Vicepresedintele Consiliului Judetean Arad, Gavril Buza, arunca in aer protocolul Coalitiei, semnand alaturi de PSD impotriva modificarii legii administratiei publice locale. Vicepresedintele Consiliului Judetean Arad, Gavril Buza, arunca in aer protocolul Coalitiei, semnand alaturi de PSD impotriva modificarii legii administratiei publice locale.  Intelegerea a fost parafata la sedinta Uniunii Nationale a Consiliilor Judetene (UNCJR), desfasurata la Mamaia, unde s-a adoptat o declaratie de pozitie semnata de toti cei aminti, alaturi de 15 social-democrati.  In document, semnatarii propun administratiei centrale si Parlamentului ca proiectul de modificare a Legii administratiei publice locale sa intre in dezbaterea Parlamentului cu respectarea procedurii de consultare a structurilor asociative.  Mai mult, se cere ca prevederile referitoare la conditiile de eligibilitate si de revocare a presedintilor, vicepresedintilor si a viceprimarilor sa isi produca efectul incepand cu anul 2008. Cererile vin in totala contradictie cu protocolul semnat la nivel central de UDMR, alaturi de PNL, PD si PC, in care se prevede schimbarea legii administratiei, in sensul in care presedintii si vicepresedintii sa poata fi schimbati cu jumatate plus unu din voturi.  Gavril Buza considera ca documen-tul adoptat la Mamaia nu are caracter politic, in conditiile in care purtatorul de cuvant al PNL, Eugen Nicolaescu a anuntat deja ca situatia va fi analizata in CNC-ul Coalitiei, iar semnaturile celor care au aderat la document din partea partidelor aflate la guvernare sunt nule. La momentul actual, in tara, PSD are un numar de 19 presedinti de Consilii judetene, dar si numerosi vicepresedinti, primari si viceprimari.  Saptamana trecuta, conducerea acestei formatiuni a anuntat ca intentioneaza sa recurga la ample masuri de protest, in cazul in care PNL, PD, PC si UDMR vor modifica legea administratiei.  Amendarea acestui act normativ este insa unul din punctele stabilite in Calendarul de actiuni al Coalitiei guvernamentale, care ar trebui sa fie indeplinit in sesiunea extraordinara convocata in perioada 29, 30, 31 august. Calin Popescu Tariceanu, Emil Boc, Marko Bela si Dan Voiculescu s-au angajat ca pana la jumatatea lunii viitoare sa modifice Legea administratiei publice locale, astfel incat atat la revocarea, cat si la alegerea presedintilor si vicepresedintilor Consiliilor Judetene sa actioneze aceleasi reguli.  Adica, daca acestia sunt alesi cu votul a jumatate plus unu din numarul consilierilor judeteni, ei sa poata fi revocati cu acelasi numar de voturi si nu cu acceptul a doua treimi din consilieri, asa cum prevede Legea in prezent.  Aceasta masura, alaturi de schimbarea presedintilor Camerei si Senatului, face parte din actiunea de depesedizare la care s-au inhamat actualii guvernanti. Vicepresedintele UDMR Gavril Buza nu este insa singurul reprezentant al Coalitiei care incalca intelegerile semnate la nivel central, alaturi de acesta aflandu-se si alte nume ale actualei guvernari locale, printre care: Florin Marginean (PNL) - vicepresedintele CJ Alba; Aristotel Cancescu (PD) - presedinte CJ Brasov; Victor Mocanu (PD) - presedinte CJ Buzau; Raducu Filipescu (PNL) - presedinte CJ Calarasi. Acestia au participat la sedinta Uniunii Nationale a Consiliilor Judetene (UNCJR), desfasurata la Mamaia, unde s-a adoptat o declaratie de pozitie semnata de toti cei amintiti, alaturi de 15 pesedisti.  In document, semnatarii propun administratiei centrale si Parlamentului ca proiectul de modificare a Legii administratiei publice locale sa intre in dezbaterea Parlamentului cu respectarea procedurii de consultare a structurilor asociative.  Mai mult, se cere ca prevederile referitoare la conditiile de eligibilitate si de revocare a presedintilor, vicepresedintilor si a viceprimarilor sa isi produca efectul incepand cu anul 2008. Vicepresedintele Gavril Buza ne-a declarat ca nu a avut mandat din partea organizatiei judetene a UDMR, in cadrul careia subiectul nici macar nu a fost discutat.  