Jertfa tinerilor elevi ai scolii de subofiteri Radna, care, cu pretul vietii si-au aparat glia in sangeroasele evenimente din '44, a reunit ieri la Monumentul Eroilor de la Paulis autoritati, politicieni si oameni simpli. Comemorarea eroilor neamului cazuti in luptele de aparare a defileului Muresului petrecute in septembrie 1944 a fost si in acest an un prilej pentru cei care iubesc pamantul romanesc "sa soarba din izvorul de vitejie a eroilor precum si din cel de intelepciune a veteranilor ramasi in viata". Sirul manifestarilor a debutat cu depuneri de coroane la troita din in-cinta Unitatii Militare Radna, urmate de o slujba de pomenire in cimitirul eroilor din localitate. Dupa discursurile oficialitatilor, ing. Ioan Gherase, luptator in bataliile din '44, a prezentat pe scurt evenimentele care s-au succedat in perioada 13-25 septembrie a acelui an. "De fapt, totul a inceput in 23 august 1944. Eram in cazarmile de instruire din Ususau si Dorgos, cand am primit ordinul de a veni la Arad, la aeroportul Ceala. Am luptat acolo, apoi la Biserica Minoritilor, in fosta primarie, acutualul sediu al CJA. Pot spune cu mandrie, ca in scurt timp am curatat orasul de resturile inamice. Din pacate, linistea nu a fost de lunga durata, horthistii ocupand orasul Arad si indreptandu-se apoi spre defileul Muresului, spre Deva si in final tinzand sa ajunga in Transilvania. Ei erau 30000 de oameni, dispuneau de armamente moderne pentru acea vreme. Noi, eram 1200 de tineri... A fost crunt. In zona Ghiorocului au fost cazuri in care au luat copiii gasiti cu vacile la pascut si i-au impuscat sau i-au dus in lagare si apoi i-au ucis. Sunt amintiri care dor... In cele din urma insa victoria a fost a noastra. E adevarat, cu pretul vietii multor camarazi...", povesteste vadit emotionat ex-soldatul Ioan Gherase. Din pacate, timpul nefavorabil a determinat o prezenta redusa numeric a aradenilor care au participat ieri la evenimentele de la Paulis. Dupa cum spunea unul dintre preotii care au oficiat slujba de la Monument, ploaia care a cazut de dimineata nu a fost altceva decat lacrimile cerului, lacrimi de bucurie, varsate in memoria victoriei romanilor. Surprinzatoare, in mod favorabil, a fost prezenta intr-un numar impresionant al politicienilor atat de la Putere cat si din Opozitie care au participat la manifestari. Printre numele marcante ale vietii publice aradene s-au regasit prefectul Cristian Stragea, vicepresedintele CJA, Gavril Buza, inspectorul sef al IJP, Ioan Dascalu, inspectorul general scolar, Marius Gφndφr, inspectorul sef al Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta, col. Marcel Lucaciu, conducerile OJPC reprezentanti ai Casei Judetene de Pensii, Directiei Muncii, senatorii Nicolae Iotcu si Dan Ungureanu, deputatii Lia Ardelean, Gheorghe Chiper, presedintele PSD, Dimitrie Musca, reprezentanti ai Ministerului Administratiei si Internelor, ai administratiilor publice locale din Lipova si Paulis si bineinteles, veteranii... Pe langa prezenta acestora in numar semnificativ, un aspect care trebuie remarcat consta in gestul tuturor oficialilor, care, impreuna, indiferent de culoarea politica, dupa incheierea manifestarilor, s-au apropiat de grupul veteranilor pentru a-si exprima inca o data multumirile fata de jertfa lor si pentru a le ura sanatate. Un gest prin care alesii Aradului au demonstrat ca indiferent de apartenenta religioasa sau politica, toti sunt in primul rand romani si ca sunt incercati de aceleasi sentimente cand este vorba despre libertatea si pacea poporului nostru castigata prin suferinta, lupta si chiar jertfa suprema. Madiana Popescu - Adevarul

