printr-un
asa numit medalion Beethoven.
O asemenea titulatura presupune abordarea unor esente
ale creatiei autorului respectiv, ceea ce s-a si intamplat. Uvertara "Coriolan", indo minor,
este una dintre cele mai interesante lucrari de
acest gen ale lui Ludwig van Beethoven, prin programatismul
sau (conceputa ca introducere la piesa cu acelasi
titlu a lui H.J.von Collin), cu o scriitura ce pregatea
terenul poemului simfonic cu rezonante psihologice
de mai tarziu.
Desi unii au mai putut auzi lucrarea in sala de concert,
pe inregistrari de tot felul, la radio sau televiziune,
ea are bogate resurse expresive in sine, pe care dirijorul
si orchestra sa le-au exploatat si de asta data cu
eficienta.
Din seria de concerte pentru pian ale lui Beethoven,
in numar de cinci, la care se adauga si transcrierea
pentru pian a celui de vioara, purtand numarul 6,
auditorii au avut ocazia de a asculta asa numitul
"Imperial", Concertul nr. 5 in Mi bemol
major. Solista serii a fost Dana Borsan, profesoara
a Universitatii Nationale de Muzica, cunoscuta aradenilor
din manifestari anterioare, mai ales din integrala
concertelor de Mozart, pe care solista intentioneaza
sa o implineasca, cunoscuta si in plan european din
multe concerte si recitaluri.
Varietarea discursului, de la cel amplu, acaparator,
la sonorita|ile simple, transparente, corespunzand
unortrairi diverse, discurs realizat cu maiestrie
de catre solista si partenerii sai a cucerit si de
aceasta data pe cei prezenti.
Cr. G. Neagu a propus in acest medalion Simfonia
I in Do major, care deschidea sirul creatiilor
de gen considerate mari.
Talmacirea aradenilor a vrut si a reusit sa demonstreze
ca aceasta simfonie mai putin cantata merita sa fie
programata, datorita faptului ca ea contine deja promisiunea
unor innoiri, desi aparent Beethoven pastra schema
simfoniei predecesorilor sai, Haydn, Mozart si alti
maestri ai vremii.
Varianta bine inchegata, expresiva a dat senzatia
ca auditorii regrete incheierea unei manifestari muzicale
de zile mari.