Domnia sa se apara, subliniind ca documentul pe care si-a inscris, semnatura nu are coloratura politica, ba mai mult, este o recomandare de care ar trebui sa tina seama actuala conducere a tarii, in situatia in caredoreste sa modifice legea - protocolului semnat la administratiei. "La origini, nivelul conducerilor cen-a fost intr-adevar, ceva tenta pesedista. Urmare a discutiilor pe care le-am avut, am eliminat tot ce ar fi putut reprezenta politica si am pastrat doar partea de administratie. Cred ca este absurd sa spuneti ca semnand acel document, reprezentanti ai PNL, PD sau UDMR au votat cu PSD", ne-a declarat vicepresedintele Consiliului Judetean. Contrar afirmatiilor acestuia, mai trebuie adaugat ca atitudinea adoptata de reprezentanti Coalitiei va fi analizata in cadrul CNC-ului care va avea loc saptamana aceasta, purtatorul de cuvant al PNL Eugen Nicolaescu precizand ca toate semnaturile membrilor Coalitiei sunt nule, deoarece contravine protocolului semnat la nivelul conducerilor centrale. Mihaela Ozarchevici - Observator

Sambata, pentru 12 ore, a fost deschis temporar punctul de trecere a frontierei dintre localitatile Iratos, din judetul Arad si Dombegyhaz, din Ungaria. Masura a fost adoptata pentru a ajuta locuitorii celor doua localitati sa participe la hramul bisericii catolice din Dombegyhaz.  Desi initial se spera ca prin punctul vamal amenajat ad-hoc vor trece putini calatori, inca de dimineata, sute de persoane, cu autoturisme, cu biciclete iar unii chiar pe jos au trecut din Romania in Ungaria sau din Ungaria in Romania.  Unii au folosit prilejul pentru a-si vizita rudele, deoarece in mod normal pentru a ajunge de la Iratos la Dombegyhaz trebnuie facut un ocol substantial, pana la Turnu-Batania sau chiar la Nadlac.  Autoritatile au amenajat un punct de control improvizat dar suficient pentru ca traficul prin vama din camp sa se poata desfasura fara probleme.  Pentru ca masura i-a vizat doar pe locuitorii celor doua localitati, in vama, pe langa pasaport, au fost verificate si buletinele de identitate. Sorin Trocan - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)

Intre ortodocsi si catolici, la nivel de preotime, mocneste de ani buni un conflict In ultimii 50 de ani Romania a trecut prin doua evenimente majore din punctul de vedere al legislatiei referitoare la bunurile imobile.  De fiecare data, cei mai multi au avut de suferit.  Intaiul a avut loc imediat dupa al doilea razboi mondial in anii in care comunismul facea primii pasi, pasi care s-au dovedit apoi adevarati bocanci pe sufletele si inimile a mii si mii de oameni.  A fost momentul in care nedreptul Stat a considerat ca trebuie sa confiste totul, sa ia ceea ce oamenii au strans cu greu.  Unii s-au resemnat, altii au plecat in pribegie, altii s-au revoltat si au ajuns in inchisori.  Statul a trecut insa pentru nemultumirile "supusilor" sai si a facut o alta greseala.  In locul celor care locuisera pana nu de mult in casele confiscate, au fost mutati potentatii epocii, "aplaudacii" de profesie care la fiecare eveniment major al nomenclaturii preamareau conducerea vremii. A venit insa Revolutia, iar in mintile fostilor proprietari incoltea speranta ca vor reprimi ceea ce li se confiscase.  A fost insa si momentul in care improprietaritii comunismului au simtit ca vor pierde ceea ce le cazuse din neant.  Statul a intervenit inca o data si in loc sa faca dreptate, a permis celor care ocupau imobilele (abuziv sau legal, depinde doar din punctul din care priveai) sa le cumpere.  Nu toti au inteles insa sansa imbogatirii oferite de Stat si nu au achizitionat (la preturi mai mult decat modice) casele si apartamentele oferite cu cateva decenii in urma.  