Sambata dis de dimineafa, angajatii Oficiului Judetean pentru Protectia Consumatorului au fost convocati de noul lor sef, directorul Ioan Sechel, cu scopul de a intreprinde o actiune "fulger" in pietele din municipiu. Momentul ales a coincis cu cea mai aglomerata perioada, in jurul orelor 10:00, atunci cand aradenii isi fac cumparaturile iar unii comercianti "uita" normele legale in vigoare, profitand de afluenta mare de clienti. Cu toate acestea, actiunea care s-a dorit "o luare de puls" - asa cum ne spunea directorul Sechel, nu a scos la iveala grave nereguli. Exista insa si exceptii... Aproape de ora 10:00, alaturi de inspectorii OJPC Gerhard Halsdorfer si Valeriu Oancea, ajungem in Hala Agroalimentara a piejei "Mihai Viteazul". Tinta lor sunt unitajile care comercializeaza carne si preparate din carne, conform tematicii impuse de Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC). La "indemana" a fost SC Gastrotop SRL unde nu au fost constatate nereguli. Inspectorii au avertizat totusi conducerea sa compartimenteze vitrinele frigorifice pentru a separa lactatele de mezeluri. A urmat apoi SC Visinul SRL, control incheiat fara a se constata probleme. Urmatoarea societate controlata a fost AF Miu, care comercializeaza produse alimentare fiind gasite oua depozitate necorespunzator si fara a avea inscriptionata in clar data ouaului. Patronul a fost invitat la sediul OJPC unde va primi si sanctiunea - legea prevede amendarea cu o suma cuprinsa intre 2 si 20 de milioane de lei vechi. Aceiasi "soarta" o vor avea si administratorii SC Fimca B&H SRL, SC Calzaturifici SRL si SC Clasic Stil SRL. Toti acestia comercializeaza incaltaminte si produse textile, fiind constatate unele nereguli privind etichetarea si traducerea instructiunilor in limba romana sau lipsa garantiei de 30 de zile acordata pentru incalaminte cumparatorilor. De asemenea, PF Contrast a primit o sanciune contraventionala in valoare de 3 milioane de lei pentru neafisarea preturilor la flori. La ultima societate controlata in Piata Mica, SC Central SRL, a venit si surpriza: prajituri, fursecuri si alte produse de cofetarie ambalate in caserole, erau pastrate pe taraba, in contextul in care aceste bunuri trebuie se depoziteaza la rece. Mai mult, inspectorii au gasit iaurturi expirate si sosuri expuse in bataia razelor solare. Administratorului i-a fost inmanata o invitatie la sediul OJPC unde va fi sanctionat cu cel pu|in 5 milioane si maxim 30 de milioane, asa cum prevede legea in astfel de situatii. Reintorsi la sediul OJPC, am facut alaturi de directorul institutiei, Ioan Sechel, bilantul controalelor: descinderile inspectorilor in cele sase piete s-au finalizat cu aplicarea unui numar de 15 amenzi a caror valoare insumeaza 50 de milioane de lei, fiind controlati 40 de agenji economici care desfasoara activitati comerciale in piata Mihai Viteazul, Piata Catedralei, Piata Miorita, Piata Fortuna, si Piata Obor. De asemenea, au fost invitati la sediul OJPC mai multi administratori la societatile carora au fost constatate nereguli, urmand a fi aplicate si alte sanctiuni in cursul zilei de azi. Ioan Sechel ne-a declarat la finalul actiunii ca intentioneaza sa continue aceste controale pana la remedierea tuturor deficientelor, si are certitudinea ca inspectorii pe care ii are in subordine vor actiona conform legii. Cristian Videscu - Agenda zilei

Ziarul "Observator aradean" - ziarul care te ajuta - se implica peste tot unde sunt probleme, fapt deja dovedit de multa vreme. Pentru ca numerosi cititori din localitatile judetului ne-au contactat si ne-au cerut ajutorul - am hotarat ca acest lucru trebuie sa-l intelegem ca pe o datorie a noastra de a ne implica si in problemele din judet. Incepand cu acest numar, PAGINA de JUDEŢ va fi nelipsita din cadrul ziarului, astfel ca aspectele si problemele fiecarei localitati se vor regasi in aceasta pagina cu caracter permanent. Vladimirescu sau Glogovat - este comuna cea mai mare a judetului, cu un numar de 11.000 locuitori. Satele apartinatoare, Cicir, Mandruloc si Horia fac parte din categoria acelor localitati cu aspect "imbunatatit", datorita oamenilor gospodari care au inteles ca, oriunde exista pe pamant, Omul Sfinteste Locul! Asta nu exclude insa, zicala "padurii fara uscaturi". Noua administratie locala a preluat, ca peste tot, problemele ramase – care sunt destule. Nu ne-am propus in acest prim numar sa gasim si sa vedem doar rele, asa ca am procedat la o scurta vzita de o cafea cu primarul Ioan Crisan, aflat la primul sau mandat in primaria Vladimirescu. Ştiri de ultima ora din Vladimirescu Tinerii se vor "bate" pentru case in luna octombrie! Este primul lucru pe care l-am intrebat pe primar, luand in considerare o convorbire anterioara: cand se vor repartiza locurile de casa pentru tineri? Raspunsul a venit imediat: In luna octombrie. Cererile sunt foarte mari fata de disponibil: avem 200 de locuri de casa si 600 de cereri, deci se vor "bate" trei familii pentru un loc de casa! In aceasta situatie vom proceda la selectie, prin punctaj si in acelasi timp vom oferi si posibilitatea licitatiei – 10 euro pe metru patrat – pentru 100 de locuri de casa. S-a pus gard la cimitirul nou. Degeaba, pentru ca s-a furat! Stam sa ne gandim ce fel de oameni sunt aceia care fura din cimitir, indiferent ce: o floare, o candela, cruci, ornamente, vaze cu flori sau ditamai gardul! Primarul Crisan tocmai era sa se mindreasca cu ingradirea cimitirului nou. Cimitirul – chiar daca pare paradoxal – face parte din "viata" comunitatii si trebuie sa arate civilizat. "Tocmai de aceea – spune primarul – am alocat bani pentru ingradirea acestuia. Dupa ce l-am terminat, ne-am confruntat cu cel mai josnic lucru posibil: s-au furat deja 200 de metri din gard! Am sesizat politia, iar cazul se afla in curs de cercetare". Evacuarea din fostele blocuri IAS s-a amanat pentru 2008! Aproape de iesirea din localitatea Horia se afla blocurile fostului IAS. Cei care au lucrat ani de zile fermele si pamantul, sunt, de cativa ani buni, amenintati cu evacuarea, dupa ce blocurile au fost vandute de fostul primar unei societati straine, Bardeau Holding. Oamenii sunt, mai toti, cazuri sociale, cei mai multi fara venituri sau cu pensii mizere. Nu au unde sa se duca si nu au avut posibilitatea cumpararii locuintei, chiar daca li s-ar fi oferit acest lucru. Citatiile pentru evacuare le-au facut zile negre in ultimii ani, si, datorita interventiei primarului Crisan si a intelegerii de care a dat dovada patronul strain, un om deosebit de inimos – pana la urma s-a ajuns la un compromis de bun augur pentru locatarii blocurilor amenintate. Oamenii au fost pasuiti pana in 2008, cand, probabil, vom intra in UE si atunci lucrurile se vor judeca sub alt aspect. Pana atunci, insa, locatarii nu trebuie sa se culce pe o ureche. Timpul trece, evacuarea va veni, intr-un final. Mirii sa se grabeasca, sala de nunti e amenajata! Nu mai este chiar atat de mult pana la postul Craciunului, astfel ca cei care au de gand sa-si uneasca destinele o pot face cu cea mai mare incredere - din punctul de vedere al spatiului destinat petrecerii de nunta. Primaria a avut grija sa amenajeze sala de nunti, astfel ca fericitul eveniment din viata tinerilor casatoriti are posibilitatea sa se desfasoare in conditii deosebite. Tineri, grabiti-va, sala de nunti va asteapta cu bratele deschise! Ruinele fostului Combinat chimic, azi Cine nu isi aminteste de scandalul