Acum, obligat de foruri europene, de lege si bunul simt, Statul incearca sa repare ce a stricat, sub un alt regim, in urma cu 50 de ani.  Este momentul in care se va produce o (poate) ultima nedreptate.  Exista oameni care vor fi nevoiti sa plece, sa lase in urma singura bruma de avere pe care o au si sa incerce imposibilul. Adica sa o ia de la capat. Trecand peste dimensiunea sociala a problemei cauzate de retrocedarea bunurilor confiscate, nu putem sa nu remarcam ca acelasi Stat face eforturi deosebite pentru a repara ceea singur a stricat in anii '40 - '50.  Nu insa pentru toti fostii proprietari, pentru ca printre cei carora le-au fost confiscate averile seafla si Biserica Greco-catolica.  In 1948, Statul roman comunist a interzis functionarea Bisericii Romane Unite cu Roma, Greco-catolice, si i-a confiscat toate bunurile, in care intrau peste 2030 de biserici.  Caderea regimului comunist trebuia sa fie momentul de revenire, clipa reparatorie.  Nu a fost insa asa, iar sperantele preotilor greco-catolici au inceput treptat - treptat sa se naruiasca.  In 15 ani de democratie, timp in care legislatia s-a schimbat de mai multe ori, Biserica Greco-catolica nu a reusit sa recupereze - si asta mai mult de imagine si de gura Europei - decat o parte refativ mica din lacasurile de cult confiscate. Este vorba de putin peste 130. Calvarul bisericii a inceput in 1948, o data cu promulgarea decretului 358 care prevedea confiscarea tuturor bunurilor care apartineau greco-catolicilor. Au intrat aici terenuri, imobile, inclusiv lacasurile de cult.  "Biserica Greco-catolica a fost interzisa de catre conducerea comunista in 1948, si toate proprietatile apartinand catolicilor de rit rasaritean au fost confiscate de catre stat si date conducerii ortodoxe romane. S-a dorit desfiintarea noastra ca religie", explica Corioloan Ciprian Muresan, vicar judecatoresc al Episcopiei Greco-catolice de Lugoj.  Acesta continua povestea adaugand ca nici dupa Revolutie nu a existat posibilitatea legala de recuperare a lacasurilor de cult.  Daca bunurile mobile si imobile au putut fi reprimite, de buna voie sau in baza unor procese civile, in  ceea ce priveste bisericile si bunurile bisericesti nu a existat o legislatie clara. Prima lege data dupa momentul '89 a fost decretul 126 din 1990, un act considerat a fi drept neconstitutional.  De ce, este explicat intr-un memorandum remis in urma cu trei de ani de capii bisericii greco-catolice unor personalitati politice si autoritatilor centrale. "Buba" este articolul 3 al decretului care mentioneaza ca "situatia juridica a lacasurilor de cult si a caselor parohiale care au apartinut Bisericii Romane Unite cu Roma (Greco-Catolica) si au fost preluate de Biserica Ortodoxa Romana se va stabili de catre o comisie mixta, formata din reprezentanti clericali ai celor doua culte religioase, tinand seama de dorinta credinciosilor din comunitatile care detin aceste bunuri". "In felul acesta Statul roman se spala pe maim de problema. De-a lungul anilor, cele doua culte s-au intalnit de opt ori. Niciodata nu s-au inteles." A urmat aproape un deceniu in care intre cele doua culte si Statul roman nu a intervenit nimic.  Doar micile (sau marile, depinde de punctul din care erau privite) conflicte din diferitele localitati ale tarii au mai amintit si au mai adus in discutia mass-media diferendul.  Totul a parut ca se rezolva in 2004, o data cu promulgarea unei ordonante a guvernului care modifica decretul din 1990.  Despre acesta, insa, precum si despre situaia de la Arad (inclusiv punctul de vedere al Episcopiei Aradului, Ienopolei si Halmagiului), unde greco-catolicii se lupta sa recupereze cateva zeci de biserici, vom reveni intr-unul din numerele viitoare ale cotidianului. Calin Ghinaciu - Agenda zilei