imens din combinatul chimic, fostul "Archim", al doilea ca marime din Europa! Mastodontul a asigurat, pana la revolutie, mii de locuri de munca din intregul judet, dar, odata cu vinderea acestuia la licitatie – distrugerea combinatului a devenit iminenta. Ani de zile, incepand din 2000, uriasele constructii intinse pe 90 de hectare – au fost  jefuite de fier, aluminiu, cupru, plumb, platina – intr-un cuvant - tot ceea ce putea duce bani multi in timp scurt. Litigiul dintre cele doua societati care si-au revendicat, prin sute de procese, dreptul asupra combinatului - a dat posibilitatea saracilor din zona sa se bucure de scormonirea fierului, lucrand, in acelasi timp, pentru oamenii de afaceri aradeni, mai mult sau mai putin cunoscuti. Daca multi dintre ei si-au pierdut viata, striviti de fierarii sau electrocutati, asta este o alta poveste pe care toti cei implicati o considera ingropata, in afara familiilor ramase fara copil, tata sau frate. Viata acestora s-a "compensat" cu sume cuprinse intre cinci si treizeci de milioane de lei, plus actul cel mai important, neinceperea urmarii penale. De fiecare data! Azi, combinatul chimic este o jalnica ruina. Haurile imensitatilor prabusite, de-abia daca mai amintesc de maretia de altadata! Pana la lichidarea definitiva de pe fata pamantului, mai multe firme isi desfasoara aici activitatea. Intre timp, firma care a castigat, dupa 4 ani si jumatate dreptul de proprietate asupra combinatului, SC Radu Trading – procedeaza la dezafectarea cladirilor si la recuperarea metalelor care au mai ramas dupa jaful tiganesc al clanului Potarca din Tg. Jiu. Cand totul va deveni teren arabil, locul va deveni din nou ravnit. Felicia R.Gheorghe - Observator

Octombrie se apropie cu pasi repezi si un covor de frunze ruginii se asterne pentru "printi, printesele si copiii cuminti". In aceasta toamna, la 1 octombrie, Palatul Copiilor si Elevilor isi deschide pentru a 53-a oara portile. Copiii si elevii vor putea frecventa cercurile de cultura si civilizatie engleza si franceza, jurnalistica si creatie literara, teatru scolar, teatru de papusi, pian, vioara, chitara si taraf, canto, muzica usoara, formatie de muzica usoara, ansamblu folcloric, muzica si dansuri populare, desen-pictura, arta decorativa, icoane pe sticla, ceramica, aeromodelism, karting-mecanica auto, electronica, informatica, arta fotografica, dans modern, gimnastica-aerobic, dans sportiv, karate, judo, orientare turistica si tenis de masa. Cele 30 de cercuri, conduse de cadre competente si specializate, au in obiectiv ca fiecare copil sa-si poata valorifica interesul, imaginatia, talentul si spontaneitatea fata de un anumit domeniu. Activitatile atractive din cadrul Palatului incurajeaza participarea elevilor in timpul liber la programe utile si placute. Copiii cu varsta cuprinsa intre 5 si 18 ani se pot inscrie contra unei mici taxe de inscriere si pot participa la mai multe cercuri, cursurile pe perioada anului scolar fiind gratuite. Inscrierile se fac zilnic, intre orele 10-15, la secretariatul Palatului Copiilor, iar in ultima saptamana, inainte de deschidere, acest program se prelungeste pana la ora 17. De-a lungul anilor de existenta si functionare a Palatului, institutia se poate mandri cu rezultate deosebite in desavarsirea educatiei incepute in scoala. Aceasta activitate se continua aici cu ocazia diferitelor programe educative initiate de Palat, cum ar fi binecunoscutul Festival international de muzica si dans pentru copii "Ghiocelul de argint", Festivalul ansamblului folcloric de copii "Asa-i jocul pe la noi", Concursul "Minitehnicus-Cupa Muresului" (aeromodelism, karting, informatica), indragita Expozitie-concurs - tabara "Culorile Muresului" sau participarea la manifestari similare initiate de alte organizatii din tara si strainatate. Adevarul

Arheologia a devenit in ultimul timp, fara indoiala, unul dintre cele mai putin atractive domenii de activitate. Asa este perceputa, nu in urma unor studii sau sondaje de opinie, ci chiar de catre arheologii inca in activitate. Cel putin asa spune arheologul Florin Marginean, care a participat la cateva sapaturi in ultimul timp, inclusiv la manastirea Bizere (Frumuseni), unde au fost facute recent cateva descoperiri importante. De vina ar putea fi conditiile de lucru: pe teren nu este aer-conditionat, asa ca transpiratia face parte din viata arheologului, ca si praful si toate celelalte inconveniente ale muncii in aer liber. Singurele dovezi sunt... prin vecini Aradul nu prea a fost cercetat arheologic deocamdata. Florin Marginean ne-a explicat ca judetul nostru se afla in asa numita "punga iaziga". Aceasta inseamna ca a fost locuit de sarmatii iazigi, si are forma unei pungi. Adica in vest se afla Panonia, ocupata de romani, in est si in sud era tot ocupata de romani. Si a mai si fost, in cea mai mare parte, acoperita de mlastini. De aici s-a tras concluzia ca nu ar fi fost interesanta din punct de vedere strategic pentru romani, deci nu ar fi avut motive sa construiasca ceva pe aici, nici chiar sa cucereasca acest teritoriu. Totusi s-a descoperit ca imperriul roman si-a intins ocupatia si pe la noi. Era nefiresc sa fi ocolit puncte comerciale importante chiar si la vremea respectiva. In fond, pe aici trecea "drumul sarii" si asta cu mult inainte ca romanii sa fi pus piciorul pe acest teritoriu. Drumul sarii era o ruta comerciala care aducea mari castiguri celor care o stapaneau. Asa ca cercetarea arheologica a regiunii a devenit mai mult decat necesara. Astfel s-au descoperit mai multe castre romane de-a lungul intregii vai a Muresului. Singurele dovezi scrise de care dispunem in Romania sunt prea putine. Din epoca nu prea exista manuscrise, iar cele care exista sunt pe la vecini. De exemplu in Ungaria. De ce? Nu acuzam faptul ca ei au, ci faptul ca noi nu! Printre lucrarile de specialitate, de departe mai complexa si mai bine documentata este "Studia Arheologia X", aparuta in 2004 la Szeged. Urme sunt. Din plin. Tot raul este spre bine. Din cauza terenului, toate constructiile ingropate la noi sunt mai bine conservate decat in alte parti. Si cu cat se sapa mai mult, cu atat devine mai interesant. Un rol foarte important il au descoperirile intamplatoare, ca in cazul de la Bulci. Aici avem de a face cu un prieten vechi al romanilor: raul. Muresul a descoperit o parte a unui perete de biserica, ingropata de multa vreme, cel mai probabil din secolul XII. Tot aici mai sunt si alte descoperiri: o manastire atestata documeritar din 1225 si un port tot din aceiasi perioada. Dupa cum atesta documentele vremii, manastirea avea dreptul de a vamui ambarcatiunile care treceau prin port, si de a-si opri pana la 5.000 de bulgari de sare. Hramul manastirii era Sf. Fecioara, ca si al bisericii care este atestata inca din 1431. Mai mult decat atat, am aflat din "zvonuri" ca la "dambul lui Roman" - in apropiere de Bulci, s-au descoperit obiecte din epoca bronzului. Tot aici ar mai fi fost gasita si o statueta reprezentand un calugar benedictin, si care in prezent s-ar afla la Alba Iulia. Mai departe, in pivnita unei constructii, relativ noua, din 1908 - 1909, ar fi fost folosite pietre cu inscripjii ale Legiunii a XIII-a romana. Daca ne gandim ca legiunea s-a retras prin secolul al III-lea si presupunem ca materialele folosite la constructie nu au fost aduse din alta parte, tot aici ar trebui sa se