Filiala judeteana UDMR va functiona intr-un nou sediu.  Acesta este situat pe strada Episcopiei la numarul 32.  Consiliul local a aprobat in sedinta de astazi repartizarea unei parti din imobil, pentru folosinta, UDMR-ului.  Asta dupa ce, in prealabil, a aprobat consolidarea si refunctionalizarea acestuia.  Ceea ce a dus la discutii aprinse in CLM.  Primul punct al ordinii de zi din sedinta ordinara de CLM a fost aprobarea documentatiei tehnico economice a obiectivului de investitie privind imobilul de pe strada Episcopiei.    Punctul 2 viza modificarea bugetului de venituri si cheltuieli, care include si suma necesara renovarii cladirii.  La punctul 6 urma sa se discute despre repartizarea unei parti din spatiu UDMR-ului.  Toate acestea au starnit discutii controversate.  In cele din urma, cu majoritate de voturi toate cele trei proiecte de hotarare au fost aprobate.  Cladirea respectiva va fi consolidata si renovata , fiind aprobata pentru lucrari suma de 4 miliarde de lei, din bugetul Consiliului local.  In urma amendamentului propus de Rodica Borza, doua birouri din incinta vor fi atribuite organizatiei judetene a revolutionarilor, care de mai multa vreme solicita un spatiu. Nicoleta Belean - Televiziunea Arad

de la demostratii de motocros, la concurs de baut bere Timp de trei zile, la Pecica s-au derulat o serie de manifestari, prilejuite de sarbatorirea "Praznicului de pita noua".  Organizatorii, Consiliul local, Primaria si Casa de cultura, au dat startul inca de vineri 19 august, cand au inceput meciurile de fotbal din Cupa "Spicul de aur", demonstratiile de motocors si discoteca in aer liber. Sambata a fost ziua dedicata, in cea mai mare masura, sportului si culturii.  Astfel, pecicanii au putut viziona expozitia de autoturisme Mazda si Mercedes, fotbal pe nisip, fotbal la categoria old boys, motocros, cat si un inedit concurs de baut bere.  De asemenea, iubitorii de istorie si cultura au putut participa la masa rotunda intitulata "Monografia Pecicai", organizata de catre Casa de cultura. Raportul primarului, in sedinta locala extraordinara Ultima zi, cea de duminica, a fost si cea mai densa in manifestari.  Aceasta a debutat cu sedinta extraordinara a consiliului local, care s-a bucurat de prezenta unor invitati speciali, dintre care amintim: Cristian Stragea, prefectul judetului, Gavril Popescu, vicepresedintele Consiului Judetean, deputatii Mihai Calimente, Constantin Igas, consilierii Consiliului local Pecica, reprezentanti ai administratiei locale, partide politice etc. Dupa prezentarea raportului la finele unui an de guvernare, Iustin Cionca, primarul orasului Pecica, a invitat asistenta de la sedinta CL, pe scena Praznicului, pentru festivitatea de deschidere oficiala a sarbatorii.  Potrivit obiceiului, un sobor de preoti a oficiat slujba religioasa.  Apoi, oficialitatile locale si judetene, prezente si la sedinta CL, carora, intre timp li s-au alaturat si Lizica Mihut, rectorul Universitatii "Aurel Vlaicu" , respectiv Corneliu Maior, cancelarul Universitatii de Vest "Vasile Goldis" , au vorbit despre insemnatatea evenimentului. Dupa masa a continuat cu alte competitii, dintre care amintim pe cel de scanderbeg si pe cel de stivuit lazi.  Cel putin la fel de gustate de public au fost si demonstratia canina, parada hipo, premierea concursului de ceaune sau crosul tineretului. Seara a fost alocata in intregime muzicii, usoare sau populare, dupa preferinte, iar de la orele 22,00 , ca in fiecare an, pecicanii au deschis traditionalul "Bal al graului".  Printre altii si-au dat concursul: ansamblurile Pastratorii traditiei, Buzavirag, Savatelejlia, Nefelejcs, cat si solistii: Vasile Conea, Vasile Mihale, Radu Mos si Nelu Zadic. Pentru Pecica, cel putin pana acum, 2005 a fost un an bun.  Orasul a atras fonduri de cateva mii de euro, se bucura de prezenta unui parlamentar, dar si a unui primar neobosit.  Daca lucrurile vor continua sa evolueze in aceeasi directie, pecicanii nu vor avea decat de castigat... Cosmin Trif - Adevarul