gaseasca si un castru roman, din perioada ocupatiei. Asta spera arheologul George Pascu Hurezan, cu care am avut o discutie anterioara. Toate aceste lucruri i-au intrigat pe cercetatorii aradeni si i-au determinat sa organizeze un santier. Pana la santierul propriu-zis se vor face insa unele sapaturi de sondare a terenului. Aceasta inseamna, dupa cum explica Florin Marginean, "un sant de vreo zece metri, pentru a se vedea relevanta stratigrafiei" si abia dupa aceea, daca se constata ca merita, se vor face si sapaturi. Lucrarile vor incepe, cel mai probabil, saptamana aceasta, iar coordonatorul echipei de arheologi va fi insusi directorul Muzeului Judetean Arad, profesorul Peter Hugel. Pe langa posibilitatea de a nu gasi nimic relevant la sapaturile de sondare, si care ar duce la anularea lucrarilor, mai exista si "pericolul" de a se demara lucrarile la coridorul IV Pan-european. In acest caz, toata "floarea arheologiei romanesti" va fi mobilizata la efectuarea de sapaturi de prevenire si de salvare. Acestea constau in saparea "inaintea buldozerului", pentru a se preveni distrugerea posibilelor asezari sau vestigii istorice ingropate in locul in care va trece autostrada. Asa se impaca si capra si varza. Daca exista ceva de interes pentru arheologi, si implicit pentru istorie, se va amana o vreme continuarea lucrarilor la autostrada. Dar numai pentru a se extrage obiectele ce merita salvate. Muzeul de nicaieri Si acum sa dam Cezarului ce este al Cezarului. Cel care ne-a trezit interesul pentru acest subiect este un recent colaborator al Muzeului Judetean aradean -Ladislau Heleport, care are o adevarata pasiune pentru artefacte. El a organizat un mic muzeu in propria casa, din localitatea Bulci. Nu pentru bani a facut ceea ce a facut, ci din pura pasiune. Pentru a vizita muzeul nu percepe nici o taxa. E adevarat ca exponatelor le lipsesc etichetele si nu sunt asezate intr-un mod demn de un muzeu adevarat, dar poate sa dea explicatii cu privire la ele, personal, oricui doreste. Are 33 de ani si muzeul exista de trei ani si jumatate. Planurile sale sunt mai mari. A fost vizitat de jurnalisti, dar nimic mai mult. Au aparut ele si articolele, dar, din pacate, cine vrea sa ajunga acolo trebuie sa se astepte la peripetii. Drumul este "mai putin bun", asa cum il descrie el. Adica... iti cam face masina praf. Bulciul are cam 100 de case, si una este muzeu. Dupa ce ajungi in sat, nu trebuie decat sa intrebi de muzeu. Oricine te poate indruma fara gres. Exponatele lui sunt extrem de variate si nu sunt dintr-un singur domeniu. De exemplu, putem gasi aici coltii unui porc salbatic dintr-o specie disparuta acum 10.000 de ani. Este cel mai vechi exponat. Pe langa acesta putem vedea un tub de proiectil folosit in primul razboi mondial, o colectie de lampi, una de ceasuri de buzunar, un blidar, vase din epoci diferite, unele dintre primele aparate de radio, o pianina, aparate de cusut, masini folosite la prelucratul panzeturilor, chiar si o piatra de moara. Planurile sale de viitor includ si un alt proiect, mult mai vast. Ladislau Heleport vrea sa reconstituie si sa expuna intr-un viitor apropiat o casa veche specifica zonei. Chiar in acest moment cauta "retete" de prelucrare a materialelor, asa cum le-au facut mesterii originari. Noi ii uram succes. Printre exponate gasim si un bust de ghips, poate fara nici o importanta, reprezentandu-1 pe proprietarul muzeului, realizat de un prieten al lui. Fara sa fie dovada megalomaniei sale, ci doar dovada umorului pe care fara indoiala il are, bustul poate va ramane in istorie si urmasii nostri il vor privi pentru a-si aminti de importanta care trebuie acordata istoriei. Marius Dudas - Agenda zilei